15 la sută dintre angajații români ar acționa „non-etic”, pentru un salariu mai mare

Condamnarea în instanță este factorul principal ce ar putea împiedica frauda și corupția, sunt de părere 82 la sută dintre reprezentanții companiilor românești sondate în cadrul studiului EY EMEIA Fraud Survey, privind practicile legate de corupție din Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa (zona EMEIA).

Studiul arată că puțini angajați români ar recurge la o raportare falsă a performanțelor lor: doar trei la sută dintre respondenții români ar transmite informații false echipei de management, pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu. 16 la sută dintre angajații intervievați ar fi dispuși să dea mită într-o situație de care depinde supraviețuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19 la sută), însă mai mare decât cea de pe piețele dezvoltate (11 la sută).

„Companiile activează într-un mediu de business tot mai impredictibil. Nemulţumirile generale, legate de efectele globalizării, instabilitatea politică şi creşterea economică încetinită, chiar şi pe pieţele emergente, pun presiuni enorme asupra companiilor. Cu toate acestea, ţintele lor de performanță rămân ambiţioase și sunt nevoite să se reinventeze constant. În acest context, metodele de fraudă sunt tot mai sofisticate, aşa cum şi oportunităţile sunt tot mai numeroase. Devine imperios necesar pentru orice companie să-şi creeze mecanisme complexe şi eficiente, pentru a preîntâmpina şi a combate frauda”, declară Simona Radu (foto), Director Executiv Fraud Investigation and Dispute Services EY România.

Românii nu sunt foarte optimiști în privința îmbunătățirii standardelor etice din mediul de afaceri. Doar 31 la sută cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează. Deși 31 la sută dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local (un procentaj mult mai mic decât media europeană, de 64 la sută), doar 15 la sută ar acționa imoral (să ignore comportamentul non-etic din echipa lor sau al furnizorilor și colaboratorilor, să furnizeze informații false echipei de management ori să inducă în eroare auditorii sau organismele de reglementare și control), ca să avanseze în carieră sau ca să obțină un salariu mai mare.

În ceea ce privește depistarea comportamentelor imorale, 65 la sută dintre angajații români cred că monitorizarea e-mail-urilor e o violare a vieții private, la fel și monitorizarea telefoanelor (63 la sută), conversațiilor pe instant messenger (61 la sută) și conturilor de social media (59 la sută).

Nu puțini sunt românii care au luat în considerare demisia atunci când au fost puși în fața unui comportament imoral. 22 la sută spun că au luat în considerare opțiunea și chiar au demisionat (față de doar 12 la sută la nivel global). 37 la sută au luat-o în considerare, dar au rămas în companie. Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Asia), în ceea ce privește decizia de a demisiona, ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din companie.

În ceea ce privește raportarea comportamentului non-etic, în ciuda presiunii interne de a menține tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente (după Emiratele Arabe Unite, Egipt și Turcia). Grija pentru siguranța personală este factorul principal ce îi determină pe angajații români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupție la serviciu. În jur de 30 la sută dintre ei menționează și grija legată de avansarea în carieră sau de oportunitățile oferite de alte companii.

Despre raport

În perioada noiembrie 2016 –  ianuarie 2017, agenţia  de cercetări  globale  de  piaţă  Ipsos MORI a  desfăşurat 4.100 de interviuri în 41 de țări. Interviurile s-au desfășurat față în față și online, în limba locală a statelor respective, în mod anonim, cu reprezentanți cu diferite funcții din companii de diverse mărimi și din diverse industrii. Piețele emergente au inclus Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Egipt, Estonia, Ungaria, India, Iordania, Kenya, Letonia, Lituania, Nigeria, Oman, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite și Ucraina. Piețele dezvoltate au fost considerate Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Marea Britanie. În România au fost realizate 100 de interviuri, cu oameni din companii cu peste 500 de angajați.

Despre EY

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. În România, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale de la înfiinţare, în 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova (Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău) furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri, către companii multinaţionale şi locale.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter