Agricultura bate record după record: România redevine „grânarul Europei”

Potrivit unui studiu realizat de analiştii de la KeysFin, afacerile din sectorul producţiei de cereale s-au dublat în ultimii șapte ani, de la 8,34 miliarde de lei, în 2009, la 16,1 milarde, în 2015.

Peste 7.000 de firme, cu peste 40.000 de angajaţi, activează în agricultura românească, pe segmentul cultivării cerealelor, arată datele KeysFin. Faţă de 2009, numărul companiilor a crescut cu aproape 30 la sută, la 7.194. Cei mai mulţi cultivatori sunt înregistraţi în Timiş (550), Constanţa (541), Teleorman (362), Ialomiţa (349), Călăraşi (343), Brăila (339), Arad (322), Tulcea (322) şi Dolj (314). În Bucureşti erau înregistrate peste 300 de companii.

Pe fondul investiţiilor semnificative în optimizarea producţiei (seminţe de calitate, tratamente şi utilaje), profitabilitatea sectorului a crescut de peste cinci ori, la 1,66 miliarde de lei în 2015. Potrivit datelor comunicate la Ministerul Finanţelor, Agro-Chirnogi, din Călăraşi, a fost, în 2016, principalul jucător în piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 623 angajaţi, a înregistrat anul trecut afaceri de 960,1 de milioane lei, aproape duble faţă de rezultatul din 2015. Şi profitul net a fost pe măsură: 12 milioane de lei.

Agricost Brăila s-a clasat pe locul al doilea pe piaţa producătorilor de cereale. Compania, cu 917 angajaţi, a înregistrat în 2016 afaceri de 387,2 milioane lei, în creştere cu peste 21 milioane de lei faţă de rezultatul din anul precedent, și un profit net de 71 milioane de lei. Urmează, în topul cultivatorilor de cereale, este Plantagro-Com, cu afaceri de 380,3 milioane lei şi un profit net de 13,7 milioane, în 2016. Firma vasluiană, cu 140 de angajaţi, a reuşit una dintre cele mai spectaculoase evoluţii. Business-ul său a crescut cu peste 114 milioane de lei faţă de 2015. Pe locul patru apare Agroind Cauaceu. Firma bihoreană, cu 127 de angajaţi, a raportat anul trecut un business de 251,4 milioane de lei, cu peste zece milioane peste nivelul din anul anterior, şi un profit net de 7,3 milioane.

Dincolo de performanţa acestor firme, interesantă este evoluţia companiei Interagro, din Teleorman, unul dintre principalii jucători de pe piaţă, în ultimii ani. După ce, în 2015, raportase afaceri de 374,5 milioane de lei, în 2016 a intrat în insolvenţă, iar business-ul a coborât semnificativ, până la 21,5 milioane.

Perspective pozitive, provocări pe măsură

Datele statistice arată că, dincolo de evoluţia generală pozitivă, agricultura românească se confruntă cu destule provocări. În 2015, datoriile se plăteau în acest sector, în medie, la 468 zile, în timp ce creanțele erau încasate la 198 de zile. „Statisticile KeysFin arată că, pe ansamblu, situaţia s-a înrăutățit în ultimii ani. Perioada medie de încasare a creanţelor a crescut, de exemplu, de la 152 de zile, în 2009, la 198 de zile, iar valoarea facturilor restante la furnizori trece de 3,62 miliarde lei”, afirmă analiştii de la KeysFin.

1.854 de firme raportau, în 2015, capitaluri proprii negative, în scădere faţă de anii precedenţi. Valoarea capitalurilor proprii negative a atins, în 2015, nivelul de 1,92 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2009 era de numai 617,9 milioane, iar lichiditatea curentă (indicator ce reprezintă o modalitate de a evalua capacitatea companiei de a face faţă obligaţiilor sale pe termen scurt) a crescut, în acelaşi interval, de la 0,93 la 1,05, în 2015. „În general, o lichiditate curentă sub 0,8 este un semnal negativ, însă depinde mult de caracteristicile domeniului de activitate. Valoarea optimă pentru acest indicator este, în general, în jur de 1. Pe de altă parte, o rată de lichiditate excesiv de mare ar putea să semnaleze un management defectuos”, explică reprezentanții KeysFin.

Privite din această perspectivă, performanţele companiilor din top 3 ies în evidenţă. Agro-Chirnogi, cel mai important jucător de pe piaţa producţiei de cereale, are de încasat creanţe de 388,7 milioane lei, în creştere faţă de anul precedent. În aceeaşi situaţie se află şi Agricost, care are de încasat 153 de milioane de lei, cu 52 milioane mai mult decât în 2015. „Chiar dacă, pe ansamblu, evoluţia sectorului este una pozitivă, încheierea unui contract de furnizări de servicii, de achiziţie de seminţe, îngrăşăminte, servicii de întreţinere, poate genera un blocaj financiar, în măsura în care firmele nu se informează suficient în privinţa partenerilor de afaceri. În etapa de semnare a contractului, de stabilire a condiţiilor şi de plată, este esenţială consultarea unor rapoarte de bonitate sau de grup, înainte de acordarea creditelor comerciale şi stabilirea termenelor de plată. În perioada post-semnare, devine necesară monitorizarea clienţilor pe diferite surse, de la Centrala Incidenţelor de Plăţi la datele din Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, schimbările de acţionari şi administratori”, avertizează analiştii de la KeysFin.

România, cel mai mare exportator de cereale din UE

Dincolo de provocări, perspectivele agriculturii româneşti sunt pozitive, inclusiv din punct de vedere macroeconomic. Potrivit ultimelor date furnizate de Comisia Europeană, în mai, România a devenit principalul exportator de cereale din UE. Firmele de aici au exportat 7,15 milioane de tone, aproape un sfert din totalul exporturilor europene de cereale, din recolta 2016-2017. Peste cinci milioane de tone au reprezentat exporturile de grâu (aproape dublu față de media înregistrată între 2011 şi 2015).

Din punctul de vedere al producţiei europene, recolta de cereale (inclusiv orez) a crescut cu 12 la sută între 2010 și 2015, la circa 317 milioane de tone, adică 12,5 la sută din producția globală. Grâul, orzul, orzul, porumbul au fost principalele culturi (86 la sută în 2015). Firmele franceze au realizat 22,9 la sută din producţia de cereale din UE, cele germane 15,4 la sută, iar cele poloneze 8,8 la sută. În 2015, România a fost al cincelea producător de cereale din UE, cu șase la sută din total, nivel similar cu cel înregistrat de Spania şi Italia.

DESPRE KEYSFIN 

Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active. KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector, necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin intermediul căreia utilizatorul poate accesa ușor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice, de la peste un milion de companii şi PFA-uri active din Romania. Informaţiile pot fi salvate şi vizualizate in format PDF şi trimise, via e-mail sau SMS, oricărui contact din agendă.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter