Aproape 16.000 de medici români lucrează în străinătate

Un studiu realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS) arată că în jur de 15.700 de medici români îşi practică meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa).

„Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017, prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ, înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică, s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, relevă studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare-dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită din circa 15.000 de cercetători români, activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS. „În România, în ultimii 20 de ani, s-a înregistrat o reducere cu circa 30 la sută a numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare. De asemenea, numărul studenţilor care au ales să studieze în străinătate, în ultimii zece ani, este de aproximativ 300.000. S-a redus semnificativ baza de formare a unor noi generaţii de cercetători şi perspectivele revitalizării sistemului românesc al cercetării-dezvoltării şi inovării”, este concluzia ARPS.

În România lucrau, în 2014, circa 120.000 de specialişti IT, iar estimările arată că, până în 2020, cererea va ajunge la circa 300.000, din datele făcute publice de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Salariul mediu net în domeniu era de 5.811 de lei, în ianuarie 2017, conform Institutului Naţional de Statistică, faţă de 2.300 de lei – salariul mediu net pe economie.

Studiul relevă existenţa unor diferenţe în tendinţele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migraţia circulatorie şi mobilitatea sunt mai accentuate datorită reţelelor ştiinţifice, migraţia medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), datorită specificului activităţii şi dezvoltării accentuate din ultimii ani, se remarcă atât migraţia, cât şi lucrul la distanţă pentru angajatori străini. „Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiştilor din cele trei domenii analizate, aşa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialişti au fost, în această ordine, corupţia, lipsa oportunităţilor de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocraţia din instituţiile publice, veniturile mici şi lipsa infrastructurii/ echipamentelor tehnice”.

Studiul „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare-dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor” a fost realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei, co-finanţat printr-un grant din partea Elveţiei, prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close