IT&C

Milestone Community Kickstarter Contest este un eveniment dedicat inovaţiei, la care programatorii şi dezvoltatorii își pot prezenta ideile de integrare bazate pe managementul video. Anul trecut, marele premiu a fost câştigat de o echipă din România, reprezentată de Ovidiu Ciurte, Mihai Gheorghe și Vlad Crăciunescu.

Lider global pe piaţa platformelor deschise pentru soluţii software de management video prin IP (VMS), Milestone Systems a lansat a doua ediţie anuală a evenimentului Milestone Community Kickstarter. Iniţiativa propune o colaborare a comunității de parteneri şi clienţi, pentru promovarea şi susţinerea inovaţiei prin finanţarea activităţii de dezvoltare şi prin asistenţă pentru lansarea pe piaţă de noi integrări concrete pe platforma de video management.

Milestone organizează Milestone Community Days – ca evenimente regionale unde se reunește comunitatea de dezvoltatori pe platformele de video management. Pentru regiunea EMEA, ediția 2018 va avea loc la Barcelona, între 6 și 9 februarie, sub deviza „Creating an intelligent world!”. „Această competiţie este foarte importantă pentru noi şi pentru comunitatea noastră, și face parte din misiunea noastră de a identifica soluţii unice pentru management video, supraveghere video şi alte idei, ce pot fi adăugate portofoliului Milestone XProtect VMS”, declară Bjørn Skou Eilertsen, Chief Technology Officer, Milestone Systems.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în IT

Concursul este deschis persoanelor sau organizaţiilor care au o idee unică. Poate fi un fragment de cod care să îmbunătăţească securitatea unui mic magazin de retail, un concept care să îi ajute pe copii să înveţe mai bine la şcoală sau să obţină performanţe sportive superioare, o modalitate de a monitoriza tipare cu scopul îmbunătăţirii producţiei, sau a logisticii, transporturilor, construcţiilor sau agriculturii. Poate fi o soluţie simplă, dar valoroasă, pentru ajutarea pacienţilor şi vârstnicilor. Singura cerinţă este ca ideea să aparţină participantului şi să fie creată pe baza pachetului pentru dezvoltare software (Software Development Kit – SDK) Milestone Integration Platform (MIP).

Câştigătorul va primi un premiu care valorează 65.000 de dolari, care va consta într-un premiu în bani, în valoare de 10.000 de dolari, verificare şi feedback pentru proiectarea soluţiei, suport pentru dezvoltarea prototipului, Milestone Solution Certification pentru soluţia aleasă și suport pentru marketing şi expunere. În decembrie, vor fi aleşi cinci finalişti, care vor beneficia de intrare gratuită şi de un stand la Simpozionul Milestone pentru Platforme Integrate 2018 (Milestone Integration Platform Symposium – MIP), iar între 19 și 22 februarie 2018 va fi anunţat câştigătorul, în cadrul MIPS 2018, la Las Vegas, Nevada. Termenul limită pentru înscrieri este 30 noiembrie. Mai multe informații pot fi găsite aici.

DESPRE CÂŞTIGĂTORUL DE ANUL TRECUT

Câştigătorul de anul trecut a fost Parking Spotter (foto) – o aplicaţie dezvoltată de o echipă din România, care ajută utilizatorii sa găsească cel mai apropiat loc de parcare disponibil. Proprietarii de parcări pot îmbunătăţi fluxul operaţional prin analizarea imaginilor video obţinute cu ajutorul camerelor instalate într-o parcare şi prin centralizarea tuturor parcărilor dintr-un oraş sau ţară într-o singură aplicaţie. Echipa Parking Spotter a beneficiat de suportul companiei Helinick, pentru dezvoltarea proiectului și participarea la competiție. Un membru al juriului a declarat despre Parking Spotter că „este o metodă genială de a demonstra cum o integrare relativ simplă poate fi extrem de valoroasă”. Soluţia a primit şi un loc în Top 30 Inovaţii Tehnologice 2017, din partea revistei Security, Sales & Integration. Recent, Parking Spotter a primit recunoașterea acordată de comunitatea locală de Securitate prin Trofeul OSPA, la categoria Instalatori/ Integratori Sisteme de Securitate.

Industria auto este o forță asertivă, cu un impact puternic în numeroase industrii și care poate potența o lume mai conectată. Deși conceptul de mașini autonome este destul de familiar, Inteligența Artificială a creat un ecou mai mare în jurul său. Intuirea condițiilor meteo nefavorabile, dar și a problemelor rutiere ori anticiparea mișcărilor celorlalți participanți din trafic, sunt doar câteva dintre zonele de interes explorate în segmentul mașinilor autonome.

Inteligența Artificială facilitează conectivitatea în industria auto la un nou nivel și aduce beneficii pentru producători și consumatori, deopotrivă. Focusul principal este pe evitarea erorilor umane care pot cauza accidente auto. Conectarea funcționalităților de siguranță și ABS, sisteme de alertă, precum și a sistemelor de evitarea a coliziunilor, se numără printre principalele provocări din acest domeniu.

Continental România este o companie cunoscută pentru progresul în materie de tehnologii auto. Câteva dintre sistemele menționate sunt dezvoltate în companie. Organizația trebuie să adreseze problema standardizării sistemelor de testare a producției în jurul lumii, prin crearea unei platforme de testare future-proof, dar și să păstreze echilibrul fragil dintre esența standard și exactă, flexibilitatea și scalabilitatea tehnologiei.

Impactul de business al software-ului și dezvoltării de software pentru manufactură este o altă parte importantă din rețeta de succes pentru o organizație globală de manufactură. Dinu-Tudor Gruian, Head of Test Technologies în cadrul Central Electronic Plants al Continental Automotive Group, vorbește despre modelul de standardizare pentru testare în producție al Continental și despre impactul software-ului în industria auto din zilele noastre.

Credeți că este posibilă crearea unui nou ecosistem prin convergența dintre industria auto și deep tech? 

DINU-TUDOR GRUIAN: Cu siguranță! După părerea mea, mașinile noastre, asemenea caselor noastre, încorporează într-o mică măsură tehnologiile Internet of Things (IoT). În ziua de astăzi, avem mașini care ne vorbesc și chiar ne citesc reacțiile în timpul condusului. A avea o comunicare fără cusur cu vehiculul ne deschide o lume plină de oportunități în viața de zi cu zi (în special atunci când oameni petrec atât de mult timp în mașini, așa cum o fac eu, în călătorii de afaceri). Să ajungi acasă și să ai ușa garajului deschisă la timp, deoarece casa își știe poziția GPS a mașinii, va fi ceva normal. Problema viitorului, după cum îmi imaginez eu, va fi să descoperim unde se termină implicarea mașinii și unde începe cea umană.

Continental este deja prezentă în zona deep tech. Tehnologia de recunoaștere facială este unul dintre exemplele în acest sens.

Într-adevăr, recunoașterea facială și monitorizarea gesturilor sunt importante pentru software-ul mașinii (autonome), pentru a determina cazurile în care conducătorul auto poate lua controlul, de exemplu. Un prieten și coleg de-al meu învață roboții să selecteze anumite părți ale mâinilor și să identifice operatorii roboților, într-un mediu colaborativ. În acest fel, robotul se poate adapta la obiceiurile învățate de fiecare operator și să-și optimizeze tiparele de mișcare în baza acelui șablon comportamental învățat.

Pe de altă parte, uitați ce se întâmplă cu roțile și frânele (mașinilor) noastre, toate devin mai eficiente (apar noi materiale), cu o durată de viață mai lungă și senzori de monitorizare. Ba mai mult, posibilitatea ca mașinile să fie conștiente de gândurile oamenilor poate fi mai aproape decât credem. Tehnologiile IoT și mașinile conectate sunt doar începutul. Odată cu creșterea integrării puterii de procesare pe roți, vedem un trend și în creșterea complexității software-ului, ce va culmina cu Machine Learning și Inteligența Artificială.

Cum credeți că arată traseul pentru industria auto în viitor? 

Va fi un traseu cu adevărat abrupt. Această industrie va fi, cu siguranță, din ce în ce mai mult sub influența software-ului și a serviciilor orientate către utilizatorii finali. Personalizarea experienței de șofare va fi și cea care va defini lumea auto așa cum o știm astăzi, dar va deschide și un nou orizont. Totuși, atât de multe influențe din partea echipamentelor consumabile forțează industria să folosească și componente nespecifice industriei auto, ceea ce ne complică viețile atunci când vrem să ne asigurăm că mașinile vor fi sigure și securizate, atunci când sunt pe drumuri.

Cărui fapt se datorează sprijinul acordat Codiax? 

În ultimii ani am participat la diferite conferințe, la unele chiar și pe scenă – inclusiv în fața a peste 4.000 de oameni -, dar n-am avut ocazia să o fac, la un eveniment, în România. Fiind un transilvănean din Cluj-Napoca, mă bucur să pot promova valorile noastre cât de des pot.

Ne puteți da mai multe detalii despre workshop-ul pe care îl veți susține în timpul evenimentului? 

Voi vorbi puțin despre provocările din prezent, care apar într-o industrie atât de dinamică precum cea auto, dar focusul meu va fi pe tehnologii de manufactură și testare. Ne confruntăm cu o creștere în funcționalitate, o complexitate mai mare a produselor noastre, care trebuie să fie produse la o calitate mai mare și livrate pe piață într-un timp mai scurt, încurajând activ și optimizarea costurilor. Astfel, standardizarea și flexibilitatea coexistă în liniile noastre de producție.

Cel mai nou eveniment dedicat deep technology din Estul Europei, Codiax va dezbate subiecte de ultimă oră, legate de tehnologie, în zilele de 16 și 17 noiembrie, la Cluj-Napoca, și 18 noiembrie, la Sibiu. Compania Continental Automtive Systems Sibiu este Platinium partner al evenimentului.

Soluția Parking Spotter, dezvoltată de echipa de dezvoltatori români cu vastă experiență și competență în analiză video și cloud computing, a câştigat competiţia internaţională de programare Milestone Community Kickstarter 2017, și a fost recompensată cu un premiu de 10.000 de dolari cash, plus 40.000 de dolari în servicii de marketing și software development.

Inițiativa startup Parking Spotter, creionată la Cluj în urmă cu mai bine de un an, a coagulat în jurul ei mai mulți dezvoltatori din România. „Milestone  Kickstarter Contest 2017 a reprezentat pentru Parking Spotter un real câștig, încă din momentul în care am fost selectați printre cei cinci finaliști. Încă de atunci am știut că vom beneficia de expunere și feedback din partea Comunității Milestone și a liderilor din industrie, ceea ce s-a și întâmplat. Este cel mai important lucru, din punctul meu de vedere. Am primit validarea clară pentru Parking Spotter, că suntem pe drumul cel bun. Dincolo de marea bucurie pe care am simțit-o, acest premiu reprezintă și o mare responsabilitate față de cei care ne-au votat și și-au arătat încrederea în produsul nostru, așa încât vom continua să facem din acest produs un succes de piață”, declară Ovidiu Ciurte, Product Owner,  Parking Spotter.

Milestone Systems este liderul global al industriei de platforme software deschise pentru management video. Compania a fost fondată în 1998 și operează acum ca o companie independentă, ca parte a grupului Canon. Competiţia Milestone Community Kickstarter 2017 s-a desfășurat în cadrul celei de-a XII-a ediții a Milestone Integration Platform Symposium (MIPS), la San Antonio, Texas, SUA, și a fost creată pentru a susţine programatorii din întreaga lume, care vor să dezvolte aplicaţii dedicate sistemelor de securitate video.

O singură aplicaţie, pentru toate locurile de parcare dintr-un oraş sau ţară

Parking Spotter este o platformă software inovativă, ce analizează datele provenite de la camerele de supraveghere video amplasate în parcări, pentru a transmite informaţii atât şoferilor, cât şi managerilor unor astfel de locaţii. Astfel, în momentul în care un şofer intră într-o parcare în care este instalată o asemenea soluţie, va primi, prin intermediul unei aplicaţii mobile, informaţii legate de locurile de parcare libere, aflate în proximitatea utilizatorului, în acel complex.

Aplicaţia va putea fi folosită şi pentru a realiza plata, pentru a comunica live cu managerul parcării sau pentru a găsi maşina personală, la întoarcere. Se elimină astfel cazurile în care trebuie să ne petrecem mult prea multe minute pentru a ne găsi maşina parcată. În concluzie, aplicaţia va oferi utilizatorilor o experiență completă de parcare, de la identificarea locurilor disponibile, ghidarea șoferilor către cel mai apropiat loc și plata taxei de parcare, dacă este o parcare cu plată, toate într-o singură platformă. Aplicaţia este utilă şi managerilor de parcări. Soluţia software permite descărcarea de rapoarte complexe, ce cuprind numărul de maşini prezente în parcare, numărul de locuri goale sau cele mai aglomerate sectoare. În plus, se poate realiza o geolocalizare a diferitelor incidente (parcare pe loc interzis, furturi, accidente) din parcare, astfel încât personalul de securitate să poată ajunge rapid la locaţiile respective.

De la idee la implementare

Proiectul a fost realizat pornind de la avantajele pe care tehnologiile Axis Communications IP CCTV şi Milestone le aduc acestui sector de business – parcările. „Pornind de la ideea că majoritatea parcărilor din lume au instalate camere video, din rațiuni de securitate, am considerat că putem să refolosim această infrastructură pentru a obține și alte informații extrem de utile, cum ar fi disponibilitatea locurilor de parcare”, spune Ovidiu Ciurte. Spre deosebire de un senzor tradiţional, care poate să acopere un singur loc de parcare și necesită o infrastructură nouă, în cazul analizei video cu o singură licenţă de cameră pot fi acoperite zece sau 20 de locuri de parcare, în funcţie de poziţionarea echipamentului, prin reutilizarea infrastructurii CCTV existente. În plus, camerele Axis au şi rolul de a creşte nivelul de securitate al maşinilor şi bunurilor din ele, printr-o supraveghere permanentă, 24×7.

Ovidiu Ciurte a fost susținut de Mihai Gheorghe și Vlad Crăciunescu, de la Helinick, companie înființată în 1991, cu scopul principal de a rezolva problemele de securitate și siguranță electronică cu care se confruntau potențialii clienți pe piața din România. Astăzi, este unul dintre liderii pieței de securitate și siguranță electronică din România.

Mai mult de 2.000 de persoane s-au înscris, anul trecut, la programele oferite de Școala Informală de IT, în centrele din Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara. Școala a primit și titlul Education Program of the Year, oferit de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), după ce în noiembrie 2016 a fost recunoscută drept The most oustanding educational tech program, în cadrul Cluj Tech Industry Award.

Școala Informală de IT este un proiect de educație alternativă și reconversie profesională, axat pe educație prin mentorat, inițiat în 2013, la Cluj-Napoca. Programele oferite sunt structurate pe trei niveluri de cunoștiințe – inițiere, pregătire și specializare. Accesul se face prin intermediul unui proces riguros de selecție. Doar 40 la sută dintre candidații care trec prin acest proces sunt acceptați în cadrul Școlii Informale de IT. Această metodă specifică asigură un grad înalt de performanță în cadrul programelor, în care cursanții admiși pornesc de la niveluri echilibrate de pregătire și înțelegere a domeniului, dar și de motivare.

După admitere, candidații sunt integrați într-un program de mentorat în domeniul IT, completat prin sesiuni și discuții cu specialiști în HR sau dezvoltare profesională. Abordarea este una personală – fiecare cursant este susținut pentru atingerea obiectivelor proprii, fie că acestea înseamnă facilitarea procesului de reconversie profesională sau specializarea și aprofundarea cunoștințelor pentru avansare ierarhică sau antreprenoriat.

Ne bucurăm să vedem cum, de la an la an, numărul participanților este în continuă creștere. Este un rezultat al eforturilor depuse de întreaga echipă, iar premiile și titlurile oferite de autoritățile din industrie ne dau impulsul de a continua și de a dezvolta tot mai mult această platformă.

Răzvan Voica

Managing Partner @ Școala Informală de IT

În 2016, în centrul din Cluj-Napoca s-au înregistrat 1.319 înscrieri. În Iași au fost înregistrate 418 persoane înscrise. În București, cel mai recent deschis centru, au fost înregistrate 217 înscrieri, iar în Timișoara – 148. Cele mai accesate programe au fost cele de pregătire – 64 la sută, urmate de cele de inițiere – 25 la sută. Programele de specializare, dedicate celor care au o pregătire solidă în IT și doresc o aprofundare a cunoștiințelor, au avut o pondere de 11 la sută din total.

În București, în 2016, cele mai solicitate programe au fost cele de Java Development și UX Design, iar pentru 2017 numărul cererilor pentru programele de inițiere este deja în creștere. Vârsta medie a cursanților a fost de 29 de ani, iar majoritatea erau angajați la momentul înscrierii. Circa 70 la sută dintre candidați au provenit din industrii diferite, iar cei mai mulți au un istoric profesional în Finanțe/Bănci, Servicii, Customer Support sau Medicină și Resurse Umane. Pentru 2017, reprezentanții Școlii Informale de IT pregătesc o serie de programe noi, conforme cu nevoile actuale identificate pe piața de IT.

DESPRE ȘCOALA INFORMALĂ DE IT

Înființată în 2013, la Cluj-Napoca, își desfășoară astăzi activitatea și în alte mari trei orașe cu potențial de dezvoltare pe piața IT&C: București, Iași și Timișoara. Proiectul a fost lansat la inițiativa unui grup de specialiști în IT&Software, Educație, Project Management și Antreprenoriat, cărora li s-a alăturat, în scurt timp, o echipă de traineri cu experiență practică și tehnică, dobândită în peste zece ani de activitate în companii renumite de IT. Inițiatorii proiectului se adresează tuturor celor pasionați de tehnologie care își doresc o carieră în IT, dar și companiilor locale din IT&Software, dornice să recruteze personal bine pregătit, entuziast și dotat cu aptitudini și competențe practice, testate de specialiști cu recunoaștere în domeniu.

În urma adoptării ordonanței de urgență (OUG) prin care sunt modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală privind abuzul în serviciu și a proiectului de lege privind grațierea, bursierii GovITHub se declară indignați și refuză să își continue activitatea sub coordonarea actualului guvern și a echipei sale de miniștri.

Programul guvernamental GovITHub a fost creat în 2016, ca urmare a unei inițiative de implicare civică a specialiștilor IT din mediul privat, care își doresc să contribuie în mod activ la digitalizarea instituțiilor publice și la îmbunătățirea relației cetățeanului cu statul. “Principiile ce guvernează activitatea GovITHub au la bază transparența, implicarea civică și un sistem deschis de colaborare cu societatea civilă, de tip open source, care a făcut posibil ca în doar patru luni de activitate, GovITHub să dezvolte proiecte cu impact național, care în alte condiții ar fi costat statul român peste un milion de euro”, spun bursierii GovITHub.

Potrivit acestora, deciziile guvernului actual, luate în noaptea de 31 ianuarie / 1 februarie 2017, precum și modul în care acestea au fost adoptate, invalidează misiunea GovITHub și contravin flagrant atât principiilor care au pus bazele acestui program, cât și valorilor personale ale bursierilor. Așadar, bursierii GovITHub au luat în regim democratic hotărârea să înceteze colaborarea cu actualul guvern. “Prin această poziție oficială, ne exprimăm îngrijorarea pentru direcția periculoasă în care se îndreaptă România și tragem un semnal de alarmă privind valorile democratice ce trebuie protejate”, arată specialiștii GovITHub.

Despre GovIThub

Operațional din 3 octombrie 2016, programul guvernamental GovITHub reunește un grup de voluntari și bursieri, specialiști din domeniul IT, cu scopul comun de a îmbunătăți infrastructura informatică a instituțiilor publice prin respectarea principiilor de Open Source, Mobile Ready, Cloud Enabled, Security & Privacy. Pe parcursul programului, GovITHub a avut parte de susținerea a sute de voluntari care împărtășesc valorile și dorința de modernizare a societății românești.

Rețele de telecomunicații în prima linie a tehnologiei, dezvoltatori tineri, calificați și nu foarte scumpi – România are destule argumente ca să atragă startup-urile din lumea întreagă. Așa începe articolul francezilor de la Les Echos, care au încercat să găsească, zilele trecute, câteva explicații pentru care România este una dintre destinațiile în vogă pentru companiile care vor să dezvolte soluții tehnologice de vârf.

„Ce țară are cel mai rapid internet din Uniunea Europeană și al zecelea într-un clasament la nivel mondial? Răspunsul este dezvăluit (parțial) în titlul acestui articol. Cu un debit maxim de până la 73,6 megabiți pe secundă, în al patrulea trimestru din 2015, internetul românesc l-a devansat fără probleme pe cel din SUA (pe locul 20) și Franța (52), potrivit studiului global privind <starea internetului>, realizat de compania tech Akamai. În ceea ce privește viteza medie, România este pe locul zece în zona care acoperă Europa, Orientul Mijlociu și Africa, și pe 19 în lume. Franța este pe locul 21 la nivel european și 44 în lume”, au descoperit jurnaliștii francezi, care cred că acesta un prim motiv bun pentru care companiile specializate în noi tehnologii și telecomunicații ar alege să se instaleze aici. Iar ele nu se lasă prea mult așteptate – în cinci ani, Bucureștiul a atras mai mult de 170 de startup-uri. România mai are și alte atuuri, în afara vitezei internetului. Cum ar fi faptul că, în cei nouă ani de prezență în UE, ocupă locul doi între țările cu cea mai rapidă creștere economică.

În tot răul, și un bine. Cu toate bilele sale negre, regimul Ceaușescu a contribuit, involuntar, la progresul de astăzi, fiindcă anii comunismului, cu supravegherea populației și o poliție secretă foarte activă, au însemnat și dezvoltarea rețelelor telecom de bună calitate, scriu francezii. În anii ’90, lentoarea cu care se mișca RomTelecom, operatorul național de telefonie, a obligat companiile care-i foloseau serviciile să investească în propriile rețele. Iar companiile românești au investit direct în fibră optică, într-o perioadă în care, în vestul Europei, erau „cârpite”, cu costuri mari, vechile rețele.

Tineri și calificați

Poate cel mai mare avantaj pentru companiile care investesc în IT, în România, este faptul că pot găsi aici oameni calificați, care nici nu câștigă exagerat de mult. Salariul unui informatician tânăr începe de la 400 de euro. În plus, românii și-au câștigat reputația că pot să facă „mai mult cu puțin”. Încă o dată, ei ar trebui să fie recunoscători perioadei de dinainte de 1990, când accentul în școală era pus pe științe, tehnologii, inginerie și matematică, crede autorul articolului, care citează revista Quartz. E clar, dictatura a rămas doar în cărțile de istorie, dar românii din Generația Y (cei născuți între începutul anilor ’80 și jumătatea anilor ‘90) au crescut cu un internet de bună calitate și programe școlare axate în jurul matematicii. Pasul următor – formarea de tineri dezvoltatori (bărbați, dar și femei) competenți – a venit firesc. De altfel, aceasta este o altă diferență semnificativă față de alte țări: numărul mare de femei care lucrează în IT&C. Într-un top european, România ocupă locul trei, dacă luăm în calcul acest criteriu. La București, 30 la sută dintre dezvoltatori sunt femei, în vreme ce, la Londra, procentajul coboară spre 19 la sută. Încă o „moștenire” a comunismului, notează Les Echos – pe atunci, femeile erau obligate să participe la „efortul colectiv”.

Piață prea mică

Nu sunt toate roz în industria IT&C din România. „Prejudecățile în legătură cu prezența femeilor în lumea tehnologiei și a startup-urilor, de exemplu, sunt încă prezente, la fel ca în alte țări. Companiile tinere românești din acest sector au dificultăți în a accesa finanțări. Astfel, în ultimii zece ani, acestea au atins un nivel de 13,1 milioane de euro, față de 8,1 miliarde, cât au înregistrat omologii lor din Londra”. Și piața românească este mai mică și are o putere de cumpărare scăzută. Pentru a-și extinde business-ul, firmele românești sunt obligate să caute soluții în străinătate. Un bun exemplu este Aliens by Daria, un start-up specializat în robotică, dezvoltatorul Woogie, un asistent personal cu comandă vocală, pentru copii. Societatea țintește piața americană, care înseamnă 30 de milioane de clienți potențiali, chiar dacă produsul este proiectat și fabricat integral în România.

În acest context, Bucureștiul are adesea probleme cu păstrarea talentelor, dornice să găsească locuri de muncă mai bine plătite. Dar pentru o companie tânără, din domeniul tehnologiei, care dorește să se instaleze aici, sau pentru o firmă consacrată, care se gândește la relocalizare, România începe să semene din ce în ce mai serios cu un mini-Silicon Valley, este concluzia celor de la Les Echos.

Mai multe ...

Email Newsletter

Close