LEGISLAȚIE

La nivel internațional se conturează din ce în ce mai clar tendința globală spre impozitarea corectă a companiilor multinaționale în țările în care acestea realizează valoarea adăugată. În acest sens, țările au convenit asupra schimbului automat de informații cu privire la datele contribuabililor, companii multinaționale, ceea ce va asigura transparență asupra determinării bazei impozabile și impozitului datorat și plătit în fiecare jurisdicție în care își desfășoară activitatea companiile grupurilor multinaționale, arată specialiștii de la PKF Finconta.

Astfel, în cadrul Summit-ului G20 ce a avut loc în 7-8 iulie, în Hamburg, Germania, s-a discutat și despre implementarea planului BEPS (Base Erosion Profit Shifting – erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), dar și despre schimbul de informații financiare pe baza unor standarde comune de raportare (Common Reporting Standard), din luna septembrie 2017.

Conform comunicatului emis la finalizarea lucrărilor Summit-ului G20, primul schimb de informații între autoritățile fiscale ar trebui să aibă loc cel mai târziu în septembrie 2018. Participanții au stabilit că se dorește avansarea procesului de punere in aplicare efectivă a Standardelor Internaționale de Transparență, ca instrument important în lupta împotriva corupției, evaziunii fiscale, finanțării terorismului și spălării banilor.

Separat, OCDE a publicat, în 10 iulie, Ghidul Preţurilor de Transfer modificat (varianta online), care cuprinde modificările aduse de Planul BEPS:

  • Acţiunile 8-10 – Alinierea Rezultatelor Preţurilor de transfer cu crearea de valoare

Guvernele şi autorităţile fiscale doresc să se asigure că profiturile impozabile ale companiilor multinaţionale nu sunt mutate artificial în afara jurisdicţiilor lor și că baza impozabilă declarată la autorităţile fiscale corespunde activităţii economice desfăşurate şi valorii economice adăugate create în acea jurisdicţie fiscală. Pentru acest lucru, este necesar ca plătitorii de taxe să aibă la dispozitie principii clare în ceea ce priveşte “Principiul valorii/preţului de piață” (Arm’s lengths principle).

  • Acțiunea 13 – Documentaţia de Preţuri de transfer şi Raportul de la ţară la ţară

Documentația prețurilor de transfer, detaliată în capitolul V al Liniilor directoare OCDE, a fost completată cu Raportul de la țară la țară (Country by Country Report), care se așteaptă a fi completat și depus pentru prima dată, pentru primul an fiscal ulterior datei de 1 ianuarie 2016.

În plus, Ghidul Preţurilor de Transfer modificat conţine şi varianta revizuită a Recomandării Consilului OCDE cu privire la determinarea preţurilor de transfer practicate între intreprinderile asociate și invită toate ţările membre OCDE, dar şi non-membrii, să adere la Recomandare. „Pentru companii, implementarea BEPS presupune un set de acțiuni complexe care implică departamentul Financiar, pe cel IT, de Taxe, dar și toate palierele managementului. Este esențial să se stabilească modul de urmărire a lanțului de generare a valorii, în conformitate cu noua abordare BEPS pentru prețurile de transfer. Planul BEPS subliniază faptul că guvernanța fiscală, evaluarea riscurilor și comunicarea sunt mai importante ca oricând”, spune Florentina Șușnea (foto), Managing Partner, PKF Finconta.

DESPRE PKF FINCONTA

De peste 22 de ani, este una dintre principalele zece firme de servicii profesionale din România. Ca membră a PKF International Ltd., este parte dintr-o rețea internațională de firme independente din punct de vedere legal, ce oferă consultanță și audit oriunde în lume. Grupul PKF Finconta este format din patru societăți cu capital românesc: PKF Finconta, PKF Finconta Consultanță, PKF Finconta HR și Finconta Consulting SPRL, membre ale organismelor profesionale naționale CECCAR, CAFR, CCFR și UNPIR. Prin intermediul acestora, oferă servicii de audit financiar, analiză financiară corporativă, consultanță fiscală, întocmirea dosarului prețurilor de transfer, servicii de contabilitate, salarizare, resurse umane, insolvență, auditarea fondurilor nerambursabile și due diligence de achiziții.

Executivul a stabilit astăzi, printr-o hotărâre, ca ziua de luni, 14 august 2017, să fie zi liberă pentru salariații din sectorul public. Ea va face legătura între zilele de weekend și ziua de 15 august, declarată nelucrătoare.

Ziua liberă va fi recuperată, în regim de program normal, în 19 august 2017 sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până la 25 august 2017. Facilitatea nu se acordă locurilor de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activității.

Pentru funcționarea justiției ca serviciu public, dispozițiile hotărârii nu se aplică magistraților şi altor categorii din cadrul instanțelor judecătorești implicate în soluționarea proceselor cu termen în data de 14 august şi nici participanților în aceste procese. Operațiunile de încasări prin virament în relația cu instituțiile de credit, aferente datei de 14 august, se înregistrează în contabilitatea unităților teritoriale ale trezoreriei statului cu data de 14 august.

Absolvenții de liceu în vârstă de cel puțin 16 ani și absolvenții de facultate au posibilitatea să ceară ajutorul de șomaj, dacă în 60 de zile de la absolvire nu și-au găsit un loc de muncă.

Primul pas pe care trebuie să-l facă tinerii fără loc de muncă, pentru a obține banii de șomaj, este să se înregistreze la agenția pentru ocuparea forței de muncă în raza căreia își au domiciliul. Ei trebuie să se prezinte pentru înregistrare în termen de 60 de zile calendaristice de la absolvire și nici măcar o zi mai târziu. Altfel, nu mai au dreptul la șomaj.

Deși înregistrarea se face înăuntrul acestei perioade de 60 de zile de la absolvire, indemnizația de șomaj o vor primi doar după ce expiră această perioadă. Concret, legea prevede că tinerii au dreptul la indemnizație timp de șase luni, calculate de la momentul scurgerii perioadei de 60 de zile. Banii pe care îi pot primi în fiecare lună reprezintă o sumă fixă, respectiv 50 la sută din valoarea indicatorului social de referință (ISR), adică 250 de lei (ISR este 500 de lei în 2017). În final, șomerii absolvenți vor primi 1.500 de lei pentru cele șase luni de șomaj la care au dreptul.

Documente necesare

Dacă se hotărăsc să se înscrie pentru primirea indemnizației de șomaj, absolvenții trebuie să depună la agenția de care aparțin, în termenul de 60 de zile, actul de identitate (în original și copie), actele de studii și de calificare sau adeverința din care să rezulte data absolvirii (în original și copie), adeverința medicală din care să rezulte că sunt clinic sănătoși sau apți de muncă, ori că au eventuale restricții medicale.

Pe perioada în care sunt înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă, pot beneficia de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională sau sfaturi pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri. Potrivit Legii nr. 76/2002 însă, ajutorul de șomaj se acordă absolvenților o singură dată pentru fiecare formă de învățământ absolvită. Totuși, dacă la data solicitării urmează o altă formă de învățământ, aceștia nu pot să primească indemnizația.

Și absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap, în vârstă de cel puţin 16 ani, pot să ceară indemnizaţia de şomaj, însă doar dacă nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii lor profesionale. În această situaţie, ajutorul de şomaj este acordat chiar de la data absolvirii.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), care reprezintă peste 550 de companii importante din România, consideră că modificările fiscale anunțate de Guvernul Tudose sunt îndreptate împotriva mediului de afaceri și constituie un real pericol pentru stabilitatea și predictibilitatea politicilor economice.

Potrivit reprezentanților AHK România, predictibilitatea, stabilitatea, transparența și statul de drept sunt deosebit de importante pentru a putea planifica noi investiții și pentru ca activitățile economice să se deruleze cu succes. Ei subliniază că nu doar firmele germane au nevoie de stabilitate legislativă și de un mediu economic stabil, pentru a investi în continuare și pentru a crea locuri de muncă.

„Modelul fiscal propus este dăunător pentru România și defavorizează toate companiile, fie ele naționale sau multinaționale, și duce la pierderea atractivității amplasamentului investițional pentru companiile germane. Măsurile anunțate vor avea efecte negative directe nu doar asupra companiilor, ci și asupra populației României. Pe termen mediu, aceste măsuri ar putea duce la reducerea locurilor de muncă și a investițiilor, ceea ce va atrage după sine alte consecințe negative, de exemplu exodul forței de muncă bine calificate, o tendință de pe urma căreia România suferă deja”, avertizează reprezentanții companiilor germane.

A face o deosebire între companiile românești și cele străine sau multinaționale este, în opinia AHK România, o eroare și nu este în avantajul nimănui. „Companiile germane sunt parte integrantă a economiei românești. Ele sunt bine integrate în sistemele naționale, regionale, locale, și realizează o contribuție decisivă la valoarea adăugată brută, dar și la creșterea competitivității prin transferul de know-how. Investesc intens în formarea angajaților, în cercetare și dezvoltare, deseori în colaborare cu instituții de cercetare naționale, dar și în dezvoltarea tehnologică a companiei”.

Circa 7.500 de companii germane, respectiv cu capital german, sunt active în România. Prin schimburile comerciale de peste 26 miliarde de euro (peste 20 la sută din comerțul exterior al României), Germania este cel mai important partener comercial și economic al României.

DESPRE AHK ROMÂNIA

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană este reprezentanta oficială a economiei germane și cea mai mare Cameră de Comerț bilaterală din România. Înființată în septembrie 2002, numără peste 550 de firme membre. Prin serviciile pe care le oferă și evenimentele pe care organizează, AHK România susține firmele germane la intrarea pe piața românească și, în egală măsură, este partener al companiilor românești interesate de piața germană. Se implică activ în implementarea sistemului de învățământ dual, după model german, și oferă o platformă GreenTech și o Curte de Arbitraj proprie.

Printr-un ordin publicat luni, în Monitorul Oficial, ministrul Educației, Pavel Năstase, a schimbat din temelii structura Consiliului General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), respectiv structura și conducerile unor comisii de specialitate.

Ministrul a înlocuit aproape o treime din Consiliul General și a scos din joc experți recunoscuți în mediul academic pentru lupta lor împotriva plagiatului și imposturii. Pavel Năstase (foto) a și suplimentat structura consiliului General și a nominalizat opt membri noi.

Una dintre cele mai importante comisii, cea de Științe Juridice, are din această săptămână un nou președinte – profesorul Viorel Roș, de la Universitatea Nicolae Titulescu. Acesta l-a înlocuit pe Mircea Bob, profesor la Universitatea Babeș Bolyai, cel care a condus comisia ce a confirmat plagiatele lui Victor Ponta sau Gabriel Oprea. Schimbarea președintelui comisiei de Matematică a produs revolta membrilor comisiei, care au demisionat în bloc, iar academicianul Marius Andruh a renunțat la funcția de președinte.

Efectele ordinului ministrului Pavel Năstase

În 2016, după mulți ani fără o comisie independentă de analiză a doctoratelor cu suspiciuni de plagiat, a fost revizuit cadrul legislativ și procedural, iar CNATDCU a fost operaționalizat. Cercetătorii care fac parte din comisiile specializate de analiză a tezelor cu suspiciuni de plagiat au fost aleși în mod transparent și au dat verdicte finale pe tezele de doctorat plagiate ale unor persoane publice.

CNATDCU este instituția care elaborează și aprobă criteriile pentru cei care doresc să devină conferențiari și profesori universitari. Tot CNATDCU aprobă comisiile și avizează procesul de acordare a titlurilor de doctor, și asigură controlul lucrărilor de doctorat. CNATDCU a fost numit în iunie 2016, în urma unui proces de selecție ce a presupus nu doar depunerea candidaturilor din partea profesorilor și a cercetătorilor din țară și străinătate, dar și constituirea unor comisii de selecție care să asigure imparțialitatea procesului. Ulterior, Consiliul s-a pronunțat asupra sesizărilor de plagiat sonore, proces care a reprezentat un pas esențial în asanarea învățământului superior românesc.

Reprezentanții Platformei România 100, fondată de mai mulți foști miniștri ai guvernului Cioloș, consideră decizia ministrului „nejustificată, lipsită de transparență și menită să pună sub semnul întrebării întreaga activitate a CNATDCU”. Ei atrag atenția că decizia poate avea efecte ireversibile asupra mediului universitar românesc și pot pune în pericol toate eforturile de recredibilizare a cercetării academice și, implicit, decreștere a calității educației universitare. În plus, solicită abrogarea ordinului și cooptarea în cadrul consiliului a unor membri care se bucură de recunoaștere academică și integritate morală.

Prima dezbatere publică asupra proiectului Legii internship-ului, elaborat de SGG, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Afacerilor Externe, va avea loc sâmbătă, 17 iunie, la ONGFest.

Reprezentanții societății civile și toți cei interesați să contribuie la definitivarea acestei legi sunt așteptați, între orele 13-14, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle. La dezbatere vor fi prezenți, pe lângă reprezentanți ai instituțiilor publice, și partenerii din societatea civilă, care au făcut parte din grupurile de lucru pentru identificarea nevoii de reglementare (Uniunea Studenților din România, Forumul Tinerilor din România și Federația Volum).

Discuțiile vor viza integrarea persoanelor pe piața muncii prin crearea oportunităților de internship, contractul și indemnizația de internship, Fondul pentru Acordarea Primei de Angajare pentru companiile care transformă contractele de internship în contracte de muncă și alte teme conexe organizării și desfășurării stagiilor de internship în România. Inițiatorii așteaptă propuneri, sugestii și opinii în legătură cu acest proiect, la adresa de e-mail dezbateri@mmuncii.gov.ro, în termen de zece zile calendaristice de la data publicării pe site (9-18 iunie).

Proiectul Legii internship-ului a intrat în procesul de consultare publică, în concordanță cu procedurile prevăzute în Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Proiectul poate fi consultat aici.

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, avertizează că are în vedere introducerea unor sancțiuni pentru cei care nu raportează zilnic stocurile de medicamente.

Sancțiunile nu vor fi doar pecuniare, ci se va merge până la ridicarea autorizației de funcționare și pentru depozite, „indiferent de mărimea și vizibilitatea lor”, și pentru farmacii. „Sancțiunile vor fi prevăzute în lege. Avem pregătite modificări pentru Legea sănătății și pentru Legea farmaciei, modificări ce privesc aceste sancțiuni. Subiectul este sensibil și sancțiunile vor fi ajustate în așa fel încât să realizăm cât este de sensibil subiectul, pentru că nu este sensibil pentru minister, ministru, secretar de stat. Subiectul este sensibil pentru pacienți. Trebuie să avem o imagine clară, în așa fel încât pacienții să aibă acces, în orice moment, la toate medicamentele de care au nevoie”, declară Florian Bodog (foto).

Potrivit acestuia, raportarea facturilor este foarte importantă, pentru că sunt operatori care cumpără medicamente pe un alt circuit decât cel normal și le pun în vânzare. Conform proiectului de modificare a Ordinului 1345/2016, situația stocurilor și a operațiunilor comerciale cu medicamentele de uz uman se transmit către Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului, și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) prin sistemul electronic de raportare.

Guvernul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice va intra în aplicare din 1 august. Procedura de insolvență va putea fi deschisă pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poștă, cu confirmare de primire sau pe e-mail, cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvență la nivel teritorial din județul în care își are domiciliul sau reședința de cel puțin șase luni. În termen de cinci zile de la data primirii cererii, va avea loc o ședință de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, îi va fi asigurat un interpret în limbaj mimicogestual.

Administratorul procedurii verifică creanțele, în baza informațiilor transmise de creditori și debitori. Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul BNR de la data deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția cazurilor în care legislația specială cuprinde prevederi diferite.

Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvență trebuie să fie fezabil și să țină cont de perspectivele reale de redresare și circumstanțele aplicabile debitorului. Normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvență la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și familiilor acestora, în situația insolvenței persoanelor fizice.

Ce se ia în calcul?

  • Valoarea coșului minim lunar de consum, stabilit în baza informațiilor primite de la Institutul Național de Statistică și/sau Institutul pentru Calitatea Vieții;
  • Particularități de ordin financiar, structura pieței forței de muncă;
  • Valoarea minimă a cheltuielilor profesionale și/sau de școlarizare;
  • Prețul utilităților, al alimentelor și al produselor de bază;
  • Componența și structura familiei debitorului, ținând cont și de persoanele aflate în întreținerea debitorului și a celor cu care conviețuiesc;
  • Existența unor situații speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilități în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreținere sau cu care conviețuiesc;
  • Cheltuielile minime legate de funcționarea și întreținerea unui vehicul indispensabil;
  • Cheltuielile minime necesare pentru creșterea, îngrijirea și educarea copilului aflat în întreținerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
  • Exigențele minimale ale unei locuințe convenabile pentru debitor și persoanele aflate în întreținerea sa sau cu care conviețuiește.

Planul de rambursare este transmis comisiei de insolvență de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile. Actul normativ stabilește și că ședințele de conciliere între creditor și debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părților și că nici una dintre părți nu poate impune celeilalte părți o soluție.

În cazul în care angajatorii mențin contractele de internship cel puțin doi ani, vor beneficia din partea statului de o subvenție de 1.000 euro pentru fiecare angajat, anunță deputatul PSD Mihaela Huncă.

„Guvernul a început demersurile pentru elaborarea legii internship-ului. În ultima ședință a executivului a fost adoptat memorandumul prin care tinerii vor avea posibilitatea să acceseze stagii profesionale și programe de internship, pentru a experimenta munca într-un mediu organizat, prin familiarizarea cu metodele de lucru și aplicarea cunoștințelor acumulate în perioada de studiu, dobândind astfel experiențe relevante în domeniile vizate. Programele de internship contribuie la definirea mai clară a perspectivelor de carieră ale studenților, pentru o inserție mai rapidă pe piața muncii”, declară Mihaela Huncă.

Din luna iunie, ministerele care coordonează programele de stagii și de internship vor începe consultări cu instituțiile administrației publice, mediul de afaceri, zona academică și organizațiile de tineret și de voluntariat, astfel încât acest model de lucru să devină o practică unitară pentru studenții de la toate universitățile din țară. „La această măsură se vor adăuga programele de tip <Pasarelă>, prin care locurile de muncă din sectorul public vor fi oferite temporar tinerilor dezavantajați, pentru a dobândi <abilități transferabile> în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanța astfel 10.000 de contracte de muncă suplimentare, în următorii doi ani, în sectorul public, la nivel local în sistemul pasarelă”, afirmă parlamentarul social-democrat.

Guvernul elvețian a anunțat că va limita, timp de un an accesul cetățenilor români și bulgari pe piața muncii.

Potrivit autorităților de la Berna, Acordul UE – Elveția privind Libera Circulație a Persoanelor conține o clauză de salvgardare ce permite Elveției să reintroducă, în mod unilateral, până în 2019, un plafon cu privire la numărul de noi permise de ședere eliberate pentru cetățenii bulgari și români, atunci când numărul de noi permise eliberate timp de un an este mai mare cu peste zece la sută decât media din precedenții trei ani.

În 2016, imigrația netă din România și Bulgaria a atins 3.300 de persoane, dublu față de 2016. În aceste condiții, guvernul elvețian va limita la 996 numărul de noi permise de ședere de tip „B” (durată de ședere între unu și cinci ani), care vor fi eliberate pentru muncitorii români și bulgari, în următoarele 12 luni. Nu va fi afectată însă eliberarea de permise de tip „L” (durată de ședere sub un an) sau de tip „C” (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menționat). De asemenea, decizia nu are efecte asupra prelungirii permiselor de tip „B” deja eliberate.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe (MAE), partea elvețiană a arătat că măsura nu singularizează România. Ea a fost aplicată de Elveția în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE și în 2013 pentru celelalte state membre UE.

Mai multe ...

Email Newsletter