LEGISLAȚIE

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii din România (ANIS) dezaprobă lipsa de predictibilitate și de coerență generată prin măsurile recent anunțate de Guvern, de modificare a Codului fiscal și trecere a contribuțiilor sociale în sarcina angajaților.

În ciuda asigurărilor Executivului, măsurile anunțate nu vor avea impact fiscal zero asupra angajatorilor. De altfel, anul 2018 va aduce costuri salariale crescute cu 15 la sută față de ianuarie 2017, în urma modificărilor de politică fiscală din cursul acestui an. ANIS atrage atenția că „revoluția fiscală” va afecta grav cursul predictibil și coerent al politicii fiscale ce a guvernat sectorul și a încurajat o creștere medie anuală de 11 la sută, în ultimii cinci ani.

Conform estimărilor companiilor membre ale asociației, calculele de impact arată creșteri între cinci și 7,5 la sută ale fondurilor de salarii, pentru a asigura păstrarea salariilor nete curente ale angajaților, prin majorarea salariilor brute, la care se adaugă și taxa de solidaritate de 2,25 la sută. La modificările recent anunțate se adaugă și cele de la începutul anului, de eliminare a plafonului de cinci salarii brute pentru aplicarea CAS și CASS 2017, ceea ce generează o creștere de aproape 15 la sută a costurilor salariale, față de începutul anului.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în IT

În condițiile în care sectorul IT românesc urmează să depășească pragul de patru miliarde de euro în 2017, din care peste 75 la sută este reprezentat de exportul de servicii, măsurile anunțate vor afecta grav evoluțiile încurajatoare înregistrate până acum, avertizează ANIS. Agilitatea și competitivitatea sectorului vor suferi pe piețele externe, în condițiile creșterii costurilor cu forța de muncă.

ANIS estimează că măsurile recent anunțate de Guvern vor avea consecințe semnificative atât pe termen scurt, prin debalansarea bugetelor și a planurilor de creștere ale companiilor, în special ale celor locale, cât și pe termen lung, fiindcă trimit un semnal de instabilitate și lipsă de predictibilitate a cadrului fiscal, ce va afecta încrederea potențialilor investitori și opțiunile de dezvoltare a companiilor românești.

Sursa: ANIS

„Companiile mici și mijlocii de dezvoltare software vor fi cele mai afectate de aceste măsuri – costurile salariale reprezintă pentru aceste firme până la 80 la sută din cheltuieli. Iar o mărire a acestor costuri fie și cu cinci la sută va avea impact major asupra marjei de profit și, implicit, asupra capacității lor de creștere. Practic, prin aceste măsuri, o industrie care performează va fi mai degrabă penalizată, în loc să fie susținută. Industria noastră se confruntă deja cu lipsa acută de resurse umane, iar pentru companii este dificil să nu păstreze cel puțin salariile nete actuale, fără a mai discuta de eventualele măriri. Pentru companiile ai căror angajați beneficiază de scutirea de impozit pe venit acordată programatorilor, trecerea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului are ca rezultat creșterea fondului salarial cu aproape zece la sută”, declară Teodor Blidăruș, președinte ANIS.

Mediul de afaceri nu este nemulțumit de nivelul fiscalității din România, ci de lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal, ceea ce este mult mai grav, susține președintele Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK), Dragoș Anastasiu.

„Punând logica la contribuție, investitorii au nevoie de câteva condiții să facă pașii spre investiții: prima este forța de muncă, a doua este să găsească un cadru fiscal atractiv, întrucât investițiile sunt făcute pentru a face profit. Ei trebuie să aibă încredere în mediul în care investesc”, declară Dragoș Anastasiu (foto), citat de Agerpres.

Potrivit președintelui AHK România, alte domenii importante, la care se uită investitorii, sunt infrastructura, domeniul sănătății și educația. „Ce vedem acum nu transmite neapărat cele mai bune semnale în ceea ce privește încrederea. Aceasta vine din predictibilitate, din semnalele verbale și non-verbale cu privire la investitorii străini, la multinaționale, la bănci, la cei care fac economia să se dezvolte. Nu ne plângem de fiscalitate, ci de lipsa de predictibilitate a fiscalității, ceea ce este mult mai grav”, arată Dragoș Anastasiu.

România poate crește cu zece la sută pe an, în următorii câțiva ani. Gândiți-vă câte putem face doar din turism. Dacă nu, investitorii își vor căuta alte drumuri. Sunt patru milioane de cetățeni români care au găsit drumul spre alte țări. Investitorii de aici nu doresc să plece, ci să rămână, să se dezvolte și să chemăm și pe alții alături de noi.

Dragoș Anastasiu

Președinte AHK România

Membrii AHK se declară îngrijorați de faptul că modificările din Codul Fiscal, anunțate de Guvern, au fost publicate în Monitorul Oficial și vor intra în vigoare la începutul anului 2018. Reprezentanții celei mai mari asociații economice, care reprezintă interesele a circa 600 de companii, subliniază că predictibilitatea, stabilitatea, transparența și statul de drept sunt deosebit de importante pentru a menține încrederea în România ca amplasament investițional. „Modul în care noile măsuri fiscale au fost comunicate insuflă, atât în rândul companiilor germane, cât și al angajaților lor, un profund sentiment de nesiguranță. Companiile se tem de costuri suplimentare, mai ales pentru cele care desfășoară activități în domeniul IT, dar există şi incertitudini legate de planificarea și realizarea viitoarelor politici fiscale. În plus, pentru mediul de afaceri nu este clară utilitatea acestor măsuri, având în vedere necesitatea ajustării costurilor. În principiu, astfel de măsuri structurale, atât de importante, care au repercusiuni asupra întregii economii și asupra populației, nu ar trebui să fie adoptate decât în baza unor studii de impact serioase și în cadrul unui dialog intens și real între Guvern și mediul de afaceri”, susțin reprezentanții AHK.

Companiile germane se numără printre din cei mai mari angajatori din România. Circa 7.500 de companii germane, respectiv cu capital german, sunt active în România – majoritatea în București și în Timiș, Sibiu, Brașov și Cluj. Ele au acum peste 250.000 de angajați. Companiile germane au investit în România, în ultimii 25 de ani, peste 9,2 miliarde de euro (la sfârșitul anului 2016). Exporturile în Germania au însumat, în primele șase luni din 2017, 7,2 miliarde de euro (+18,2 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut), importurile au crescut la 7,3 miliarde de euro (+7,9 la sută). Germania rămâne de departe cel mai important partener economic și comercial (23,1 la sută din totalul exporturilor și 19,9 la sută din importuri).

Calculele specialiștilor firmei de consultanţă şi audit Deloitte România arată că salariul mediu brut, de 3.131 de lei, trebuie crescut cu 16,6 la sută, pentru a păstra neschimbată valoarea salariului net.

Radu Derscariu (foto), director Deloitte România, avertizează că, potrivit calculelor, angajaţii care beneficiază de scutirea de impozit pe venit în acest moment, precum programatorii IT şi persoanele cu grad de handicap, vor suporta o micşorare a salariului net chiar dacă angajatorii le vor majora salariile brute, după transferul contribuţiilor la nivelul costului total actual.

„Dacă facem calculul pentru un salariu mediu brut pe economie de 3.131 lei, observăm că, după ce vor intra în vigoare modificările anunţate prin proiect, scăderea va fi de 6,3 la sută. În cazul în care angajatorul nu va agrea majorarea valorii brute pentru a absorbi efectul creşterii contribuţiilor, reducerea la salariul net pentru aceste categorii va fi de 22,1 la sută”, afirmă Radu Derscariu. Explicaţia este că scăderea de impozit de la 16 la zece la sută a fost gândită pentru a amortiza parţial transferul contribuţiilor, iar în cazul celor scutiţi, acest efect nu are de unde să apară, potrivit Deloitte.

O altă consecinţă a transferului contribuţiilor va fi micşorarea cu circa 8,5 la sută a sumei nominale virate către Pilonul II de pensii private. Reducerea are loc atât ca urmare a înglobării contribuţiilor în salariul brut, cât şi a diminuării procentului – dacă va fi luată decizia în acest sens – de la 5,1 la 3,75 la sută.

Companiile din Consiliul Investitorilor Străini (FIC), organizație ce împlinește anul acesta 20 de ani de activitate în România, nu înțeleg rațiunea din spatele transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, prevăzută în noul Cod Fiscal.

Membrii FIC au ajuns la concluzia că această măsură implică un efort logistic considerabil, fără un beneficiu proporțional, pentru angajat sau angajator. Investitorilor străini nu le este clar ce problemă rezolvă modificarea Codului Fiscal și atrag atenția că mediul de afaceri nu a cerut această măsură și că ea a fost propusă fără o consultare prealabilă.

Printr-o scrisoare deschisă, adresată premierului și vicepremierului, Franz Weiler, președintele Consiliului Investitorilor Străini, solicită Guvernului să spună ce problemă dorește să rezolve prin mutarea contribuțiilor și de ce crede că aceasta este soluția cea mai bună. „Transferul acestor contribuții de la angajator la angajat este o măsură complexă, cu implicații și ramificații greu de prevăzut în lipsa unui studiu de impact detaliat din partea ministerelor Muncii și Finanțelor. Din acest studiu, companiile vor putea să înțeleagă și să estimeze toate posibilele consecințe. Orice modificare ulterioară în cotele de contribuții sociale sau a impozitului pe venit va avea un impact direct asupra salariului net al angajatului”, precizează Franz Weiler (foto).

Potrivit FIC, această măsură va implica un efort logistic considerabil (atât la nivelul sistemului informatic, cât și în procesul administrativ, pentru modificarea contractelor individuale de muncă), fără a aduce un beneficiu angajaților sau angajatorilor, proporțional cu efortul depus. Cum nici angajaților nu le este clar care este impactul asupra veniturilor lor, apare un sentiment de neîncredere între angajat și angajator care este în detrimentul activității economice, susține Franz Weiler.

Companiile au nevoie de timp să își ajusteze planurile și politicile de dezvoltare și de investiții. În plus, se pot crea diferențe importante de competitivitate în interiorul unor sectoare, în funcție de decizia companiilor de a transfera contribuțiile sau de a compensa angajații.

Franz Weiler

Președintele Consiliului Investitorilor Străini

Consiliul Investitorilor Străini se teme că mutarea contribuțiilor sociale va avea un impact direct asupra salariului minim și a celui mediu, folosite ca referințe în alte legi privind pensiile, asigurările de sănătate, indemnizații sau ajutoare de șomaj, mai ales că Executivul nu a realizat o cercetare pentru a cuantifica efectele transversale, ceea ce înseamnă că riscul unor consecințe neanticipate este extrem de mare. De asemenea, nu există nici o siguranță că, odată contribuțiile mutate, nu vor apărea noi taxe în sarcina angajatorilor.

„Nu se specifică nicăieri ce se va întâmpla cu veniturile angajaților din IT sau R&D, care sunt scutiți de plata impozitului pe salariu și care, în urma acestor măsuri, vor înregistra o scădere a salariului net. Pentru a putea menține salariile acestor angajați la nivelul actual, companiile trebuie să înregistreze costuri salariale suplimentare”, se arată în scrisoarea adresată prim-ministrului.

Fluiditatea politicilor fiscale face dificilă planificarea și aduce cu sine temerea că, dacă aceste decizii fiscale nu vor avea rezultatele scontate, finanțele publice vor înregistra dezechilibre ce vor fi compensate prin adoptarea intempestivă a unor noi taxe. „Lipsa de încredere este unul dintre motivele pentru care mediului de afaceri din România îi va fi greu să aibă o poziție unanimă atunci când vine vorba de măsuri structurale cum este aceasta, luată fără o consultare amplă”, avertizează președintele FIC.

În opinia consultantului fiscal Gabriel Biriș, partener în cadrul biroului de avocatură Biriș Goran și ex-secretar de stat si coordonator al Departamentului de Legislație Fiscală din Ministerul Finantelor, în Guvernul Cioloș, printre modificările fiscale anunţate săptămâna trecută se numără cel puțin două care ar putea avea efecte dezastruoase asupra economiei naționale.

Primul scenariu apocaliptic se referă la faptul că regimul microîntreprinderilor este obligatoriu pentru toate companiile și nu se poate opta pentru plata impozitului pe profit. Gabriel Biriș (foto) atrage atenția că o astfel de măsură a mai existat în 2012 și nu a rezistat, dintr-un motiv cât se poate de simplu: afectează negativ investițiile noi greenfield. „Acestea nu vor putea să deducă cheltuielile făcute în perioada de investiție, ceea ce este inacceptabil. Nu poți să spui asta unui investitor mare, fiindcă se duce în altă parte cu investiția. Este păcat că se revine la filozofia păguboasă a domnului (Florin) Georgescu, care este convins că toți antreprenorii sunt niște hoți, care pun pe cheltuieli tot felul de chestii, că să nu plătească impozit”, scrie Gabriel Biriș, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, soluția este simplă: „fie lasă așa cum sunt condițiile pentru a opta (capital social minim 45.000 de lei), fie măresc pragul pentru capitalul social care permite opțiunea. Altfel, e ca și cum am spune că nu suntem interesați să atragem investitori în producție, în România. În plus, măsura afectează existența companiilor de tip holding, ceea ce este în contradicție cu încurajarea de până acum a înființării holdingurilor în România și nu pe alte coclauri”.

Gabriel Biriș consideră că al doilea NO GO este lipsa măsurii tranzitorii cu privire la majorarea salariului brut. „În lipsa unei formule, fiecare va face cum crede de cuviință, ceea ce în mod sigur va crea victime colaterale, ceea ce nu este acceptabil. Nu trebuie lăsată la voia întâmplării o măsură care poate afecta angajatul. Chiar dacă majoritatea angajatorilor vor ajusta salariul brut pentru a păstra netul angajaților, vor exista, în mod sigur, și excepții, iar oamenii vor avea de suferit, ceea ce este inacceptabil. În lipsa unei formule date în lege, și procesul de administrare al ajustării va fi mai costisitor: trebuie semnate acte adiționale pentru câteva milioane de contracte de muncă în derulare”.

În plus, a observat consultantul fiscal, la salariile mici va exista inevitabil tendința ca majorarea deducerii personale să fie luată în calcul la calculul noului brut, ceea ce face ca beneficiarul creșterii deducerii să fie angajatorul și nu – așa cum ar fi normal – angajatul. „Dacă aș fi avut vreun motiv să consider că această ajustare nu poate fi făcută prin lege, nu aș fi propus niciodată această măsură (mutatul contribuțiilor)”.

În ceea ce privește modificarea contribuțiilor sociale obligatorii, Gabriel Biriș crede că „avem un joc cu sumă zero”. „CAS și CASS cresc, dar creșterea este compensată de scăderea de la 16 la zece la sută. Dacă se pleacă de la netul actual (fără a lua în calcul deducerile personale crescute) și se face gross-up, totalul cumulat impozit + contribuții este la fel ca acum, ceea ce face ca total cost angajator să rămână la fel. Rămâne doar problema de comunicare”.

Gabriel Biriș vede și câteva categorii de contribuabili „pentru care Moș Crăciun vine mai devreme”: PFA/PFI/DA, pentru care CAS și CASS scad semnificativ (pentru că noile procente se vor aplica la salariul minim, indiferent de venit), la fel și impozitul pe venit, și microîntreprinderile, atât prin majorarea plafonului de la 500.000 la un milion de euro (se lărgește sfera de aplicare), cât și prin faptul că regimul va fi disponibil și pentru consultanță și management.

Conform datelor de la ANAF, în 2016, dintre cele 119.594 de companii plătitoare de impozit pe profit, o treime au direcționat peste 270 de milioane de euro către organizațiile eligibile.

Ordonanța 3/2017 pentru modificarea Codului Fiscal, prin care limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile a fost crescută de la 100.000 la 500.000 de euro, a redus dramatic numărul de societăți comerciale care beneficiază de această facilitate fiscală. Au fost afectate aproape 50.000 dintre firmele care anterior erau eligibile, conform unei estimări făcute de Asociația pentru Relații Comunitare, pe baza datelor disponibile pentru anul fiscal 2016. Acestea avuseseră un potențial de sponsorizare de aproape 40 milioane de euro.

În urma anunțului Ministerului Finanțelor Publice (MFP) despre schimbarea termenilor de impozitare pentru companii cu cifra de afaceri până la un milion de euro, scenariile legate de finanțarea proiectelor cu mii de beneficiari copii, bătrâni, persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile capătă proporții dramatice, avertizează mai multe organizații neguvernamentale, precum Asociația pentru Relații Comunitare, Asociația Dăruiește Viață, Fundația HOSPICE Casa Speranței, Asociația MagiCAMP, Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor și Fundația Hope and Homes for Children. Potrivit acestora, schimbările vor afecta cel mai mult organizațiile de dimensiuni mai mici, din localități mai mici, care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind tocmai de sponsorizările pe care le pot obține de la agenții economici locali, în marea lor majoritate microîntreprinderi.

„Aceste măsuri generează un mediu neechitabil pentru micii întreprinzători, care pentru un comportament identic nu beneficiază de același facilități fiscale ca societățile comerciale impozitate pe baza profitului. În plus, credem că micii întreprinzători sunt cei care au nevoie și mai mult ca aceste comportamente de solidaritate și implicare socială să fie încurajate”, precizează reprezentanții organizațiilor citate. Acestea propun MFP un mecanism alternativ prin care microîntreprinderile cu cifra de afaceri între 100.000 și 500.000 de euro pot face sponsorizări către ONG-uri: direcționarea a până la 20 la sută din impozitul pe venit. În 11 octombrie, au trimis către minister o petiție pe această temă, însoțită de câteva întrebări.

Schimbările generate de Ordonanța 3/2017 vin în contextul în care condițiile facilității fiscale tocmai fuseseră îmbunătățite din 1 ianuarie 2016, prin modificarea procentului de direcționare din cifra de afaceri de la 0,3 la 0,5 la sută, cu obiectivul de a crește fondurile ce pot fi direcționate.

În România funcționează, din 1994, Legea Sponsorizării, un mecanism a cărui filozofie este că statul înțelege că există nevoi la nivelul comunităților pe care nu poate ajunge să le rezolve suficient de bine sau de rapid. De aceea, a permis companiilor cu profit să poată direcționa o parte din impozitul pe profit datorat statului către proiecte cu impact în societate. Conform Legii Sponsorizării și Codului Fiscal, societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit pot direcționa, sub formă de sponsorizare, până la 20 la sută din impozitul pe profit către organizații din anumite domenii, printre care și organizațiile neguvernamentale. Dacă valoarea sponsorizării nu depășește 0,5 la sută din cifra de afaceri, întreaga sumă a sponsorizării se deduce din impozitul pe profit de plată. Este modalitatea prin care firmele din România pot sprijini, fără nici un cost, sectorul neguvernamental.

Specialiștii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri, din cadrul companiei PwC, consideră că unele dintre modificările fiscale anunţate de autorităţi, săptămâna trecută, ar avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, în timp ce altele ridică semne de întrebare.

La capitolul plusuri, PwC menționează reducerea cotei de impozit pe venit la zece la sută. Aceasta s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. În opinia reprezentanților PwC, alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici. „Desigur, astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la cinci miliarde de lei, în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB, dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporționat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize -, care sunt, până la urmă, taxe pe consum, şi deci puternic pro-ciclice”, declară Mihaela Mitroi (foto), Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

Pe de altă parte, aplicarea unui impozit pe cifra de afaceri, de 1 la sută, va afecta îndeosebi companiile cu profitabilitate scăzută sau care înregistrează pierderi. „Practic, companiile care au o rată de profit mai mică de 6,25 la sută, raportată la cifra de afaceri, vor fi nevoite să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Să nu uităm că în această categorie de companii, cu cifra de afaceri de sub un milion de euro, intră aproximativ 80 la sută dintre companiile înregistrate în România”, afirmă Mihaela Mitroi.

În privinţa trecerii contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, consultanții PwC remarcă faptul că actul normativ nu prevede caracterul obligatoriu al majorării salariilor brute pentru toţi angajaţii, pentru a menţine actualul cuantum al salariului net (ceea ce PwC a semnalat că nu este posibil din punct de vedere juridic). Prin urmare, ei avertizează că este posibil ca aplicarea acestei măsuri în mod neunitar, la nivel naţional, să ducă la dezechilibre pe piaţa muncii. În plus, majorarea salariului minim pe economie, de la 1.450 la 1.900 de lei, plus trecerea contribuţiilor sociale în sarcina angajatului, ar presupune un cost suplimentar pentru angajatori de circa 120 lei.

„O serie de măsuri benefice mediului de afaceri” sunt cuprinse în proiectul de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului Fiscal, analizată ieri, în primă lectură, în ședința de Guvern.

Guvernul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1 la sută pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 de euro la un milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează cifra de afaceri între 500.000 și un milion de euro plătesc impozit de 16 la sută pe profit.

Modificările vizează majorarea  limitei de încadrare în acest sistem de impunere  de la 500.000 la un milion de euro, includerea în acest sistem a tuturor firmelor ce realizează venituri din consultanță și management (față de condiția care există în prezent, de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20 la sută din aceste tipuri de venituri) și includerea în acest sistem și a persoanelor juridice, care nu intrau sub incidența acestui impozit (din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

„Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale și reducerea costurilor aferente calcului și administrării impozitului”, susține Executivul.

O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor  evazioniste cu care a intrat în relații comerciale. Potrivit Guvernului, ordonanța transpune în legislația națională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaționale, prin limitarea deductibilității dobânzilor, introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României -, introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive, și introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale. Guvernul propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

Prin proiectul de ordonanță, Guvernul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16 la zece la sută. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiţii (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de cinci la sută), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii și din alte surse. „Măsura are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populației și, implicit să contribuie la creșterea nivelului de trai, precum și să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce privește creșterea investițiilor”.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează majorarea nivelului salariului lunar brut, în funcție de care se acordă deducerea personală:

  • de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;
  • de la 3.000 la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv. Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, nu se acordă deduceri personale.
  • Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu două puncte procentuale, de la 39,25 la 37,25 la sută;
  • Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la șase la trei, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă;

Contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

  • contribuția de asigurări sociale (CAS), în cotă de:

a) 25 la sută datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați și de către persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;

b) patru la sută datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) opt la sută datorată în cazul condiţiilor speciale de muncă şi altor condiţii de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

  • contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cotă de zece la sută, datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.
  • contribuţia asiguratorie pentru muncă, în cotă de 2,25 la sută, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

Transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, astfel:

  • CAS și CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
  • o cotă suplimentară de CAS (de patru, respectiv opt la sută) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

Se introduce „Contribuția asiguratorie pentru muncă”, în cotă de 2,25 la sută din veniturile din salarii – datorată de  angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă  este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri, nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul a CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocații salarizați, etc.). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale,  ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

În contextul majorării cotei CASS datorată pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5 la zece la sută, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Tot ieri, Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de Ordonanță de Urgență și un proiect de Hotărâre de Guvern ce includ măsuri sociale importante. Astfel, salariul minim brut pe țară va crește de la 1.450 la 1.900 de lei, din 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de Hotărâre  discutat în primă lectură. Guvernul are în vedere majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei, cât este în prezent. Indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 de lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC. Potrivit aceluiași proiect de act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 de lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 de lei.

„Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proiectului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este, încă, pregătit”, anunță Guvernul.

Potrivit Ministerului Sănătății, de anul viitor, medicii rezidenți vor beneficia de creșteri salariale și vor încasa bursele de rezidențiat, până la intrarea în vigoare a creșterilor salariale.

Astfel, medicii rezidenți, medicii dentiști rezidenți și farmaciștii rezidenți vor încasa bursa de rezidențiat până la 1 martie 2018, atunci când vor beneficia de salariul de bază reglementat la nivelul anului 2022, conform prevederilor Ordonanței nr. 1/2017. „Din martie 2018, salariile de bază ale medicilor rezidenți vor crește semnificativ, între 151 și 287 la sută, în funcție de specialitate și anul de pregătire”, declară ministrul Sănătății, Florian Bodog.

De exemplu, un medic rezident de anul I, care are acum un salariu brut de 1.985 de lei, va avea un salariu brut de 5.700 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 287 la sută. Salariul unui medic rezident anul VI va ajunge la cuantumul de 7.900 de lei, de la 3.262, cât este în prezent, cu o creștere de 242 la sută. Medicii rezidenți de anul II vor beneficia de un salariu brut de 6.100 de lei, după ce anul acesta au beneficiat de 2.361 de lei/brut, iar cei de anul III vor încasa 6.700 de lei brut, cu 254 la sută mai mult decât în acest an.

Ministerul Sănătății precizează că, la salariul brut, medicii rezidenți pot obține venituri și din gărzile efectuate. Conform Ordonanței nr. 18/2009, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă (cu excepția liniei I de gardă),  în specialitatea în care își efectuează rezidențiatul. Tot din 2018, medicii rezidenți vor beneficia de norma de hrană, care înlocuiește tichetele de masă, în cuantum de două salarii minime brute pe an.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) solicită prim-ministrului Mihai Tudose demiterea ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, şi a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, pentru încălcarea Programului de Guvernare şi promovarea unor politici de sănătate în detrimentul pacientului.

„Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus, din cauza taxei clawback, sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani”,  susține Laurenţiu Mihai, director executiv al APMGR.

Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Florian Bodog (foto) a declarat că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, ci s-a menţinut până la o valoare rezonabilă”. APMGR arată că afirmaţia ministrului este falsă, fiindcă nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62 la sută, în trimestrul I din 2016, la 19.86 la sută, în acelaşi trimestru al anului 2017, şi de la 15,64 la sută, în trimestrul al II-lea 2016, la 18,59 la sută, în trimestrul al II-lea 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24 la sută, în ultimul trimestru din 2017. „A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20 la sută este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice”, spune Laurențiu Mihai.

În aceeaşi publicaţie, Răzvan Vulcănescu susţine că „fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback”. În realitate, susține APMGR, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei, anual, din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din 2012. Diferenţa de circa 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. „Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice, cu preţuri accesibile, au dispărut de pe piaţă, în ultimii ani”, adaugă Laurențiu Mihai.

APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de conducerea Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă Programul de Guvernare, care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului, la momentul nevoii lui”. APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback, alte mii de medicamente generice, cu preţuri mici, pot dispărea în următorul an.

Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60 la sută din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă sunt medicamente sub 25 de lei. Multe sunt fabricate în România, de producători români, care produc exclusiv generice. APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.

DESPRE APMGR

Este o organizație non-guvernamentală, care își propune să contribuie activ la îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români. Companiile membre APMGR au capacități de producție în București, Cluj-Napoca, Târgu Mureș și Constanța, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice, ce acoperă toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu circa 1,5 la sută la PIB și asigură peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe, organizația reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice și biosimilare din Europa, și reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Terapia – a Sun Pharma company, Teva și Zentiva – o companie Sanofi.

Mai multe ...

Email Newsletter