LEGISLAȚIE

Potrivit Blocului Național Sindical (BNS), doar aproximativ 50 la sută dintre angajatorii din mediul economic au operat modificări ale contractelor individuale de muncă pentru compensarea transferului sarcinii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24 la sută dintre ei nu au operat vreo modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.

În martie 2018, față de noiembrie 2017, 1.135.418 salariați au înregistrat reduceri ale veniturilor salariale nete: 169.440 dintre ei au suportat integral transferul sarcinii contribuțiilor, 965.978 au suportat parțial transferul sarcinii contribuțiilor, iar 608.781 au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri, dar contractele lor de muncă au rămas neschimbate în ceea ce privește salariul de bază brut. Ca urmare, angajatorul poate decide oricând, unilateral, diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Salariații din mediul economic au fost cei mai afectați de această măsură, iar în cazul lor, mecanismele create de Guvern s-au dovedit a fi complet ineficiente, atrag atenția sindicaliștii din BNS. Cu excepția contractelor individuale de muncă modificate ca efect direct al creșterii salariului minim, doar 26 la sută dintre contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat. Datele se referă doar la angajatorii din mediul economic, cei ce înregistrează contractele de muncă în Revisal.

Sursa: Inspecția Muncii

La 31 martie 2018 erau înregistrate 2.196.895 contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13 la sută din totalul contractelor de muncă cu timp complet. Ca efect al adoptării OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018, România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii și cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajați.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, astăzi, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.

Pe 18 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, cu amendamente, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii farmaciei nr. 266/2008, asupra căruia președintele ceruse reexaminarea. Actul normativ reglementează posibilitatea vânzării şi eliberării online a medicamentelor acordate fără prescripţie medicală numai de către farmaciile comunitare şi drogheriile autorizate şi care notifică Ministerului Sănătăţii intenţia de a desfăşura această activitate.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

„În incinta farmaciilor comunitare, a oficinelor locale de distribuţie, a farmaciilor din unităţile medicale aflate în structura ministerelor cu reţea medicală proprie, a drogheriilor, a farmaciilor şi a oficinelor locale de distribuţie din sistemul penitenciar, este interzisă utilizarea tehnicii de vânzare cu autoservire pentru medicamentele de uz uman sau veterinar”, mai prevede unul dintre amendamentele adoptate.

În proiect se menţionează că această notificare trebuie să conţină mai multe date: denumirea societăţii, adresa unităţii farmaceutice de unde sunt livrate medicamentele, adresa site-ului unităţii farmaceutice prin intermediul căruia se face vânzarea, numele farmacistului responsabil de vânzarea şi eliberarea online a medicamentelor, data începerii activităţii.

Potrivit actului normativ, MS trebuie să afişeze mai multe informaţii, precum lista unităţilor farmaceutice ce oferă medicamente spre vânzare la distanţă către populaţie, prin intermediul serviciilor societăţii informaţionale, şi informaţiile generale privind riscurile legate de medicamentele furnizate ilegal populaţiei.

Termenul limită pentru depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice este luni, 16 iulie.

Declarația trebuie depusă de persoanele care au obligația declarării veniturilor realizate din România sau/și din străinătate în 2017 și declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în 2018, și de persoanele care au obligația declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuții sociale și, după caz, a declarării contribuțiilor sociale datorate pentru 2018.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Pentru depunerea declarației online, până la 16 iulie inclusiv, se acordă o bonificație de cinci la sută din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligațiile fiscale anuale pentru 2018. Valoarea bonificației diminuează impozitul pe venitul net anual plătit și se aplică corespunzător și pentru contribuțiile sociale datorate.

Declarația se poate depune și pe hârtie, la registratură administrațiilor fiscale ale ANAF, sau prin poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Formularul și instrucțiunile de completare pot fi descărcate online de aici. Informații detaliate pot fi obținute prin accesarea secțiunii Asistență Contribuabili de pe portalul anaf.ro, rubrica Despre impozite și taxe – Despre impozitul pe venit, la numărul 031 403 91 60, sau la sediile ANAF. Declarația Unică poate fi rectificată de contribuabili din proprie inițiativă.

Potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, absolvenţii instituţiilor de învăţământ au dreptul să ceară indemnizaţia de şomaj, dacă nu reuşesc să se angajeze în 60 de zile calendaristice de la data absolvirii.

Pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj, absolvenţii trebuie să se înregistreze, în perioada de 60 de zile de la data absolvirii, la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau reşedinţă ori la alţi furnizori acreditaţi de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, în vederea medierii pentru încadrare în muncă.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Ei pot fi consideraţi şomeri numai dacă sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, au minimum 16 ani şi, în 60 de zile de la absolvire, n-au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale sau dacă sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap, au minimum 16 ani şi n-au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale.

Indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţi este o sumă fixă lunară, acordată pentru o perioadă de șase luni, în cuantum de 50 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă (ISR). Cum la această dată valoarea ISR este 500 de lei, cuantumul indemnizaţiei de şomaj este de 250 lei. Absolvenţii pot beneficia de acest drept o singură dată, pentru fiecare formă de învăţământ absolvită.

Nu pot beneficia de indemnizaţia de şomaj absolvenţii care la momentul solicitării acestui drept urmează o formă de învăţământ și nici absolvenţii licentiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie, care la momentul solicitării dreptului au promovat concursul de rezidenţiat.

Ești antreprenor și îți monitorizezi video angajații? În urma noilor reguli privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), riști amenzi de până la 20 de milioane de euro sau patru la sută din cifra de afaceri pe anul anterior, avertizează Ruxandra Vișoiu, avocat R&R Parteners Bucharest.

„Noile reguli privind protecția datelor cu caracter personal au intrat deja în vigoare la 25.05.2018, conform Regulamentului UE 2016/679. Cu toate acestea, majoritatea societăților sunt doar în curs de implementare a noilor proceduri sau, mai grav, nici măcar nu au început implementarea lor”, precizează Ruxandra Vișoiu (foto). Unul dintre subiectele cele mai sensibile ale noilor reglementări vizează supravegherile video.

Condițiile în care angajatorii își pot supraveghea sediul sau punctul de lucru vor fi stabilite printr-un nou proiect de lege, ce a fost adoptat deja de Camera Deputaților. Legea este necesară în contextul în care Regulamentul UE nu prevede reguli clare privind condițiile în care camerele video pot fi utilizate de societăți pentru a monitoriza angajații sau clienții. La art. 88 se prevede că „statele membre pot prevedea norme mai detaliate pentru a asigura protecția drepturilor (…) angajaților în contextul ocupării unui loc de muncă, (…) al protejării proprietății angajatorului sau a clientului”. Așadar, detaliile cu privire la modalitatea în care societățile ar urma să își supravegheze angajații și bunurile urmează să fie stabilite printr-o lege internă. Dispoziții privind supravegherea video sunt prevăzute și de Decizia Președintelui ANSPDCP nr. 52/2012, care vor rămâne în vigoare în măsura în care nu contravin noii legislații, mai spune avocatul R&R Parteners.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Potrivit Ruxandrei Vișoiu, conform art. 5 din Proiectul de lege, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în cazul în care angajatorul utilizează sisteme de monitorizare prin mijloace electronice sau mijloace de supraveghere la locul de muncă, este permisă doar în următoarele condiții:

  • Interesele legitime urmărite de angajator vizează activități de importanță deosebită, temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate – altfel spus, angajatorul va trebui să demonstreze că supravegherea video este cu adevărat necesară la locul de muncă. Simplul fapt că se desfășoară activitate economică nu este necesar pentru a exista un interes real pentru supravegherea persoanelor, întrucât această supraveghere se presupune a fi o încălcare a drepturilor personale. Angajatorul va trebui să arate, spre exemplu, că există un grad mare de risc privind furtul produselor ori materialelor la locul de muncă, că se desfășoară activități de mare risc etc.
  • Angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților – așadar, camerele video secrete sunt categoric interzise și pot fi excluse ca probă chiar și în cazul unui furt la locul de muncă, întrucât au fost montate fără respectarea legii. Angajatorii trebuie să știe că există camere video la locul de muncă, chiar dacă acestea sunt doar în locurile de acces pentru securitate, nu în spațiul de muncă e În acest sens, angajatorul ar trebui să facă o informare oficială a angajaților, în care să detalieze condițiile de supraveghere video și, preferabil, să aibă în scris dovada de informare a acestora, pentru a evita neplăceri în eventualitatea unui control ANSPDCP.
  • Angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare – asta înseamnă că angajatorul nu poate monta camere decât după ce ia acordul sindicatului. Însă, pe lângă informarea tuturor angajaților privind monitorizarea video, angajatorul va trebui să pună efectiv în discuția reprezentanților acestora necesitatea existenței camerelor video. Trebuie să prezinte pe scurt motivele pentru care supravegherea este necesară, sa înregistreze eventualele obiecțiuni și să găsească soluții în cazul unui eventual conflict. Ca și în cazul informării, rezultatele consultării ar trebui introduse, preferabil, într-un proces verbal, și păstrate de angajator.
  • Alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența – aceasta este, probabil, cea mai strictă cerință din noua reglementare, și poate fi interpretată în sensul în care angajatorul poate monta camere video doar în contextul în care a încercat în trecut monitorizarea prin modalități mai „soft” (ex. notarea într-un registru a tuturor persoanelor care intră în spațiu, fără a le filma), dar ele nu s-au dovedit destul de eficiente. Cum restricțiile vizează nu doar camerele video, ci și supravegherea electronică a angajaților (ex. paginile web accesate la serviciu), această cerință va viza în practică mai degrabă acest aspect, care este mult mai intruziv decât filmarea de securitate.
  • Durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mult de 30 de zile, cu excepția situațiilor reglementate expres de lege sau în cazurile temeinic justificate – materialul video va trebui păstrat maximum 30 de zile, durată considerată suficientă pentru scopuri de securitate. Ea poate fi prelungită doar dacă angajatorul demonstrează necesitatea, ca de exemplu apariția unui incident de securitate din motive nedescoperite.

Executivul a adoptat, ieri, Hotărârea pentru aprobarea Regulamentului cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare în domeniul „Cultură”.

Potrivit documentului, „sporul pentru condiţii de muncă se acordă cu titlu de compensare materială a riscurilor la care persoanele vizate se supun prin desfăşurarea activităţii în altfel de condiţii decât cele prezumate a ocroti sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a angajaţilor. Aceste condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare se stabilesc şi sunt recunoscute potrivit buletinelor de determinare sau, după caz, de expertizare a locurilor de muncă respective”.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre guvernamentală arată că regulamentul este aplicabil atât funcţionarilor publici, cât şi personalului contractual, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul „Cultură”. Proiectul cuprinde reglementări privind stabilirea locurilor de muncă considerate periculoase şi a categoriilor de personal ce pot beneficia de sporul pentru condiţii de muncă, mărimea concretă a sporului şi condiţiile de acordare a acestuia.

Astfel, sporul pentru condiţii periculoase şi vătămătoare, prevăzut de Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, se acordă personalului salarizat din instituţiile publice de cultură care îşi desfăşoară activitatea în locurile de muncă în care se folosesc diferite substanţe toxice sau care pot fi vătămătoare ori unde activitatea se desfăşoară în condiţii de umiditate, curenţi de aer, praf, microorganisme, expunere la atacuri biologice sau microbiologice, luminozitate inadecvată etc.

Sporul aprobat se acordă în procent de până la 15 la sută din salariul de bază al personalului ce desfăşoară, printre altele, activitate de restaurare şi conservare preventivă şi/sau curativă, investigare fizico-chimică şi/sau biologică, în muzee şi biblioteci, pentru cei care sunt supraveghetori muzeu, ca şi pentru cei de la Arhiva Naţională de Filme, în cadrul spaţiilor de proiecţie şi vizionare, depozite de filme sau documente cinematografice pe suport de hârtie, precum şi în depozitul Fort din cadrul Arhivei Naţionale de Filme. Sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se acordă în cazul în care sunt depaşite concentraţiile maxime admise de normele naţionale de protecţie a muncii.

Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri, prelungirea timp de un an a restricţiilor pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari.

În şedinţa desfăşurată miercuri, Guvernul federal de la Berna a luat decizia de principiu privind prelungirea restricţiilor temporare pentru români şi bulgari, iar o ordonanţă executivă în acest sens va fi adoptată la începutul lunii mai, scrie Mediafax. În mai 2017, Guvernul Elveţiei a dispus activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană, care prevede introducerea, în mod temporar, a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană, pentru cetăţenii români şi bulgari.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Elveţia a eliminat, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. „În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu zece la sută media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul de la Berna, în aprilie 2016.

În momentul aderării României şi Bulgariei la UE, Elveţia introdusese restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii, eliminate însă formal în iunie 2016. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

Angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care desfășoară activități deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, pot fi plătiți pentru orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii.

Această măsură a fost luată, cu caracter de excepție, numai pentru angajații MAI, și a fost stabilită prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru restul personalului bugetar, orele suplimentare sunt compensate numai cu timp liber corespunzător.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Proiectul de ordin supus dezbaterii publice reglementează condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de polițiști, precum şi activităţile desfășurate de aceștia. Astfel, se vor putea plăti orele suplimentare efectuate în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, când au un grad ridicat de risc asupra integrității fizice, sănătății sau vieții personalului implicat, au un grad ridicat de complexitate și dificultate, presupun intervenția specializată în funcție de nivelul de urgență sau gravitate a situației, ori în situații de catastrofe, calamităţi, tulburări de amploare ale ordinii şi siguranţei publice.

Regula de bază rămâne compensarea cu ore libere plătite, iar atunci când acest lucru nu este posibil, din cauza deficitului de personal, munca suplimentară va fi remunerată. Munca suplimentară este dispusă de şeful ierarhic, în scris, fără a se putea depăşi 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, se poate aproba prestarea muncii suplimentare peste plafonul de 180 de ore, dar nu mai mult de 360 de ore anual, în baza unui raport nominal întocmit de șeful ierarhic.

Textul  proiectului de act normativ este afişat şi poate fi consultat pe pagina de internet a MAI, şi la Centrul de Relaţii cu Publicul al ministerului.

În acest an, poliţiştilor, militarilor şi personalului civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne li se va asigura decontarea serviciilor de care beneficiază în perioada concediului de odihnă în unităţi turistice din România, în limita valorică prevăzută de reglementările legale.

Soluția decontării a fost necesară întrucât, din cauza regulilor de protecție a datelor cu caracter personal și a celor instituționale cu privire la angajații din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, lor nu li se puteau acorda vouchere de vacanță de 1.450 de lei, așa cum este prevăzut pentru celelalte categorii bugetare.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

MAI are deja prevăzute sumele necesare decontării cheltuielilor efectuate pentru concedii, în bugetul aferent anului 2018. Personalul MAI va beneficia și de prevederile Legii concediului paternal nr. 210/1999. Până acum, angajaților MAI nu li se acorda concediul paternal, deoarece Legea 210/1999 făcea referire strictă la personalul asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat.

De asemenea, prin Legea nr. 80 din 28 martie 2018 a fost eliminată restricţia instituită de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, ce prevedea că instituţiilor şi autorităţilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, li se interzice achiziţionarea de autoturisme şi mobilier. Ministerul Afacerilor Interne va achiziționa anul acesta autospeciale în valoare de 120 de milioane de lei, pentru structurile sale operative.

Asiguraţii vor putea cumpăra medicamente, cu şi fără contribuţie personală, de la orice farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul de asigurări sociale de sănătate, şi îşi pot efectua investigaţiile paraclinice recomandate la orice furnizor de profil din ţară, a anunțat astăzi Răzvan Vulcănescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În acest moment, există restricţia ca farmacia sau furnizorul de servicii paraclinice căruia i se adresează asiguratul să fie în contract cu aceeaşi casă de sănătate cu care se află în contract şi medicul care eliberează reţeta sau biletul de trimitere.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Potrivit preşedintelui CNAS, au fost făcute demersurile necesare încheierii contractului cost-volum pentru un medicament inovator destinat insuficienţei cardiace cronice, care a fost inclus condiţionat în lista de medicamente. Programul de cardiologie al CNAS – prin toate cele 13 subprograme – intenţionează să trateze anul acesta peste 30.000 de pacienţi. „Anul acesta, estimăm un buget de aproape 130 milioane de lei. Numărul bolnavilor trataţi prin proceduri de dilatare percutanată, de exemplu, a ajuns la 13.000 de pacienţi pe an, numărul de bolnavi trataţi prin implantarea de stimulatoare cardiace a ajuns la 5.600, iar numărul de bolnavi trataţi prin intervenţii de chirurgie vasculară a ajuns la 5.600 pe an”, a precizat Răzvan Vulcănescu (foto), citat de Agerpres.

Mai multe ...

Email Newsletter

Close