LEGISLAȚIE

În luna septembrie, salariul mediu în întreaga economie a fost de 2.688 lei net (stat și privat). La stat a fost de 4.235 lei net pe lună, pe când în privat a fost de circa 2.218 lei. O diferență de 2.017 lei net.

Salariul mediu la stat în septembrie a fost deci aproape dublu decât cel din privat (mai precis, cu 91 la sută mai mare), a observat deputatul USR, Claudiu Năsui. „Diferența aceasta enormă o știam deja. S-a scris despre ea și cu ocazia legii salarizării. Doamna Olguța Vasilescu chiar ne dădea și o explicație a acestui lucru. Angajații statului, ne spunea ea, sunt plătiți mai bine pentru că sunt mai bine pregătiți decât restul românilor. Evident că nu este așa, ei sunt doar blindați cu hârtii. Dacă ar fi fost, într-adevăr, mai bine pregătiți, am fi văzut asta atunci când interacționăm cu statul. Am fi văzut ceea ce ei tot numesc <performanță> în funcția publică. Am fi văzut educație de calitate, sistem de sănătate care nu te omoară, kilometri de autostradă și nu doar kilometri de studii de fezabilitate care nu se materializează în nimic. Nu am fi văzut manuale școlare avizate chiar de ministerul educației, dar pline de greșeli ridicole”, a scris parlamentarul, pe Facebook.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În ianuarie 2017, când a venit PSD-ALDE la guvernare, salariul mediu în privat era de 1.966 lei, iar cel de la stat – de 3.320 lei. Exista, deci, o diferență de 1.354 lei. „Am văzut cum justifica doamna Vasilescu diferența dintre salarii de acum un an. Dar cum justifică creșterea atât de mare a diferenței? Sunt bugetarii cu atât mai productivi decât restul românilor din economia privată, încât să se justifice această diferență care tot crește?”, se întreabă deputatul Năsui.

Parlamentari de la toate partidele propun, într-o iniţiativă legislativă, ca personalul angajat în sistemul medical, care a efectuat ore de gardă, să beneficieze, la cerere, de pensionare, fără penalizări.

Potrivit propunerii legislative referitoare la modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice, depusă la Parlament, pentru personalul angajat în sistemul medical, orele de gardă efectuate şi pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale constituie vechime în muncă şi se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. „Personalul angajat în sistemul medical, care a efectuat ore de gardă, beneficiază, la cerere, de pensionare, fără penalizări, înaintea vârstei standard de pensionare, în cuantum direct proporţional cu numărul de gărzi efectuate, dar nu mai devreme de 57 de ani pentru femei şi 60 de ani, pentru bărbaţi”, prevede proiectul de lege, potrivit Agerpres.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Iniţiatorii precizează că propunerea legislativă vine în sprijinul celor care lucrează în sistemul medical, mai ales al medicilor care efectuează multe ore de gardă. „Stresul, munca până la epuizare, lipsa unui număr suficient de doctori, incapacitatea de a face faţă numărului uriaş de pacienţi, lipsa de respect şi de perspective au dus de-a lungul timpului la suferinţe ascunse şi uneori la moarte. Avem în prezent peste 50 de cazuri în care medicii au decedat din astfel de cauze. (Considerăm că este necesară instituirea unei echităţi în sistemul de pensie, şi anume recunoaşterea ca vechime în muncă a orelor de gardă lucrate. În funcţie de numărul de gărzi lucrate pentru care au fost achitate contribuţiile de asigurări sociale, personalul medical poate ieşi la pensie, la cerere, fără penalizare. De această măsură ar urma să beneficieze circa 10.000 de medici care efectuează gărzi şi circa 20.000 de asistenţi medicali”, mai menţionează iniţiatorii. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Căzuți la datorie: zeci de medici din România au murit în timpul gărzii, în ultimii ani

Comisia Europeană a trimis României, astăzi, o scrisoare de punere în întârziere pentru aplicarea unui mecanism de plată defalcată a TVA.

„De la 1 ianuarie 2018, România aplică acest mecanism alternativ de colectare a TVA, în care TVA-ul este plătit într-un cont blocat separat, ceea ce creează o sarcină administrativă majoră pentru întreprinderile oneste care își desfășoară activitatea în această țară. Această dispoziție este obligatorie pentru anumite întreprinderi, care trebuie să deschidă un cont bancar de TVA blocat separat. Clienții lor trebuie să împartă plata facturii, achitând TVA separat în contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectată în contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA către trezorerie și furnizorii săi. Măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/ 112/ CE a Consiliului), cât și libertății de a presta servicii”, se arată în scrisoarea Comisiei Europene.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Scrisoarea de punere în întârziere urmează unei comunicări adoptate tot astăzi de Comisie, prin care se respinge o cerere din partea României de derogare de la normele UE în acest domeniu, din cauza preocupărilor legate de principiul proporționalității și de compatibilitatea cu tratatul. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.

Senatul a adoptat, astăzi, în unanimitate (79 de voturi pentru), o propunere legislativă prin care un medic de familie poate fi titularul unui cabinet, cum era prevăzut în legislaţia în vigoare, dar şi al unui punct secundar de lucru.

Actul normativ vizează modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii pentru includerea în textul legii a Deciziei nr. 8/2013 a Colegiului Medicilor din România, care acordă dreptul de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localităţile unde nu funcţionează alt cabinet medical în specialitatea medicina de familie, cu posibilitatea prestării serviciilor peste norma de baza a medicului, în limita a cel puţin zece ore pe săptămână, fără obligativitatea de a angaja un alt medic de familie, notează Agerpres.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

„Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet şi a unui punct secundar de lucru. Cabinetele de medicină de familie pot deschide un punct secundar de lucru în altă unitate administrativ teritorială, situată la mai puţin de 15 km faţă de cabinetul propriu, unde nu funcţionează un alt cabinet medical în specialitatea medicină de familie, dacă solicitantul asigură un program fracţionat de minimum zece ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază. În cazul în care sunt mai multe solicitări, prioritate are medicul cu cel mai mic număr de pacienţi pe listă”, prevede propunerea legislativă adoptată de Senat.

Iniţiatorii actului normativ explică în expunerea de motive că „medicii din alte specialităţi decât medicina de familie şi cadrele universitare cu jumătate de normă, prin integrare clinică, pot adresa servicii în cabinetele private proprii, suplimentar faţă de norma de bază, 3,5 ore pe zi de lucru, conform legislaţiei existente”. „Prin modificarea legislativă, şi medicilor de familie li s-ar oferi această posibilitate prin act adiţional la contractul existent cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, fără să fie necesare alte reglementări administrative suplimentare. Având în vedere lipsa medicilor de familie, mai ales în mediul rural şi în localităţile urbane mai slab dezvoltate economic, cu populaţie restrânsă şi în continuă scădere, în zone îndepărtate de aglomeraţiile urbane, şi luând în calcul faptul că numărul şi dotarea cabinetelor de medicină de familie din aceste zone este necorespunzătoare şi nici nu există momentan posibilitatea atragerii de noi medici de familie dornici să-şi deschidă cabinete de medicină de familie, considerăm necesară modificarea legii conform căreia pacientul va fi poziţionat în axul serviciilor de sănătate prin creşterea accesibilităţii la serviciile de medicină de familie, prin scăderea cheltuielilor de deplasare ce incumbă bolnavilor din mediul rural, cu un efect benefic imediat în ceea ce priveşte echitatea în sănătate”, se menţionează în expunerea de motive.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iniţiată de un grup de parlamentari UDMR, PSD, PNL şi USR, va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) solicită Ministerului Sănătăţii rezolvarea crizei gărzilor de noapte efectuate de personalul medical din spitale și centrele de urgență.

Conform unui studiu al Federației Solidaritatea Sanitară, în România, o gardă durează, în medie, 33,3 ore, iar peste 93 la sută dintre medicii români au muncit mai mult de 24 de ore în continuu. Un medic de urgențe ajunge să facă între cinci și zece gărzi pe lună. „Acest lucru pune în pericol viața medicilor, care nu mai au timp de refacere, fiind și unul dintre motivele plecărilor tot mai dese din sistemul medical românesc. Zeci de cadre medicale și-au pierdut viața în timpul gărzilor sau imediat după încheierea acestora. În același timp, este pusă în pericol viața pacienților, personalul epuizat fizic fiind evident în imposibilitatea de a asigura servicii medicale de calitate”, avertizează reprezentanții FACIAS.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Conform sindicatului Sanitas, cauzele acestei crize sunt nerespectarea normativului de personal, creşterea numărul de pacienți pe timpul gărzilor, lipsa de candidaţi pentru spitalele din teritoriu și practica unor manageri de a nu angaja personal suplimentar. FACIAS cere ministrului Sănătății și factorilor de decizie, la nivel de spitale, schimbarea politicii de personal şi recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă.

Căzuți la datorie: zeci de medici din România au murit în timpul gărzii, în ultimii ani

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a prezentat graficele cu salariile angajaţilor de la stat, care vor creşte de la 1 ianuarie, conform Legii salarizării.

Potrivit graficelor prezentate de Vasilescu pe Facebook, salariile brute ale celor din Ministerul Apărării vor arăta astfel de la 1 ianuarie 2019:

  • Maior gradaţia 4 (12 ani vechime) va avea un salariu de bază de 5.019, de la 4.174.
  • Un căpitan gradaţia 4 va avea o creştere de la 3.460 la 4.324 de lei.
  • Un locotenent gradaţia 4 va avea o creştere de la 2.577 la 3.445 de lei.
  • Un plutonier gradaţia 4 va beneficia de o creştere de la 2.085 la 3.017 lei.
  • Un sergent major va încasa un salariu de bază de 2.933, adică o creştere de aproape 900 de lei.
  • Cel mai puţin vor încasa soldaţii, ale căror salarii vor creşte de la 2.085 la 2.236 de lei.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Salariile din Ministerul Afacerilor Interne:

  • Un căpitan va încasa 4.688 de lei, de la 3.740.
  • Un locotenent colonel va avea un salariu de 4.928 de lei, adică o creştere de peste 900 de lei.

Salariile profesorilor:

  • Profesor cu 25 de ani vechime va avea o creştere de 327 de lei şi va ajunge la 5.376.
  • Profesorii cu studii superioare de lungă durată vor avea o creştere de 343 de lei şi vor ajunge la 4.477, iar profesorii debutanţi vor avea o creştere de peste 1.400 de lei.
  • Profesorii universitari vor avea un plus de 693 de lei şi vor câştiga 9.289 de lei.
  • Asistenţii universitari vor avea o creştere de 141 de lei, până la peste 3.700.

Medicii şi asistentele nu vor avea nici un fel de creştere de la 1 ianuarie, pentru că au urcat direct pe grila din 2022.

Sorina Pintea, ministrul Sănătății, spune că, deși nu este „în fișa postului”, va declanșa o operațiune de evaluare a tuturor spitalelor private din țară, iar cele care nu respectă regulile vor rămâne fără autorizația de funcționare.

Ministrul Sănătății afirmă că va fi „foarte dură” cu spitalele private care au doar denumirea de spital. „Ne vom face o evaluare proprie. Ar fi trebuit ca această evaluare să fie făcută de cei care sunt îndreptățiți să facă asta, de Direcțiile de Sănătate Publică, de Casele de asigurări de sănătate, care intră în contract cu aceste spitale. Sunt autorități care sunt abilitate să facă acest lucru. Pe de altă parte, trebuie să așteptăm rezultatele anumitor comisii de anchetă, să spună exact ce se întâmplă sau cum se întâmplă. Sunt lucruri pe care apoi le regretăm. Am nevoie de o evaluare exactă. Colaborez cu spitalele care au grijă de pacienți cu adevărat”, a declarat Sorina Pintea (foto) pentru RFI.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Potrivit acesteia, criteriile după care vor fi analizate spitalele private „există deja și sunt clare”, iar unitățile medicale care nu se încadrează în aceste criterii riscă să rămână fără autorizația de funcționare.

Guvernul german a aprobat, miercuri, creşterea salariului minim cu 0,35 euro pe oră, la 9,19 euro, din 2019, şi la 9,35 euro pe oră, din 2020.

Majorarea, care ar putea sprijini consumul în cea mai mare economie europeană, a fost propusă, în iunie, de o comisie alcătuită din reprezentanţi ai angajaţilor, ai sindicatelor şi experţi. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a introdus, în 2015, un salariu minim de 8,50 euro pe oră, valabil pentru mai mult de trei milioane de muncitori, notează Agerpres. Ultima dată, salariul minim a fost majorat în 2017, până la nivelul actual de 8,84 euro pe oră. „Cred că un salariu minim de 12 euro pe oră ar fi adecvat. Companiile nu ar trebui să facă economii în privinţa salarizării”, a afirmat ministrul de Finanţe, Olaf Scholz, pentru publicaţia Bild.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Cu anumite excepţii, salariul minim se aplică tuturor angajaţilor, cu excepţia şomerilor de lungă durată, care au găsit un nou loc de muncă în ultimele şase luni. Unele sectoare ale economiei germane au însă propriul lor salariu minim, mai mare decât cel impus la nivel naţional.

Oficiul Federal pentru Muncă a anunţat că numărul persoanelor care caută un loc de muncă a coborât, în octombrie, cu 11.000, până la 2,29 milioane. Rata şomajului s-a menţinut la 5,1 la sută și este la cel mai redus nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990. Analiştii se aşteptau ca rata şomajului să se menţină la 5,1 la sută, iar numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să scadă cu 12.000. În schimb, numărul de angajaţi a urcat cu 557.000, în septembrie, până la nivelul record de 45 de milioane.

Alain Berset, preşedintele Confederaţiei Elveţiene a confirmat, astăzi, în timpul unei întâlniri cu omologul său român, Klaus Iohannis, că, de anul viitor, nu va mai exista nici o restricţie pentru cetăţenii români, pe piața muncii din Elveţia.

„În momentul aderării României la UE, a trebuit să luăm hotărârea de a lărgi libera circulaţie şi la cetăţenii români, lucru pe care l-am făcut, dar în ţara noastră era nevoie de un vot popular, pentru că suntem o democraţie directă, şi iată că votul a fost pozitiv. Discuţia s-a purtat şi pe tema modului în care această liberă circulaţie avea să fie pusă în aplicare practic, astfel încât tranziţia să se facă în modul cât mai lin posibil. Asta explică clauzele care ne-au permis ca în primii ani să avem o selecţie asupra acestui proces și care au tradus în practică angajamentul nostru politic. În luna mai a anului viitor, ajungem la finele acestui proces, dată de la care nu va mai exista nici o diferenţă şi nici o restricţie”, a explicat Alain Berset.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În aprilie, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor. Această măsură are o valabilitate de un an, până la 31 mai 2019, fără a mai putea fi reînnoită, şi vizează eliberarea de noi permise de şedere de tip „B” (durată de şedere între unu şi cinci ani). Măsura nu restricţionează eliberarea de permise de tip „L” (durată de şedere sub un an) şi nici prelungirea permiselor de tip „B” deja eliberate.

Potrivit Acordului din 1999, dintre Confederaţia Elveţiană şi UE, privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria, la 1 iunie 2009, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de șapte ani (doi ani + trei ani + doi ani, din 2009 până la 31 mai 2016). Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. Conform Protocolului, pentru ultima dată, la 1 iunie 2018, guvernul elveţian a putut activa o clauză de salvgardare. Elveţia a aplicat măsura în 2012 pentru statele membre nou intrate în UE şi în 2013 pentru toate statele membre UE.

Potrivit lui Gelu Diaconu, fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), zeci de mii de firme din România au rămas „ale nimănui”, după ce contribuabilii mijlocii au fost arondați la structurile județene ale ANAF, conform OUG 71/2018.

Până în acest moment, nu a fost emisă legislația secundară necesară acestui transfer, nu s-au suplimentat resursele județene de administrare, nu s-a corelat activitatea cu unitățile de trezorerie, nu s-au transferat datele din dosarele fiscale și nu s-au modificat atribuțiile din fișa postului ale structurilor de administrare și inspecție fiscală, acuză Gelu Diaconu.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

„După ce că n-au făcut absolut nimic, nici măcar nu au prorogat termenul din lege, pentru a evita o atare situație nemaiîntâlnită în istoria ANAF. Așadar, azi, 1 noiembrie, vorbim de circa 24.000 de firme (cu mai mult de 20 la sută pondere la încasările bugetare) care aparțin, din punct de vedere juridic, structurilor județene. Întrebarea este: care structuri județene? Cui se vor adresa cei 24.000 de contribubili în soluționarea multiplelor probleme cotidiene din relația cu administrația fiscală?”, se întreabă fostul șef al ANAF, pe Facebook.

Gelu Diaconu lansează un atac dur la adresa ministrului Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, și a președintelui ANAF, Ionuț Mișa, pe care îi acuză că au creat haos în rândul contribuabililor. „După renunțarea la programul de informatizare cu Banca Mondială, această măsură este o altă mare prostie, care va bulversa structurile teritoriale de administrare fiscală. Prima consecință va fi creșterea numărului de personal al ANAF, la nivelul celor 41 de județe. Un ministru urechist, dar guraliv, și un președinte ANAF indiferent (plecat în concediu, probabil speriat de consecințe), au făcut posibilă această debandadă cu consecințe majore. La inițiativa unor politruci locali, la care habarnistul Teodorovici a achiesat iresponsabil, s-a promulgat o asemenea măsură, care nu trebuia niciodată pusă în aplicare. Într-un mediu informatizat/ digitalizat, numărul de unități de administrare și localizarea lor devine nerelevant. Și, uite așa, ne întoarcem cu zece ani în urmă. Astăzi, angajați ANAF responsabili și cu respect față de profesie îmi spuneau că nu au mai văzut o catastrofă mai mare de ministru ca cel de acum. Vrea să-și construiască o imagine de reformist și prieten al mediului de afaceri, fără a avea habar de acest domeniu. Există un blocaj general. Toată lumea așteaptă parcă izbăvirea finală: plecarea lui Dragnea și a găștii sale din viață publică. Dar, până atunci, totul se dărâmă”, afirmă Gelu Diaconu.

Prin Legea nr. 30/2018, s-a introdus o nouă prevedere în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, conform căreia administrarea obligaţiilor fiscale datorate de contribuabilii mijlocii, inclusiv de sediile secundare ale acestora, se realizează de organul fiscal de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti. Conform art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea 2 unor măsuri fiscal-bugetare, termenul de intrare în vigoare a măsurii în cauză a fost prorogat până la 1 august 2018, iar potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2018, termenul a fost prorogat până la 1 noiembrie.

Mai multe ...

Email Newsletter

Close