LEGISLAȚIE

De anul viitor, farmaciştii nu vor mai putea elibera pacienţilor medicamente la bucată şi vor anunţa orice problemă apărută la un medicament, prin intermediul unui sistem de verificare impus de o directivă a Uniunii Europene pentru toate ţările membre.

Şi producătorii de medicamente trebuie să se conformeze acestei directive, prin imprimarea pe me­dicamente a unei serii unice şi printr-un dispozitiv de protecţie astfel încât să prevină deschiderea cutiei. Măsurile de serializare şi protecţie a medicamentelor urmăresc să împiedice intrarea pe piaţa UE a produselor contrafăcute, în contextul în care între 2013 și 2017 au fost raportate 400 de incidente de falsificare a medicamentelor, scrie ZF.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

„Atunci când ambalează un produs, producătorul imprimă seria şi codul medicamentului pe cutia respectivă. Seria este urcată în baza de date europeană, de acolo este replicată către baza de date din România. Când farmacistul scanează medicamentul să-l elibereze către pacient, primeşte un semnal că medicamentul respectiv este valid sau că este o problemă cu acea cutie – fie a expirat medicamentul respectiv, fie o serie identică a fost eliberată în altă parte – şi medicamentul respectiv este pus în carantină”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, citat de ZF.

Medicamentele la care va fi obligatorie serializarea şi protecţia fizică a cutiei sunt toate produsele eliberate cu prescripţie medicală, dar şi anumite medicamente fără reţetă, ce urmează să fie identificate de Agenţia Medicamentelor în categoria produselor de risc. Singurul cost pentru farmacişti va fi adaptarea softurilor la sistemul naţional de verificare.

Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor, atrage atenţia asupra funcţionării sistemului de verificare și amintește de sistemul Casei Naţionale de Sănătate, care se blochează chiar şi câteva zile. „În farmacii se va implementa un sistem informatic la nivel naţional, iar farmaciile vor fi nevoite să-şi achiziţioneze cititoare care să contorizeze fiecare ieşire a unei cutii de medicament.  Nu vom mai putea să dăm medicamente fracţional. Fiecare cutie se scanează o singură dată şi atunci trebuie găsită o similitudine şi între felul în care se face prescrierea şi felul în care se face eliberarea, astfel încât lucrurile să funcţioneze”, afirmă Dumitru Lupuleasa.

În România, implementarea sistemului de serializare va fi coordonată de Organizaţia de Serializare a Medicamentelor, din care fac parte Asociaţia Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România, Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România, Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente şi Colegiul Farmaciştilor.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, sâmbătă, că nu este ‘foarte confortabil’ cu soluţia de scutire de impozite pentru domeniul IT, fiindcă există oameni valoroşi şi în alte domenii, iar ei nu beneficiază de aceleaşi avantaje.

„A fost la un moment dat poate o justificare şi avem şi acum o justificare, care cred că e valabilă. Vrem să ţinem specialiştii IT în România. Nu vrem ca această forţă de muncă să emigreze, dar în acelaşi timp vă spun, ca liberal, că eu cred în neutralitatea stimulentelor economice. Ca atare, ceea ce se întâmplă este o distorsiune în piaţă. Să ştiţi că IT-iştii sunt oameni extrem de valoroşi, dar nu sunt singuri. Sunt şi în alte domenii oameni extrem de valoroşi, dar care nu beneficiază de aceleaşi avantaje”, a afirmat Tăriceanu (foto), citat de Agerpres.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Preşedintele Senatului spune că bugetul de stat trebuie să fie alimentat, astfel că nu se pot da tuturor scutiri de impozite. „Guvernul trebuie să găsească o soluţie care să fie deplin legală, dar şi constituţională, pentru a nu lăsa să se producă în domeniile la care v-aţi referit – IT sau persoane cu dizabilităţi – corecţii negative. Vor discuta împreună, cu siguranţă, ministerul Muncii, cu ministerul de Finanţe şi cu ministerul Justiţiei, să găsească o soluţie. A fost o soluţie urgentă, că de-aia e ordonanţă de urgenţă, pentru a remedieze această situaţie. Mie mi se pare că este incorect şi faţă de alte domenii. Nu putem să dăm scutiri de impozite la toată lumea, pentru că bugetul ăsta trebuie să se alimenteze din ceva”, a afirmat Tăriceanu.

Potrivit ministrului Sănătății, Sorina Pintea, din 1 martie 2018, salariile brute de bază ale medicilor şi asistenţilor medicali vor crește cu procente cuprinse între 70 și 172 la sută, față de ianuarie 2018.

Creşterile salariale prevăzute de Legea cadru nr.153/2017, privind salarizarea personalului medical din fonduri publice, ar urma să fie aplicate în două etape: din 1 ianuarie 2018, salariile brute cresc cu 25 la sută faţă de nivelul din decembrie 2017, inclusiv cel al sporurilor aflate în plată la 31 decembrie 2017. Din 1 martie 2018, salariile medicilor și asistenților medicali ar urma să crească la nivelul salariilor de bază stabilite la nivelul anului 2022.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Exemple de creșteri salariale nete, la care se vor adăuga sporurile, gărzile și contravaloarea indemnizației de hrană:

Alte exemple de creșteri ale salariilor brute de bază:

  • medic rezident anul III unități sanitare clinice: 103 la sută (8.343 lei);
  • medic primar, anatomie patologică și medicină legală: 71 la sută (20.234 lei);
  • medic rezident anul I, servicii de ambulanță/ compartimente de primire urgente/ secții/ compartimente de ATI: 106 la sută (7.098 lei);
  • asistent medical, studii superioare, servicii de ambulanță/ compartimente de primire urgențe/ secții/ compartimente de ATI: 67 la sută (5.545 lei);
  • medic primar, unități sanitare neclinice: 172 la sută (15.254 lei);
  • asistent medical PL, unități sanitare neclinice: 70 la sută (4.794 lei);
  • medicii rezidenți, în funcție de specialitate și gradul de pregătire: între 151 și 287 la sută.

Eșalonat, până în 2022, au urma să beneficieze de creșteri salariale și alte categorii de personal sanitar (salariu brut):

  • infirmieră din unităţi sanitare neclinice: 145 la sută (4.420 lei);
  • ambulanţieri: 99 la sută  (5.143 lei);
  • logoped, sociolog, profesor CFM, kinetoterapeut, asistent social, din unităţi clinice: 82 la sută (5.303 lei).

Potrivit conducerii ministerului, regulamentul de sporuri pentru personalul din sistemul sanitar este în dezbatere și va fi definitivat după întâlniri cu reprezentanții confederațiilor sindicale reprezentative.

Eugen Teodorovici a anunţat, astăzi, că Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va acoperi, pentru IT-işti, persoane cu dizabilităţi, lucrători sezonieri şi pentru cei din partea de cercetare, diferenţa de salariu creată prin transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat.

„Aseară, pe site-ul ministerului, am postat un act normativ ce aduce soluţia găsită de MFP în dezbatere publică şi, sperăm, cât mai curând, pe masa Guvernului. Mecanismul creat este pentru companiile cu angajaţi din cele patru zone, cu condiţia transferului celor 20 la sută către angajat – fiindcă doar aceste companii pot aplica un astfel de mecanism. Pentru angajaţii acestor companii, statul va plăti diferenţa dintre contribuţiile pe CASS, astfel încât angajaţii să nu piardă absolut nimic, raportat la ceea ce au avut în decembrie 2017. Angajatorii nu pierd nimic pentru că ei doar transferă ce dădeau până anul trecut pentru angajaţi. Le transferă acestora cei minimum 20 la sută, iar statul vine cu diferenţa. Noi transmitem zilnic aceste sume către fondul de sănătate, astfel încât lucrurile să meargă normal. Este o schemă pentru un an, aşa că lucrurile, din acest punct de vedere, s-au soluţionat”, declară Eugen Teodorovici, citat de Agerpres.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Ministrul Finanţelor Publice anunțase, ieri, că autorităţile renunţă la ajutorul de stat pentru IT-şti şi alte categorii de angajaţi, după transferul contribuţiilor. El e explicat paşii pe care trebuie să îi facă angajatorii. „Practic, angajatorii reţin la sursă parţial și declară ca obligaţie de plată, în acel formular 112, doar suma reţinută efectiv de la angajat. Diferenţa de CASS datorat de angajat este calculată de angajator şi evidenţiată distinct în acel formular 112 ca sumă dedusă, iar suma aceasta dedusă – diferenţa între ce transferă angajatorul către angajat şi cât a trebuit să primească el, ca să nu aibă diferenţă faţă de 2017 – este suportată de bugetul de stat”.

Potrivit acestuia, angajatorii vor putea să recupereze banii pe luna ianuarie. „Ordonanţa prevede de la 1 ianuarie, până la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, că angajatorii pot să depună declaraţii rectificative şi nici un angajat nu are de pierdut. Pentru angajator, nu este nici un efort bugetar, iar pentru stat este un lucru foarte simplu”, afirmă Teodorovici.

Lia Olguţa Vasilescu susține că angajatorii din mediul privat care au scăzut salariile au vrut să-şi crească profitul, deci „l-au furat” pe angajat, pentru că în urma transferului contribuţiilor angajatorul are aceeaşi cheltuială cu salariile ca anul trecut.

„Noi nu avem astfel de informaţii, de scăderi salariale din mediul privat. În orice caz, repet ca să se înţeleagă, că poate nu s-a înţeles: transferul contribuţiilor nu ar trebui să afecteze netul angajaţilor din privat, pentru că este vorba de aceeaşi cheltuială a angajatorului pe care a avut-o şi anul trecut. Dacă le-au scăzut salariile, înseamnă că angajatorul a vrut să-şi crească profitul şi atât, deci l-a furat pe angajat, ca să o spun mai pe româneşte. Nu este vina Codului fiscal”, spune Vasilescu, citată de Agerpres. În plus, ea susține că nu există nici o variantă ca din cauza transferului contribuţiilor să scadă vreun salariu în mediul bugetar.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Pe de altă parte, Vasilescu afirmă că, în cazul grefierilor, angajaţii de la Resurse Umane au calculat greșit salariile. „Am constatat, după ce ne-am întâlnit cu grefierii, că ceea ce estimam ieri exact aşa este, adică li se calculează greşit salariile de către Resursele Umane şi se interpretează greşit legea. Ghidul aprobat împreună cu Curtea de Conturi e de o lună pe site-ul Ministerului Muncii, deci cei de la Resurse Umane puteau să-l consulte. Mai mult decât atât, la cabinetul ministrului există un consilier care nu face altceva decât să vorbească în fiecare zi cu cei de la Resurse Umane din teritoriu, de la administraţiile locale, de la diverse instituţii, să le spună cum se interpretează legea. Din punctul nostru de vedere, legea este clară şi foarte uşor de înţeles, ca dovadă că, dintre toate Curţile de apel, numai în patru au apărut aceste probleme în sensul că s-au făcut calculele greşite”, spune Vasilescu.

Potrivit acesteia, reprezentanţii Ministerului Muncii vor avea întâlniri cu cei ai curţilor de apel, iar până diseară va exista o normă de clarificare ce va fi publicată pe site-ul ministerului. „Să rezolvăm odată pentru totdeauna această situaţie, care nu este generată de lege. Nu scad salariile, conform legii. Pur şi simplu, cineva a calculat greşit şi poate că ar trebui să îşi asume răspunderea”.

Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii în Guvernul Dacian Cioloș, îi cere public actualului ministru, Lia Olguța Vasilescu, să răspundă la 13 întrebări care au legătură cu măsurile luate de Executiv, în ultimul an.

Dragoș Pîslaru îi atrage atenția ministrului Muncii că oficialii PSD-ALDE au declarat în repetate rânduri că vor crește toate salariile salariaților din sectorul public și că în nici un moment nu s-a pus problema unei scăderi ale veniturilor lor nete.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Întrebările lui Dragoș Pîslaru

  1. Este adevărat că ați mințit în legatură cu creșterea salariilor pentru toți salariații din sectorul public? Recunoașteți că scăderea salariilor încalcă flagrant promisiunea electorală a PSD? Recunoașteți că, prin încălcarea acestei promisiuni, guvernarea devine de fapt ilegitimă?
  2. Este adevărat că ați reușit performanța, în 2017, să deturnați iresponsabil peste 12,5 miliarde de lei din buget, de la investițiile în infrastructură, pentru a crește masa salarială și să îi alocați atât de prost și inechitabil încât tot ajungeți să scădeți mii de salarii?
  3. Este adevărat ca ați scăzut, ca urmare a măsurilor adoptate în 2017, printre altele:
  • salariile persoanelor cu dizabilități?
  • salariile celor care lucrează în domeniul IT?
  • salariile celor cu normă parțială?

Background:
Implementarea Legii 153/2017 încalcă principiile sistemului de salarizare conform bunelor practici în domeniu și angajamentele României la nivel internațional (OIM). Practic, România regresează între țările cu cel mai haotic sistem de salarizare la nivelul UE.

  1. Este adevărat că avem persoane cu aceeași funcție, aceleași atribuții și salarizare complet diferită în administrația locală ca urmare a Legii 153/2017?
  2. Este adevărat că prin haosul salarial creat în administrația locală încălcați flagrant principiul Organizației Internaționale a Muncii: „la muncă egală, plată egală”?
  3. Este adevărat că noțiunea de echitate în salarizare și echilibru între familiile ocupaționale a fost definitiv distrusă prin aplicarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice? Recunoașteți că avem persoane necalificate în anumite primării, care câștigă mai mult decât profesori cu 25 de ani vechime?
  4. Vă asumați sumele și penalitățile de ordinul milioanelor de euro, pe care Guvernul le va pierde în instanță, ca urmare a încălcării principiilor de salarizare recunoscute de altfel la art. 6 din Legea 153/2017?

Background: 
Guvernul Cioloș a adresat direct și ferm problema lipsei de date cu privire la salarizarea personalului din sectorul public adoptând HG 877/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților și pentru aplicarea unitară a unor dispoziții legale, precum și Ordinul nr. 2263/2016 privind procedura de transmitere a datelor în registrul public, stabilind astfel ca ANAF să colecteze prin formularul M500, lunar, toate datele la nivel individual cu privire la plățile salariale sau de natură salarială (pentru fiecare angajat, toate elementele salariale, inclusiv sporuri, pentru a se ști în timp real structura salariului și pentru a se urmări conformitatea cu legislația). Prin cuplarea Registrului Public astfel creat cu EDUSAL (baza de date cu salariile din educație) și cu evidența salarială a instituțiilor de apărare și ordine publică (ce aveau derogare să își păstreze propria evidență), se obținea în sfârșit evidența completă a întregului personal din sectorul public.

  1. Este adevărat că, de fapt, nu știți exact nici numărul și nici identitatea celor cărora le-a scăzut salariul?
  2. Este adevărat că nu știți, de fapt, care sunt salariile în sistemul public?
  3. Este adevărat că la elaborarea Legii 153/2017 nu aveați o bază de date cu toate salariile din sistemul public?
  4. Este adevărat că, până la data de 19 decembrie 2017, ați ignorat prevederile legale legate de constituirea unui registru cu toți salariații din sectorul public, în ciuda faptului că datele erau colectate de ANAF prin formularul M500, începând cu luna decembrie 2016? Recunoașteți că acest fapt constituie o dovadă de neglijență sau chiar abuz în serviciu?
  5. Realizați că prin adoptarea HG nr. 905, din 19 decembrie 2017, privind registrul general de evidență a salariaților, ați desființat cadrul care permitea constituirea unui registru cu toți salariații din sectorul public, anulând tot progresul obținut în 2016?
  6. Este adevărat că în proiectul lăsat de Guvernul Cioloș salariile se ajustau conform grilei, în ultimul an de implementare, și nu în primul, evitând scăderea salariilor?

De luna aceasta, programatorii cu studii medii, care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior, vor fi scutiți de impozitul pe salariu.

Ordinul comun al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Educației Naționale, a fost publicat în Monitorul Oficial. Măsura vizează în jur de 15.000 de programatori, în plus față de cei scutiți până acum. Cei care vor să beneficieze de această scutire trebuie să facă dovada înscrierii în învățământul superior.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Măsura a fost promovată de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), care consideră că în acest fel susține industria IT, și este menită să contribuie la creșterea ponderii sectorului IT&C în PIB la zece la sută, până în 2020. Un alt argument pentru adoptarea ordinului este, potrivit MCSI, atingerea indicatorilor de țară privind ponderea absolvenților de facultate în totalul populației din România. Până acum erau scutiți de impozitul de venitul salarial doar absolvenții de studii superioare.

În actuala formulă, consacrată de OUG 79/2017, declarația 600 se constituie într-o corvoadă pentru cei care realizează venituri ocazionale – prin cesiunea drepturilor de autor, încasarea de dividende -, fiindcă îi obligă să plătească, în avans, impozite pentru venituri ce încă nu au fost realizate și nici nu e cert că vor fi realizate în 2018, avertizează Asociația Editorilor din România.

Potrivit reprezentanților Asociația Editorilor din România, mediul editorial este compus, în majoritate covârșitoare, din întreprinderi mici și mijlocii, care transferă drepturi de proprietate intelectuală de la autori, traducători, ilustratori, graficieni. Modificările aduse Codului Fiscal în ultimele șase luni, precum episoadele split TVA și declarația 600, au obligat toți actorii acestei piețe să aloce importante resurse financiare și umane pentru a înțelege și a se conforma acestor proiecte.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

„În loc să publicăm cărți, cu toții – editori, scriitori, traducători etc. -, am fost siliți să ne însușim prevederile unor măsuri fiscale care fie nu au mai fost puse apoi în practică în forma anunțată inițial (mecanismul split TVA), fie se dovedesc lipsite de substanță atunci când sunt testate în realitate – cum este cazul declarației 600, în noua sa formă”, se arată într-o scrisoare a Asociația Editorilor, adresată Executivului.

Declarația 600 trebuie depusă până pe 31 ianuarie, la administrațiile fiscale, și îi obligă pe cei care au realizat venituri din acest tip de activități să achite în avans statului 8.000 de lei, cu titlu de impozit, pentru câștigurile ce ar urma să fie încasate în 2018, fără ca pentru aceste venituri, prin esența lor ocazionale, să existe certitudinea că vor fi realizate cu adevărat. „Un scriitor, un traducător, un ilustrator nu pot fi ști că munca lor va fi integrată într-o carte decât după ce au contractul de editare semnat, însă statul le solicită să plătească în avans impozite pentru un venit care este, la acest moment, unul potențial. Nici măcar proiectul de ordonanță anunțat de Ministerul Finanțelor Publice, prin care se prorogă termenul de depunere al declarației 600 nu poate fi suficient, de vreme ce nu rezolvă principala problemă, anume mecanismul perfid de penalizare a celor care au curajul să se avânte în întreprinderi culturale”.

Editorii propun Guvernului României și Ministerului Finanțelor Publice să revină la forma anterioară a declarației 600, care nu prevedea plata unei sume în avans și, în general, să demonstreze mai multă cumpătare în anunțarea de modificări ale cadrului fiscal ce vizează și domeniul culturii. În actuala formulă, consideră ei, această măsură nu are nici un efect benefic pentru actorii mediului editorial,  dar poate fi privită ca o pedeapsă pentru cei care se încăpățânează să mai muncească pentru piața de carte românească, cea mai mică din întreaga Uniune Europeană, chiar în anul Centenarului Marii Uniri, în care rolul culturii în „desăvârșirea unității naționale” este amintit cu obstinație în discursurile politice.

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și solicită explicații Ministerului Sănătății cu privire la situația cadrelor medicale și a farmaciștilor care au promovat examenul de rezidențiat, dar nu le-a fost confirmat titlul de medic, medic dentist sau farmacist.

Potrivit News.ro, „șeful Secției de chirurgie plastică de la Spitalul Județean Brașov relatează cazul unui tânăr medic rezident, devenit șomer după ce i-a expirat perioada de pregătire și după ce nu i-a fost eliberată diploma de specialist”. Șeful secției prezenta pe pagina personală de Facebook cazul unui tânăr care a fost medic rezident de chirurgie plastică până în 31 decembrie 2017, când i s-a încheiat perioada de cinci ani de pregătire stabilită oficial pentru a deveni medic specialist, și a obținut la examenul de specialitate nota 9,11, dar acum este șomer.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În absența diplomei de medic specialist, care nu i-a fost încă eliberată nici la două luni de la susținerea examenului, nu se poate înscrie nici în Colegiul Medicilor, pentru a obține autorizația de liberă practică ce i-ar permite să se înscrie la concursurile organizate de spitale. Cazul medicului, pe care șeful secției îl prezintă sub numele Radu, „un Radu generic, este reprezentativ pentru sutele de rezidenți aflați în aceeași situație și cărora Ministerul Sănătății nu și-a făcut timp ca să le elibereze diplomele de medici specialiști pe care și le-au câștigat prin concurs în urmă cu două luni”.

Avocatul Poporului precizează că potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, „instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie eliberează diplome care certifică absolvirea stagiilor de pregătire în specialitate. Etapa ulterioară încheierii pregătirii în rezidențiat o constituie examenul pentru obținerea titlului de medic, medic dentist și, respectiv, farmacist specialist, care cuprinde o probă scrisă și probe clinice sau practice”.

În conformitate cu dispozițiile alin. (4) și (5) din același act normativ, „la examen se pot prezenta doar medicii, medicii dentiști sau farmaciștii care au efectuat integral programul de pregătire și au obținut diploma eliberată de instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie. Prin excepție de la prevederile alin. (4), la examen se pot prezenta și rezidenți aflați în ultimele șase luni dinaintea finalizării integrale a pregătirii, pe baza propunerii coordonatorului sau directorului de program de rezidențiat și numai cu aprobarea ministrului sănătății, cu obligația finalizării de către aceștia a programului de pregătire”.

Autorităţile iau în calcul ca plata contribuţiilor sociale estimate pe baza veniturilor extra-salariale să se facă pe baza CNP, la organul fiscal, fără a se depune Declaraţia 600, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa.

„Nu suntem singura ţară din Europa în care se plătesc contribuţii la venitul realizat. Luăm în calcul o analiză în care o persoană este angajat, salariat şi i se reţin contribuţiile pentru sănătate, iar pentru celelalte categorii să nu mai plătească aceste contribuţii. Trebuie să facem o analiză, să vedem care este impactul bugetar şi să luăm o decizie. Această decizie o vom lua după ce vom avea discuţii cu categoriile de contribuabili care au obligativitatea de a depune aceste declaraţii. Ne gândim inclusiv la posibilitatea de a nu mai depune declaraţia, pentru a nu se mai deplasa la ghişeul organului fiscal, şi a putea să facă plata contribuţiilor pe bază pe CNP în suma pe care ştie că o are de plată la organul fiscal. S-ar considera că acea plată reprezintă declaraţia mea asupra sumelor pe care le am de plată către bugetul de stat”, a spus Mişa (foto), citat de Agerpres.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În ceea ce priveşte persoanele care au depus deja Declaraţia 600, autorităţile se vor raporta la acel document. „Analizăm prevederi tranzitorii, ca să vedem care e cea mai bună metodă pentru contribuabili. Pentru cei care au depus, pentru a nu mai genera un efort suplimentar, ne vom raporta la acea declaraţie. Va trebui să analizăm regimul cel mai favorabil. Vom introduce posibilitatea regularizării acestei declaraţii şi de a face modificări în cadrul acesteia. Va trebui să alegem varianta cea mai uşoară pentru contribuabil şi care este metoda cea mai facilă de plată a contribuţiei”, a explicat ministrul Finanţelor.

Cine sunt persoanele vizate de Declarația 600

Declaraţia 600 trebuie depusă de care obţin venituri din activităţi independente, chirii, dividende, venituri din investiţii, alte venituri. „Persoanele fizice care au alte tipuri de venituri în afară de salarii (activităţi independente – PFA/PFI -, drepturi de autor, investiţii – dividende, dobânzi, câştiguri de capital -, cedarea folosinţei bunurilor, asocierea cu o persoană juridică, agricultură, piscicultură, alte surse vor avea obligaţia de a declara şi plăti cel puţin contribuţia de asigurări de sănătate – CASS dacă au depăşit în anul anterior plafonul de 12 salarii minime”, precizează Radu Derscariu, director la compania de consultanţă Deloitte România, pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, calculul se face fără a lua în considerare salariile. De altfel, obţinerea sau nu a salariilor nu mai reprezintă un criteriu pentru obligaţiile referitoare la contribuţii sociale, aşa cum se întâmpla în trecut, când pentru anumite venituri, de exemplu din dividende, nu se datora contribuţia de sănătate dacă persoana fizică era salariată.

Veniturile care se iau în calcul la verificarea plafonului sunt venitul net din activităţi independente, venitul brut din asocieri cu persoane juridice, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, venitul/câştigul din investiţii, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură şi venitul brut/venitul impozabil din alte surse. După ce au fost identificate toate aceste venituri, se constată dacă venitul cumulat obţinut în anul precedent (cel din 2017 pentru declaraţia din 2018) depăşeşte plafonul de 12 salarii minime brute, respectiv 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

„De exemplu, în cazul activităţilor independente, plafonul se stabileşte prin scăderea cheltuielilor deductibile din venitul brut, iar în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor şi al celor din proprietate intelectuală prin scăderea cotei forfetare (de 40 la sută) din venitul brut”, explică Radu Descariu. Dacă în urma calculului efectuat prin adunarea tuturor surselor, venitul obţinut în 2017 trece de 22.800 lei, persoanele fizice trebuie să depună Declaraţia 600 şi datorează obligatoriu cel puţin CASS de zece la sută la salariul minim pe economie, de 1.900 lei. În caz contrar, adică dacă veniturile realizate în 2017 se află sub plafonul menţionat, contribuabilii nu vor avea obligaţia să depună Declaraţia 600 şi nu vor datora contribuţii sociale în 2018.

Mai multe ...

Email Newsletter