VIAȚĂ

În ultimii zece ani, Românii au plătit circa 250 de milioane de euro, anual, pentru tratamentele făcute în Austria, afirmă fondatorul companiei care se ocupă turism medical între România şi Austria, AT-Med, Darius Pencea.

Potrivit fondatorului AT-Med, firmă care se ocupă de intermediere medicală şi traducere, 90 la sută din această sumă reprezintă tratamente făcute din banii pacienţilor. AT-Med primeşte lunar circa 25 de cereri de la pacienţi cu boli oncologice. „Cine alege Austria, alege medicina cea mai scumpă, infrastructura cea mai bună de medicină. Toţi merg acolo pentru că au încredere că medicina de acolo este actualizată”, afirmă Darius Pencea, într-un interviu pentru News.ro.

Ideea de a se ocupa de intermediere medicală şi traducere i-a venit lui Darius Pencea după ce un prieten i-a cerut să-l ajute cu traducerea analizelor şi facilitarea intrării într-un spital din Viena, pentru fiul lui bolnav de leucemie. În 2009, a intrat în discuţii cu Camera de Comerţ din Austria şi a făcut un plan de afaceri. În 2010, a deschis o firmă în Austria, care se ocupa de intermediere medicală şi traduceri, şi a devenit şi traducător autorizat. În prezent, colaborează cu șase spitale din Viena.

Tarifele firmei pornesc de la 75 de euro pe oră, pentru traduceri şi intermediere, dar nu depăşesc 450 de euro la 24 de ore. În acelaşi timp, firma este subvenţionată pentru fiecare pacient care stă în Austria, potrivit News.ro. „Clientul ne spune dacă el îşi permite şi ce şi-ar permite. Există clinici care te pot trata la trei categorii de preţ. Poţi să fii tratat de un medic unde spitalizarea costă 600 de euro, dar dacă pui preţ şi pe lux, poţi fi tratat de acelaşi medic la un preţ ce poate să urce până la 1.500 de euro pe zi”, spune fondatorul AT-Med.

Prima mea amintire cu Oana este din liceu. Cred că ne-a făcut cunoștință Mirela, nu mai știu exact. Țin minte o blondă sexy, cu un râset care scutura geamurile, și mai țin minte că i-am invidiat părul ondulat și rezistent la nenumăratele schimbări trăsnite ale proprietarei.

Avea o fustă de blugi și o bluză albă. Atunci am și devenit prietene, pe loc. Este imposibil să nu o iubești și să nu o placi. Pentru că râde, glumește, iubește viața așa cum puțini știu să o facă și este cel mai optimist om pe care îl cunosc. Și cel mai perseverent. Absolut tot ceea ce și-a pus în cap să facă a făcut, dând întotdeauna dovadă de o perseverență fantastică.

Acea perseverență, acel optmism, acea iubire de viață și de copil, sunt ceea ce o țin în viață acum, a doua oară când a primit diagnosticul care pe mulți alții îi zdruncină și le omoară sufletul înainte ca boala să le ia trupul: cancer!

Vă scriu și vă implor: ajutați-mă să o ajut. Avem nevoie de lumină ca a ei în lume. Orice donație ajută, absolut fiecare bănuț. Aici este link-ul pe care îl puteți folosi pentru a dona. Renunțați, vă rog, la două beri, două pachete de țigări, două înghețate, pentru a da șansa unei fetițe de opt ani să învețe de la mama ei ce înseamnă râsul.

Am să vă scriu și câteva cuvinte despre ea, așa istoric punând problema. Nu a avut multă susținere ca să termine facultatea, dar a râs de toți cei care nu credeau în ea și a terminat specializarea de limba română. Apoi a dat tuturor peste nas și a făcut apoi și masterul, așa, în loc de sâc! Vine dintr-o familie mono-parentală marea majoritate a timpului, indiferent dacă exista un tată de împrumut sau nu. A iubit și din iubire s-a născut fetița adorabilă, Cristiana. A rămas mamă singură și a ajuns în UK. Și s-a descurcat și acolo, viața a fost bună cu ea. Până în 2014, când a fost diagnosticată cu cancer ovarian în stadiul IV. A luptat ca o leioaică și în doar șase săptămâni celulele canceroase s-au redus de la 11.000 la 23, în urma chimioterapiei. Lucrurile mergeau spre bine, dar în 2017 cancerul s-a întors. Și lupta a reînceput.

Așa că vă implor: donați!

Articol scris de Andreea Hrab

Mai multe ...

Email Newsletter