Ce amenzi riscă multinaționalele, dacă nu depun la ANAF formularele necesare

Companiile multinaționale mai au la dispoziție mai puțin de o lună și jumătate pentru a depune la ANAF anumite formulare fiscale, ca urmare a  transpunerii în legislația din România a Directivei UE 881/2016 privind schimbul automat al rapoartelor pentru fiecare țară în parte (CbCR). În caz contrar, vor putea fi amendate cu sume de până la 100.000 de lei. Colectarea acestor informații are drept scop efectuarea de analize de risc privind prețurile de transfer și este implementată la nivelul UE, dar preluată și de o serie de alte țări din afara Uniunii.

Lege mai aspră pentru multinaționale. Companiile locale, avantajate

În 14 noiembrie, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin prin care se aprobă modelele de formulare ce trebuie depuse la ANAF privind raportarea pentru fiecare țară în parte. Anterior, în 9 iunie, Guvernul României a implementat Directiva 881/2016, ce conținea condițiile și cerințele de raportare.

De la publicarea acestor formulare, fiecare companie ce face parte dintr-un grup multinațional de companii cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane de euro are obligația de a notifica autoritățile fiscale din România. Notificarea trebuie depusă atât pentru anul financiar 2016, cât și 2017, cât mai curând de la data publicării modelelor de formulare, adică 14 noiembrie. În plus, companiile trebuie să transmită companiei mamă finale, până la 31 decembrie, anumiți indicatori financiari cu privire la anul fiscal ce începe după 1 ianuarie.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În schimb, un grup de companii care depășește cifra de afaceri de 750 milioane de euro, dar nu are filiale în mai multe jurisdicții, nu trebuie să pregătească și să depună rapoarte pentru fiecare țară în parte (în această categorie intră companiile de stat Hidroelectrica și Romgaz). „Cu toate că textul legislativ menționează specific că nu pot fi realizate ajustări de prețuri de transfer strict în baza informațiilor simpliste prezentate în raportările pentru fiecare țară în parte CbCR, ne așteptăm la o intensificare semnificativă a agresivității autorităților fiscale vizavi de filialele grupurilor multinaționale ce înregistrează în România pierderi sau rezultate fluctuante. Toate aceste acțiuni de inspecție sau analiză de risc vor fi acum demarate pe fondul utilizării extensive a informațiilor din rapoartele pentru fiecare țară în parte CbCR”, explică Viorel Sbora (foto), manager ATIPIC Transfer Pricing Solutions, singura companie locală specializată exclusiv în servicii de consultanță de prețuri de transfer.

Scandalurile internaționale, cauză a modificărilor

Măsurile din Directiva 881/2016 au fost derivate din acțiunea 13 din planul BEPS al OECD, care a fost preluată de numeroase alte țări din afara OECD și UE (spre exemplu Singapore, China). Specialiștii afirmă că există, de data aceasta, toate premisele că schimbul de informații se va și realiza în practică și, în plus, se va realiza la nivel internațional, indiferent dacă anumite țări sunt sau nu parte din OECD sau UE.

Suplimentar, OECD a publicat un manual care să ajute autoritățile fiscale să interpreteze rapoartele pentru fiecare țară în parte CbCR și, în cele din urmă, să-și concentreze toate resursele pe verificarea amplă a companiilor ai căror indicatori financiari-fiscali indică un potențial risc de mutare a profiturilor. „Odată cu izbucnirea scandalurilor Panama Papers, LuxLeaks și Paradise Papers, și cu graba cu care se implementează toate aceste noi modificări legislative, devine tot mai clară trecerea la următorul nivel de transparență fiscală, și anume obligarea grupurilor multinaționale de a face publice aceste rapoarte pentru fiecare țară în parte CbCR. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că aceste măsuri pot genera dispute aprige între guvernele țărilor cu rate de impozitare reduse și cele ale țărilor cu rate de impozitare mari”, firmă Viorel Sbora.

Efectele noii legislații asupra companiilor locale

În România există mai multe categorii de companii ce fac parte din grupuri cu cifra de afaceri consolidată de peste 750 milioane de euro, care vor avea obligația de a depune raportul pentru fiecare țară în parte (CbCR).

O primă categorie o reprezintă companiile-mamă finale. Singura companie din România în această ipostază, în acest moment, este Dedeman. O altă categorie este reprezentată de companii din grupuri la origine românești, ce au companiile-mamă finale în alte țări și care, cel mai probabil, își vor desemna companiile-mamă surogat în România, spre exemplu companii din grupurile Tinmar, RCS&RDS și A&D Pharma. O a treia categorie și, în fapt, cea mai importantă, înglobează companiile din grupuri ce vor depune rapoarte pentru fiecare țară în parte în țări care, din varii motive, nu vor putea schimba automat aceste rapoarte cu România. Astfel, se va declanșa riscul sistemic și va fi generată, în consecință, obligația companiei locale de a depune raportul și în România.

Totuși, România nu a semnat încă acordul multilateral de schimb al rapoartelor pentru fiecare țară în parte și, ca atare, nu va putea face schimb automat de informații cu marea majoritate a jurisdicțiilor din afara UE, chiar dacă ele au semnat acest acord multilateral – de exemplu SUA, Turcia, Elveția, China, Canada, India, Israel, Japonia, Rusia, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Liban, Panama sau Insulele Virgine Britanice.

Companiile care nu se conformează pot fi amendate de autoritățile fiscale din România cu sume cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei, pentru nedepunerea sau depunerea cu întârziere a raportărilor pentru fiecare țară în parte CbCR, amenzi între 500 și 1.000 de lei, pentru contribuabilii mici, și între 1.000 și 5.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii și mari, pentru nedepunerea notificărilor cu privire la entitatea raportoare.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter