Ce nu învață liderii la școală despre mentorat

În mediul de business, prin mentorat, liderii sprijină, cu experienţa lor, formarea altor lideri, a altor profesionişti şi antreprenori. Sigur, există mai multe tipuri de mentorat, în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecărui om sau profesionist.

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente

Lipseşte cultura mentorării

Există convingerea că şcoala are răspuns la toate problemele vieţii sociale extinse. Învăţăm matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, logică, psihologie şi alte materii incluse în programa şcolară. Numai că existenţa acestora şi existenţa unor mecanisme de învăţare nu garantează, ulterior, de exemplu, productivitatea şi eficiența.

De aceste aspecte ne dăm seama cel mai des când începem să lucrăm. De ce atunci? Pentru că, dat fiind caracterul aplicat de la slujbă, în mult mai mare măsură aceşti doi indicatori ghidează mediul de afaceri decât şcoala.

În absenţa productivităţii şi eficienţei asimilate în şcoală, liderii organizaţiilor ajung să le înveţe, de multe ori, prin experienţă directă sau prin mentorat. Şi nu numai că nu învaţă la şcoală despre aceste concepte şi multe altele, dar nu învaţă cum să mentoreze, la rândul lor, prin conlucrarea cu colegii.

De ce este important mentoratul

Mentoratul este important pentru că încearcă să echilibreze şi să dezvolte ponderea laturii practice a formării iniţiale. În mediul de business, prin mentorat, liderii sprijină, cu experienţa lor, formarea altor lideri, a altor profesionişti şi antreprenori. Sigur, există mai multe tipuri de mentorat, în funcţie de etapa de dezvoltare a fiecărui om sau profesionist, potrivit Harvard Business Review.

Ce este interesant, însă, este că nu numai cei mentorați au de câştigat din mentorat, ci şi liderii-mentori. Potrivit Wall Street Journal, în SUA, cu scopul iniţierii directorilor de top din companii în cele mai noi tehnologii, aceştia fac echipă cu colegii mai tineri şi trec printr-un proces de învăţare care se numeşte reverse mentoring.

S-ar putea spune că, dincolo de avantajele pe care le are tehnologia, aceasta îi încapsulează pe lideri, şi că nevoia acestora de mentori se suspendă. De fapt, hiper-conectarea prin reţele de tip LinkedIn şi accesarea opţiunii de following întreţine şi subliniază nevoia liderilor de modele şi de mentori. Spaţiile virtual doar diversifică modalitatea de interacţiune, dar nu anulează nevoia de mentorat şi de faţă către faţă.

Beneficiile aduse de mentorat

Potrivit unui studiu realizat de Harward Business Review, directorii companiilor caută nu numai să mentoreze, dar să fie şi mentorați. Dincolo de iniţiative de tip reverse mentoring, ei se consultă, la rândul lor, cu veterani de top, în afaceri din afara companiei lor. Potrivit studiului, dintre cei 45 de CEO aflaţi într-un program formal de mentorat, 71 la sută sunt siguri că performanţa companiei s-a îmbunătăţit ca urmare a mentoratului.

Din generaţia Y (cei născuţi între 1982 şi 1993), 94 la sută dintre respondenţii la studiul Deloitte Millennial Survey consideră că au primit sfaturi bune de la mentorii lor. Potrivit studiului, această ghidare a crescut şi retenţia angajaţilor, 68 la sută dintre angajaţii care au lucrat cel puţin cinci ani în cadrul aceleaşi companii au avut mentori, în timp ce doar 32 la sută nu au avut mentori. Oricât s-ar putea spune că mentoratul este rămăşiţa unui tip de pedagogie învechită, se pare că ea răspunde nevoii de feedback direct şi personalizat al acestei generaţii.

Rezultatele cercetărilor indică faptul că mentoratul coerent şi continuu al angajaţilor de pe toate nivelurile ierarhice şi al antreprenorilor poate fi o forţă motivaţională cheie pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Pentru că mentoratul susţine evoluţia culturii de business, prin contribuţia la formarea unor modele de cooperare, de învăţare şi ghidare reciprocă a celor implicaţi. Mentoratul face posibil transferul de cunoştinţe şi experienţe, şi ajută la creşterea unei noi generaţii de oameni de afaceri.

Paşi pentru implementarea eficientă a unui program de mentorat în companie

  1. Identificarea direcţiei strategice cu care se va alinia programul de mentorat;
  2. Pregătirea/alocarea unui manager pentru programul de mentorat, care să fie entuziasmat de rolul lui şi de transformările pe care le va crea programul;
  3. Organizarea de cursuri pentru angajaţii companiei, care vor avea rolul de mentori, prin care să îşi antreneze competenţele de mentoring;
  4. Oferirea unui mediu organizaţional propice pentru dezvoltarea relaţiei de mentorat;
  5. Facilitatea accesului la materiale cu cele mai bune practici de mentorat;
  6. Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor sesiunilor de mentorat şi a întregului program;
  7. Evoluţia dinamică a programului, cu ajutorul tehnologiei şi pe baza experienţei acumulate.

DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA

Are o experienţă profesională de opt ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pe de altă parte, certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate la o companie din Big4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter