Cercetătorii din Iași au „inventat” cartea inteligentă

Dan Cristea este profesor la Facultatea de Informatică și fan al scriitorului Orhan Pamuk. În 2013, când și-a făcut bagajele pentru un congres din Istanbul, a așezat în valiză și un roman al lui Pamuk. Îi place să ia mereu o carte în călătorii. „Știți că există cu adevărat?”, l-a întrebat un coleg turc, arătând cu degetul spre coperta cărții pe care scria „Muzeul Inocenței”.

Câteva ore mai târziu, cu indicațiile primite, Dan Cristea călătorea prin Istanbulul personajelor din cartea pe care o citea și se oprea în fața unei clădiri ce găzduia o colecție de obiecte și artefacte din povestea fictivă a celor doi iubiți din romanul lui Orhan Pamuk. La intrare, vânzătoarea de bilete i-a cerut, în loc de bani, cartea. A deschis-o la pagina 613, în locul precis din roman unde era vorba despre Muzeul Inocenței și unde apărea desenat un bilet. Acolo, pe desen, a fost pusă ștampila de intrare în muzeu.

Aceasta a fost intersecția dintre realitate și ficțiune ce i-a dat profesorului Cristea prima idee despre realizarea unei cărți inteligente. Cartea inteligentă i-ar fi detectat locația și l-ar fi alertat că există posibilitatea să viziteze „Muzeul inocenței” în Istanbul, ba chiar că ar putea urma un tur ghidat al Istanbului anilor ’70-’80 despre care vorbea scriitorul Orhan Pamuk. Cartea inteligentă i-ar fi putut semnala eventuale întâlniri cu autorul sau l-ar fi putut pune în legătură cu alți cititori pasionați de Pamuk din apropiere.

Dus mai departe conceptul – cartea inteligentă ar fi capabilă să înțeleagă relațiile dintre personaje și intriga cărții, să formeze singură arbori genealogici, rezumate, linii temporale ale acțiunii sau diagrame ale relațiilor dintre personaje. Doi ani mai târziu, a câștigat finanțare pentru proiectul MappingBooks – Let’s jump in the book! – un proiect de cercetare coordonat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza și finanțat de Ministerul Educației Naționale, ce își propune crearea unei tehnologii care să înțeleagă singură textul unei cărți și să ofere cititorilor informații de context.

Prima carte inteligentă, rezultatul a patru ani de cercetare și programare, va fi un Manual de Geografie de clasa a VIII-a, ce va sta în curând în mâinile elevilor. Manualul va fi, de fapt, o aplicație ce va putea fi descărcată pe telefonul mobil sau pe tabletă, preferabil conectate la internet și cu acces la servicii GPS. Deschisă pe dispozitivul mobil, cartea va putea fi citită și ca un manual obișnuit, dar va avea multe alte funcții. Fiecare mențiune a unei locații geografice este automat recunoscută, iar elevului i se semnalizează posibilitatea să afle informații suplimentare. În plus, atunci când elevul trece pe lângă una dintre sutele de locații menționate în manual, este atenționat că acel obiectiv se găsește în manualul său de geografie și îi reamintește informațiile din manual.

Cum ar funcționa cartea smart

Se descarcă aplicația pe telefonul sau tableta utilizatorului. Odată descărcată, va genera automat „scheme” inteligente ale informației din carte, bazate pe înțelegerea textului de către mașină. În funcție de locația cititorului și de momentul în care citește, îi recomandă vizitarea locațiilor din carte, marchează traseele pe care le-au făcut personajele cărții, anunță evenimente legate de lectură și permite comunicarea cu alți cititori.

„Funcționalitățile primului text inteligent de acest gen sunt doar câteva din cele pe care le avem în vedere. Dorim să creăm aplicații mult mai sofisticate. De exemplu, ghiduri turistice care să se actualizeze permanent cu evenimente din oraș și să propună sugestii de activități pe baza locației. Se poate aplica la cărți de non-ficțiune, care te atenționează atunci când treci pe lângă locații geografice, clădiri sau instituții menționate în carte. Probabil însă că provocarea cea mai mare va fi în înțelegerea textelor de ficțiune, a relațiilor dintre personaje, a firului narativ. Cum faci o inteligență artificială să înțeleagă, într-un roman, că se trece brusc la perspectiva altui personaj sau la o intrare de jurnal sau la povestirea unei amintiri? Omul este capabil să le descifreze, la fel de ușor cum respiră. Ei bine, pentru o mașină este foarte dificil”, arată Dan Cristea.

Cum să dresezi o inteligență artificială să înțeleagă oamenii

La întrebarea „cum faci un program să înțeleagă un text”, răspunsul, pe scurt, este că speri să învețe singur. „Învățarea automată”, un întreg alt capitol al Informaticii, joacă un rol important în înțelegerea limbajului. Practic, programului i se pun la dispoziție texte, în care lucrurile care trebuie înțelese sunt etichetate sau marcate într-un anumit fel. Având la îndemână numeroase astfel de marcaje, programul trebuie să „se prindă”, să deducă singur reguli, apoi să le aplice pe texte noi. Funcționează probabilistic – uneori înțelegerea va da rateuri, dar când primește feedback și este corectat, programul își îmbunătățește singur performanța.

Cărți care sugerează singure editorului cum ar trebui să arate

În viitor, echipa de cercetare speră ca aplicațiile cărții inteligente să fie atrăgătoare și pentru industria editorială. Într-o nouă propunere de proiect de cercetare, profesorul Dan Cristea, alături de cercetători de la Fundația Bruno Kessler din Trento și de la Vrije Universitaet Amsterdam, de informaticieni de la ArtSoft Consult Cluj-Napoca și de un grup de mai mulți editori din Italia și Ungaria, propune dezvoltarea unor instrumente pentru editorii de carte. Pe baza înțelegerii textului, programele ar fi capabile să sugereze editorului artefacte digitale care să genereze interacțiune: referințe la evenimente sau locuri reale, scheme temporale, scheme de interrelaționare între personaje, arbori genealogici etc. Aplicațiile avute în vedere sunt în special dedicate ghidurilor turistice și manualelor, dar vor putea fi aplicate și cărților de ficțiune.

Un scop al proiectului de reimaginare a cărții este acela de a readuce cititul în lumea copiilor. „Copiii sunt atât de devorați de gadget-uri electronice, încât nici nu știu câte satisfacții pot afla atunci când țin o carte în mână și citesc. Ne-am gândit atunci că dacă am exploata pasiunea tinerilor pentru aceste dispozitive, prin adaptarea cărților la ele, făcând textul interactiv, am putea renaște interesul tinerilor pentru lectură, un univers care astăzi se pierde încet, încet”, explică Dan Cristea.

Cartea inteligentă ar presupune, într-o variantă finală, inclusiv posibilitatea de a crea legături între cititorii săi, de a genera grupuri sociale în care cititorii să se întâlnească și să poarte discuții pe marginea celor citite – un Facebook unde singurele postări acceptabile sunt comentarii la cărți. În UAIC, echipa proiectului Mapping Books este formată din prof. univ. dr. Dan Cristea, lect. dr. Ionuț Pistol, cercet. șt. Daniela Gîfu și Lucian Gâdioi – de la Facultatea de Informatică; lect. dr. Mihai Niculiță de la Facultatea de Geografie și Geologie și Dorina Ticu.

 

Cele mai importante noutăți din domeniul Resurselor Umane pot fi găsite și pe pagina noastră de Facebook.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter