Criza de pe piața muncii, în versiunea 2.0. Pentru că nu mai găsesc specialiști, firmele îi cresc singure

Să găsești un angajat profesionist, care să știe meserie, să aibă abilități de comunicare și să lucreze eficient în echipă, este, în România anului 2018, o adevărată provocare. După ce s-au războit pe salarii și facilități, multe companii au trecut la o altă strategie: își pregătesc singure viitorii angajați.

Potrivit unei analize realizate de KeysFin, recrutarea în România a devenit o adevărată provocare. Interesul în creștere al angajatorilor a făcut ca piața de HR să crească semnificativ în ultimii ani, de la 2,06 miliarde de lei, în 2012, la 3,6 miliarde, în 2017. Numărul firmelor de recrutare (CAEN 7810, 7820, 7830) a avansat susținut, cu aproape 20 la sută, de la 2.685, în 2012, la 3.192 în 2016. Profitul lor net aproape s-a dublat, la 222,8 milioane. În 2017, potrivit datelor preliminare, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Creșterea interesului pentru acest segment economic a dus și la creșterea cu peste 40 la sută a numărului de angajați din companiile de recrutare, între 2012-2017, la 61.800. „Recrutarea s-a profesionalizat, iar piața a devenit tot mai matură. Vremurile în care firmele își căutau angajații prin anunțuri în ziare sau pe internet au trecut. Firmele și-au externalizat această misiune către specialiștii în domeniu, cei care văd dincolo de CV-uri și care radiografiază piața în căutarea mixului optim de experiență, profesionalism și inițiativă”, afirmă experții de la KeysFin.

Principalii jucători din piața românească de HR sunt Adecco, cu afaceri de 285 milioane de lei în 2016, Lugera & Makler (239 milioane), Manpower HR (105 milioane), Barnett Mccall (100 milioane) și IHM Total Consult (87,5 milioane). Cele mai multe companii de HR sunt concentrate în jurul polilor de creștere economică, precum București-Ilfov (1073 firme), zona Cluj-Sibiu (415), Nord-Est (399), Constanța-Dobrogea (390) și Timișoara-Banat (340). Nu întâmplător, zonele unde întâlnim cele mai puține firme de HR sunt cele de unde a plecat și cea mai mult populație, în special în Occident – Moldova, Oltenia și Muntenia.

Salariile, marea problemă

Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a salariului minim în ultimii zece ani, de 195 la sută. Totuși, nivelul salarial este în continuare incomparabil mai mic decât cel din țările occidentale. De ce? „Câștigul salarial reflectă, în mare parte, realitățile economice. Chiar dacă se înregistrează o creștere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum. Nu este una solidă, sustenabilă pe termen lung”, afirmă analiștii KeysFin.

Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească mult în angajați. Prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piața, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puțini investitori au urmat acest trend. În absența unor condiții investiționale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forța de muncă. „Pentru ca această tendință să se schimbe, este nevoie de politici macroeconomice, de susținerea investițiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creștere reală a veniturilor angajaților români”.

„Căutăm tineri dornici să muncească”

Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluția pieței muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii și alte facilități, multe firme și-au schimbat strategiile de resurse umane și investesc în formarea profesioniștilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70 la sută dintre oamenii de afaceri chestionați identifică drept principală tendință pe piața forței de muncă politica de internship.

„Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4.000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe companii, cu excepția multinaționalelor, nu-l pot garanta. Mulți investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultății și oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificați, nu pentru funcții de conducere, au ales să-și dezvolte propriile școli de meserii. Calificarea la locul de muncă a devenit o componentă esențială în business-ul actual”, spun analiștii de la KeysFin.

Un alt trend, identificat de experți pe baza discuțiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajații flexibili, cu spirit antreprenorial. „Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă. Firmele preferă să-și externalizeze proiecte către specialiști independenți, pe PFA sau microîntreprinderi, iar beneficiile sunt multiple – de la reducerea costurilor cu forța de muncă, la cele logistice  (birou, transport). Dincolo de costuri mai reduse, firmele au garanția că proiectele se realizează la timp, iar acest lucru este condiționat de plata facturii. E un trend avantajos și pentru specialiști, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”, arată analiștii de la KeysFin.

Piața muncii, semnal de alarmă pentru viitor

Dincolo de realitatea lui 2018, viitorul pe piața muncii se anunță sumbru. Scăderea natalității, ieșirea la pensie, în următorii ani, a unei întregi generații de angajați și, mai ales, exodul forței de muncă spre Occident, va face ca România să se confrunte, în următorii ani, cu o criză tot mai adâncă de forță de muncă. „Sistemul de educație, așa cum este croit în prezent, e complet inutil în fața provocărilor de pe piața muncii. Încă se scot pe bandă rulantă generații de șomeri cu diplomă, de absolvenți de liceu și universitate care nu sunt conectați la realitățile economice”, afirmă experții.

Potrivit acestora, statul român trebuie să investească semnificativ în reorientarea sistemului educațional către necesitățile economiei. „Avem nevoie de școli de meseriași, în toate domeniile, de la auto la agricultură, de la prelucrarea materialelor la meșteșugărie. Este necesară și dezvoltarea unui program real de sprijin fiscal și financiar pentru firmele care angajează forță de muncă tânără, abia ieșită de pe băncile școlilor. Fără astfel de măsuri, criza se va accentua, iar alternativa va fi să aducem muncitori din țările sărace, din Africa și Asia, cu consecințe sociale inerente – vezi cazul Germaniei”, declară experții KeysFin.

DESPRE KEYSFIN

Informaţiile sunt culese din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare ale societăţilor comerciale şi PFA-urilor active. KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business sănătos pe piaţa locală. Deţine şi aplicaţia KeysFin Mobile, prin care utilizatorul poate accesa ușor şi rapid informaţii de contact, situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste un milion de companii şi PFA-uri active.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close