Doar 8 la sută dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere, în timpul liber. Care vor fi efectele pe piața muncii.

Achiziția de carte este un obicei practicat de puțini copii din București, în condițiile în care Capitala dispune de un număr mare de librării și biblioteci, față de restul țării. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Asociația Curtea Veche, ONG care promovează lectura de plăcere în rândul copiilor din România. Experții în recrutare susțin că pe piața muncii se resimte deja, din plin, lipsa de interes pentru lectură.

Potrivit sociologului Anda Marin, în timp ce în alte țări europene există organizații care inițiază programe de încurajare și monitorizare a lecturii de plăcere, conceptul este aproape absent în România. „Cu atât mai lăudabilă este cercetarea inițiată de Asociația Curtea Veche, care a avut drept obiective identificarea locului ocupat de lectură în rândul activităților de petrecere a timpului liber, descrierea obiceiurilor prezente și trecute, referitoare la activitatea de lectură în familie, descrierea obiceiurilor legate de achiziția și împrumutul de cărți, identificarea profilurilor de mici cititori și a opiniilor elevilor privind posibile activități de promovare a lecturii”, spune Anda Marin.

În dezvoltarea proiectelor noastre, avem întotdeauna în vedere nevoile copiilor și, pentru ca eforturile noastre să aibă un impact real, ne sunt necesare date cât mai exacte. Pentru că în România nu există cercetări privind obiceiurile de lectură în rândul copiilor, ne-am decis să realizăm noi un astfel de studiu, împreună cu un sociolog profesionist și o echipă de voluntari.

Iren Arsene Mate

Președinte @ Asociația Curtea Veche

Concluziile studiului

  • Doar opt la sută dintre copiii bucureșteni citesc de plăcere, în timpul liber. O mare parte dintre cei care nu citesc susțin că nu au timpul necesar, fiindcă sunt ocupați cu școala sau cu alte cursuri suplimentare;
  • Copiii de 11-12 ani sunt mai interesați să își petreacă timpul liber citind, în comparație cu cei mai mari, care optează pentru alte activități (navigat pe internet, vizionare de filme și seriale);
  • Pentru mai mult de o treime din eșantion (35,7 la sută) este important să aibă un loc potrivit pentru a citi și să își aleagă singuri cărțile pe care le citesc. Unii copii sunt deranjați de faptul că adulții din jurul lor le impun ce să citească, iar alții întâmpină dificultăți și presiune în a citi repede;
  • Un sfert dintre elevii bucureșteni consideră că lectura poate deveni o activitate mai ușoară dacă discută cu ceilalți despre ceea ce citesc;
  • Literatura străină este preferată de cei mici pentru că cea română este slab reprezentată și este asociată cu lectura obligatorie de la școală;
  • Aproape două treimi dintre respondenți (64,1 la sută) nu obișnuiesc să meargă la biblioteca școlii. Motivul principal invocat este că nu au un spațiu dedicat pentru lectură și titluri adecvate vârstei lor;
  • Procentajul fetelor care afirmă că sunt foarte bucuroase atunci când citesc cărți este aproape de trei ori mai mare decât cel al băieților care împărtășesc aceeași opinie (23,1 la sută, față de 8,4 la sută);
  • Motivul principal pentru care copiii renunță la a mai citi o carte este lungimea acesteia (34,6 la sută) sau existența unor cuvinte pe care nu le înțeleg. 32,7 la sută dintre copii ar prefera variantele repovestite, motiv pentru care Asociația Curtea Veche recomandă colecția „Cărțile copilăriei”, o serie de titluri din literatura universală, repovestite pe înțelesul celor mici.

Sfaturile experților

Lipsa lecturii are un impact pe termen lung și asupra dezvoltării profesionale a copiilor de astăzi. Pe piața muncii se resimte din plin lipsa de interes pentru lectură. Abilitățile dezvoltate prin intermediul acesteia sunt unele cheie în aproape orice rol, fie că vorbim despre lucrători în depozit, agenți call center sau directori de companii. Toate acestea sunt confirmate de reprezentanții Lugera – The People Republic, companie de servicii integrate de resurse umane. „De multe ori, recruiterii primesc CV-uri pline de greșeli de punctuație și ortografie. Acesta reprezintă deja un minus în procesul de selecție. În unele situații, este și motivul de respingere, încă din faza analizei”, avertizează Cristina Săvuică (foto), Chief Happiness Officer în cadrul Lugera – The People Republic.

Pe lângă aceste greșeli, candidații nu reușesc, nici în CV și nici în interviul ulterior, să detalieze responsabilitățile avute în posturile anterioare. „Pentru rolurile de call center, vânzări, administrative, de fapt, pentru majoritatea rolurilor de entry-level, există evaluări prin care se valideaza fluența comunicării în limba română, corectitudinea construcțiilor gramaticale și folosirea corectă a semnelor de punctuație. Toate acestea sunt abilități obținute în școală și consolidate printr-o lectură constantă”, afirmă Cristina Săvuică.

Potrivit acesteia, abilitățile de înțelegere a textelor și de comunicare se dovedesc a fi tot mai importante, inclusiv în rolurile operaționale. „În contextul creșterii nivelului de digitalizare și tehnologizare, este din ce în ce mai multă nevoie de abilități de recunoaștere a unor simboluri, de contextualizare și sintetizare a unor informații. Activitățile în depozite, de exemplu, nu se mai rezumă doar la mutarea/încărcarea produselor, ci presupune participarea activă în fluxurile logistice”.

Pe de altă parte, în companiile multinaționale, rolurile nu mai sunt exclusiv locale, astfel că sunt șanse mari ca membrii unei echipe să fie din orașe sau chiar din țări diferite. Abilitățile de comunicare și interpretare devin cu atât mai importante și nu se pot dezvolta fără un obicei al lecturii. „În calitate de recruiteri, știm destul de bine care sunt direcțiile înspre care se îndreaptă piața muncii și știm, spre exemplu, că Singapore se anunță a fi o viitoare mare putere în acest sens, pentru că investește mult în educație. În România, realitatea statisticilor actuale privind analfabetismul funcțional, gradul de lectură în rândul copiilor și accesul la cărți, nu este deloc încurajatoare. Este vital ca adulții să își dea seama că suntem cu toții responsabili de viitorul următoarelor generații, de a le insufla plăcerea cititului”, conchide Cristina Săvuică.

DESPRE STUDIU

Metoda de cercetare utilizată pentru studiul realizat de Asociația Curtea Veche a fost ancheta sociologică pe bază de chestionare aplicate în perioada noiembrie – decembrie 2016 unui eșantion reprezentativ de 1.082 elevi bucureșteni, cu vârsta între 11-14 ani. Pentru a veni în sprijinul celor mici, Asociația Curtea Veche desfășoară campanii de donație de carte și înființare de cluburi de lectură, organizează anual, în București, Festivalul de lectură pentru copii – NARATIV, o serie de ateliere ce îmbină cititul cu diverse forme de artă și a lansat, recent, o broșură dedicată cititului în familie. Materialul promovează conceptul de parenting prin lectură, dezvoltat în colaborare cu psihologul Gáspár György, și poate fi descărcat gratuit de aici. Mai multe detalii despre Asociația Curtea Veche și despre proiectele pe care le desfășoară puteți afla de pe site-ul organizației și de pe pagina sa de Facebook.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter