Frica de eșec în antreprenoriat

Cu o tradiție fracturată de cei peste 40 de ani de economie centralizată, antreprenoriatul din România renaște. Inițiativa privată, văzută de majoritatea populației anilor 90’ prin lentila economiei politice învățate la școală și a propagandei, se leapădă de vechile înțelesuri și capătă altele noi.

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente

Patronul a devenit antreprenor, iar consignația cu doi angajați a devenit o companie ce produce valoare. Ca urmare a deschiderii către economia de piață și sub influența tehnologiei, gândirea și vocabularul de business s-au schimbat. Apariția în mass-media a emisiunilor și ziarelor pe teme economice a contribuit la creșterea vizibilității antreprenorilor. Expunerea poveștilor de succes, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului, sub formă de hub-uri și clustere, programele de mentorat, cursurile și atelierele de antreprenoriat, au consolidat percepția pozitivă în ce privește antreprenoriatul.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Orientarea spre statutul de angajat predomină

Cu toate acestea, frica de eșec continuă să fie una dintre barierele semnificative pentru începerea unei afaceri. În condițiile în care educația copiilor în familii este dominant orientată spre statutul de angajat, este foarte greu să-i transformi în antreprenori. La maturitate, cadrele lor mentale și reperele lor de succes sunt deja construite.

În aceste condiții, tinerii vor să fie angajați și nu îndrăznesc să fie Bill Gates. Sunt condiționați de așteptările familiei și orice inițiativă de business este pândită de nesusținerea celor apropiați. Abaterea de la norma socială de angajat este pedepsită prin stigmat și, astfel, impune o conduită conformă indivizilor.

Or, într-un sens valorizant, antreprenoriatul este despre neconformitate față de tiparele de gândire. Este despre curiozitate, despre acceptarea posibilității eșecului și consecvență.

Factori care ajută în depășirea fricii de eșec

Dacă ar fi să sistematizăm câțiva factori de progres relevanți pentru un antreprenor, din perspectiva fricii de eșec, aceștia ar fi:

Curiozitatea. Se organizează în lumina unor întrebări care, de cele mai multe ori, nu își găsesc răspuns prin mijloacele obișnuite de angajare. Tocmai această curiozitate ne conduce deseori spre o serie de oportunități. Cu alte cuvinte, curiozitatea este mai puternică decât frica de eșec.

Eșecul este un „activ contabil”. Dorința de cunoaștere și răspunsuri ne oferă instrumentele necesare nu numai să înțelegem cum să conducem mai bine afacerile, ci și ce trebuie evitat. În fond, până să devină tangibile, multe dintre rezultatele gândirii noastre se află în cap. Antreprenorii devin mai valoroși cu fiecare eșec, care îi aduce mai aproape de succes.

Eșecul nu înseamnă renunțare. De cele mai multe ori, teama de eșec este înrădăcinată în teama ca inițiativa antreprenorială să fie percepută ca o renunțare. Dacă ai pierdut un meci după ce ți-ai pus energia într-o inițiativă și ai făcut tot ce te-ai priceput să faci la acel moment, vei câștiga mai mult respect decât cei care nu au încercat niciodată.

Eșecul consolidează. Nimeni nu-și dorește eșecul. Acesta, pur și simplu, se întâmplă. Conștientizarea că acesta este doar un pas spre succes și că ai învățat ceva nou va face un antreprenor mai eficace și mai încrezător în viitor.

Toleranță la eșec. Disponibilitatea la risc este diferită de dorința de a risca. Prima se referă la capital și este cuantificabilă. A doua se referă la motivație și este subiectivă. Antreprenorii nu sunt neapărat dispuși să riște mai mult, ci își reprezintă diferit riscul.

În concluzie

Frica de eșec în antreprenoriat este, de fapt, despre frica de eșec în general. Acestă temere firească, fasonată social, își găsește remediu prin nevoia de realizare, acceptarea responsabilității personale a rezultatelor, cutezanța de a contrazice normele sociale, încrederea că-ți poți decide propria prosperitate, atenția spre urmărirea obiectivelor și optimismul de a trece peste obstacolele iminente și face judecați bazate pe factori subiectivi pozitiv orientați.

DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA

Are o experienţă profesională de opt ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Pe de altă parte, certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close