„Revoluția fiscală” pune sub semnul întrebării planurile de investiții a 85 la sută dintre companiile românești

92 la sută din oamenii de afaceri care au răspuns sondajului EY – Barometrul mediului de afaceri românesc nu susțin modelul de creștere economică bazat pe creșterea consumului. Iar cei mai mulți dintre oamenii de afaceri respondenți, 45 la sută, sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privința evoluției economiei românești, în următoarele 12 luni.

Procentul optimiștilor este în scădere față de edițiile anterioare ale studiului, ceea ce ilustrează un fond de îngrijorare alimentat de creșterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaționiste ori de incertitudinile fiscale și legislative.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizații din diverse sectoare ale economiei românești, dintre care opt la sută au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro, nouă la sută între 50-100 milioane euro, 34 la sută o cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 44 la sută între 1-10 milioane euro și cinci la sută sub un milion euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

Avansul economic estimat de Institutul Național de Statistică în 2017 s-a ridicat la șapte la sută și a fost stimulat mai ales de creșterea consumului, care a contribuit cu 6,4 la sută la creșterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuție de 1,2 la sută.  Cele mai multe prognoze de creștere economică pentru 2018 se situează sub cinci la sută: Oxford Economics se așteaptă la o creștere de 4,8 la sută, Comisia Europeană – 4,5 la sută, FMI – 4,4 la sută și BERD – 4,2 la sută.

În acest context, companiile românești sunt mai puțin încrezătoare în evoluția mediului economic local, comparativ cu optimismul față de evoluția economiei globale: cererea de produse și servicii (42 la sută optimism la nivelul economiei locale vs 60 la sută economia globală), profitabilitate (20 vs 35 la sută), stabilitatea piețelor (15 vs 32 la sută), accesul la creditare (24 vs 40 la sută), evoluția evaluării companiilor (18 vs 31 la sută) și investițiile private (22 vs 41 la sută). Cele mai mari discrepanțe apar în cazul stabilității pieței și a evoluției investițiilor. O posibilă explicație este impactul instabilității fiscale și legislative din România.

Strategie de țară

99 la sută dintre companiile respondente afirmă necesitatea unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria țărilor cu venit mediu la cea de economie avansată. Pentru această trecere, politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie să devină o prioritate reală.

Un alt factor important este demografia – există pericolul să „îmbătrânim” înainte de a deveni „bogați”. Unele studii sugerează că o pătrime din creșterea economică a Chinei, din ultimele trei decenii, este rezultatul structurii demografice. Acestea sunt doar câteva aspecte de luat în calcul într-un nou model economic pentru România.

Automatizarea, digitalizarea și volatilitatea economică și politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să își regândească viziunea legată de modelul de creștere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toți liderii de business din România.

Bogdan Ion

Country Managing Partner @ EY România

Top trei priorități strategice și de capital

În top trei priorități strategice și de capital pentru consiliile de administrație și liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât și pe eșantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste zece milioane euro, se regăsesc aceleași deziderate: accelerarea creșterii organice și investiții în operațiunile existente (74 la sută), eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant (55 la sută) și transformarea digitală (49 la sută). Transformarea digitală este pe locul al doilea în prioritățile companiilor de peste zece milioane euro (cu 55 la sută dintre opțiuni), urmată de eliberarea de numerar și îmbunătățirea managementului capitalului circulant.

Top trei provocări ale mediului de afaceri

Din punctul de vedere al consiliilor de administrație și al liderilor de business din România, cele mai importante piedici în dezvoltarea afacerilor țin de politicile publice și de factorii controlați de instituțiile statului: incertitudinea fiscală și legislativă (80 la sută dintre respondenți), lipsa stabilității politice și de viziune a politicilor publice (69 la sută) și birocrația (46 la sută).

Planurile de investiții, sub semnul întrebării

Majoritatea covârșitoare a oamenilor de afaceri, 85 la sută, declară că incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiții ale companiilor pe care le conduc. Doar 13 la sută dintre companii consideră că nu le sunt afectate investițiile, în timp ce doi la sută nu pot estima impactul.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close