România, Silicon Valley-ul Europei: industria de software românească, un business de 5,4 miliarde de euro

În anul Centenarului, unul dintre puținele domenii care performează la standardele occidentale este industria de software, sectorul cel mai dinamic și cu cel mai mare potențial de dezvoltare pentru România.

Analiștii de la KeysFin au ales în mod special industria de software pentru a marca, astfel, ziua de 1 Decembrie. „Este unul dintre domeniile cu care ne putem mândri. România a devenit un adevărat hub regional de software și este prezentat în exterior drept Silicon Valley-ul Europei”, afirmă experții.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Cum a reușit inteligența românească să ajungă la o asemenea faimă? Potrivit analizei KeysFin, plusul valoare adus de sectorul de software românesc este dat de calitatea factorului uman, costurile scăzute de operare și calitatea ridicată a serviciilor oferite de firmele românești. În România activează peste 17.000 de firme de profil, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul de referință 2012. Afacerile lor au trecut, anul trecut, pragul de 4,9 miliarde de euro, iar în acest an se va depăși nivelul de 5,4 miliarde.

Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150 la sută, iar față de 2016, cu 5,4 la sută, semn că piața a atins un nivel de maturizare. „Asistăm la o concentrare a business-ului, la o maturizare și eficientizare a industriei, dovadă că numărul firmelor a scăzut cu șase la sută în 2017, față de 2016. Numărul PFA-urilor din acest sector a scăzut la o treime față de anul precedent, la 11.000, active în iunie 2018, iar peste 4.000 de firme au avut cifră de afaceri zero”, afirmă analiștii.

Cele mai mari afaceri le-au realizat, în 2017, firmele străine prezente în România, în principal Oracle (221 milioane de euro/4,5 la sută din total), IBM (195 milioane/3,9 la sută) și Ericsson (159 milioane/3,2 la sută). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava (82,5 milioane/1,7 la sută) și Atos IT (73,3 milioane/0,9 la sută).  La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informații oficiale disponibile despre Bitdefender (locul 4 în 2016). În urma estimărilor KeysFin, jucătorul și-a păstrat poziția în 2017.

Per ansablu, potrivit analizei, cele mai mari zece companii generau 21 la sută din totalul cifrei de afaceri la nivel național. „Concurența este factorul ce a împins inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. Firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării, strategiilor agresive ale jucătorilor străini. Și-au focusat business-urile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație, și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, afirmă experții de la Starbyte, una dintre cele mai cunoscute companii IT cu capital 100 la sută românesc, specializată in soluții software pentru sistemul financiar-bancar.

La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din București-Ilfov (trei miliarde euro), Cluj (723 milioane), Iași (223 milioane), Timiș (190 milioane) și Brașov (152 milioane). Împreună, ele au generat peste 86 la sută din cifra de afaceri totală în 2017.

Microîntreprinderile, cele mai profitabile

Potrivit analizei KeysFin, maturizarea pieței s-a resimțit și în temperarea profitabilității, care a crescut, în 2017, față de 2016, cu 4,7 la sută, la 630 de milioane de euro. Asta după ce, în ultimii zece ani, a avansat cu cifre record, ce au însumat, pe ansamblu, 162,5 la sută.

Cel mai profitabil jucător de pe piața de software a fost, în 2017, SAP România (locul 8 în clasament, după cifra de afaceri), cu 20 de milioane de euro în 2017. În topul profitabilității au urmat IBM, Atos, Logic IT și Misys. Împreună, cele mai profitabile cinci companii au generat 11 la sută din profitul total al industriei. „Cele mai mari creșteri de profit, din punct de vedere al marjei nete, le-au înregistrat microîntreprinderile: aproape 26 la sută. Ele au raportat și unul dintre cele mai ridicate niveluri de rentabilitate a capitalurilor din economie: aproape 58 la sută”, afirmă experții.

Statistica KeysFin arată că în industria de software activau, în 2017, peste 106.000 de angajați, în creștere cu cinci la sută față de 2016 și cu 143 la sută față de 2007. Cei mai mari angajatori erau, anul trecut, Oracle (4.142 angajați), IBM (3.096), Comdata Service (2.812), Ericsson (2.179) și Atos IT (1.871 de angajați). Companiile medii înregistrau cel mai mare număr de angajați, peste 44.000, respectiv 41,7 la sută din total. La sfârșitul anului trecut, erau circa 8.000 de companii fără nici un angajat, adică 46 la sută din total.

„Criza de pe piața muncii și-a spus cuvântul puternic și în acest domeniu. Presiunea pe salarii a făcut ca angajările în acest sector să reprezinte o provocare pentru mediul de afaceri. Costul mediu/angajat a avansat mult mai rapid decât productivitatea muncii, cu 9,4 la sută, față de 2016, la 21.300 euro/angajat în 2017”, explică analiștii.

Chiar și în contextul creșterii salariilor în sectorul de software, România a continuat să reprezinte una dintre cele mai bune piețe de profil din UE. Rentabilitatea investițiilor a fost mai mare decât în Europa dezvoltată sau în SUA (cu un cost mediu anual încă redus, de circa 12 euro per oră).

Atuurile sectorului românesc de software

Calitatea factorului uman reprezintă, pentru investitori, principalul atu al României. Într-un sistem educațional cu probleme majore, educația de profil este printre puținele care se realizează la un nivel competitiv. „România se situează constant în top 10 global în competițiile internaționale de matematică sau informatică. Cele cinci politehnici din țară asigură anual peste 7.000 de absolvenți cu abilități specifice, care formează sub-clustere regionale: București (2.000 de absolvenți mix rar de abilități), Cluj (1.700 – Java, C#, .NET, PHP, Web), Iași (1.100 – Java, .NET, C/C++), Timișoara (1.100 de absolvenți – front end, telecom), Brașov (500 – C++, helpdesk), Sibiu (500 – cloud și vizualizare) și Craiova (230 – automotive software și gaming). Dincolo de specializare – România are un număr de ingineri pe cap de locuitor superior celor din SUA, India, China sau Rusia -, este de remarcat faptul că forța de muncă din acest sector beneficiază și de un nivel ridicat de cunoaștere a limbii engleze, un atu fundamental în acest domeniu”, mai spun analiștii.

Un alt avantaj important al industriei românești de software este reprezentat de infrastructură specializată dezvoltată puternic în ultimii ani: startup-uri, fonduri de venture capital, peste 40 de co-working spaces și acceleratoare la nivel național. Firmele românești se remarcă și prin nivelul de inovație și prin calitatea ridicată a serviciilor.

Software-ul, industria viitorului

La nivel mondial, firmele americane sunt cele care dau tonul în industria de software. Microsoft a devenit, zilele trecute, cea mai valoroasă companie din lume, și a detronat Apple. Oracle, Symantec, Vware, Finserv sau Adobe sunt alte câteva companii care domină clasamentul mondial privind cifra de afaceri din acest sector.

La nivel european, potrivit datelor Comisiei Europene și PAC, industria de software este estimată să crească într-un ritm mediu de 1,8 la sută pe an, astfel că va depăși 280 de miliarde de euro în 2020. SAP se poziționează ca lider incontestabil la nivel european, cu venituri de  23,5 miliarde de euro în 2017. Urmează jucători precum Wolters Kluwer, Hexagon, Dassault Systemes, Indra, Gemalto, Sage, Asseco Poland. De remarcat este și evoluția puternică a companiilor din Europa Centrală și de Sud-Est.

„Perspectivele industriei de software la nivel mondial, inclusiv în România, sunt favorabile. Acest sector își va dubla afacerile, în următorii zece ani. În România, pentru ca acest sector să devină o componentă tot mai solidă în PIB, e nevoie de dezvoltarea unui mecanism de susținere a sectorului IMM, prin facilități fiscale, simplificarea accesului la finanțările europene, dezvoltarea unor parcuri investiționale, cum fac, de exemplu, autoritățile din Israel. Susținerea inovației și tehnologiei trebuie să devină un obiectiv strategic pentru România”, arată analiștii KeysFin.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close