Scade consumul de tehnologie în România?

Exportul de produse şi servicii generat de industria de IT din România va atinge 77 la sută din totalul pieţei de IT, în 2017, o creştere semnificativă faţă de ponderea de 69 la sută din 2015. Aşa arată datele furnizate de studiul Software and IT Services în România, lansat de Asociaţia patronală a industriei de soft şi servicii (ANIS). Comparativ cu exportul, procentual, consumul de produse şi servicii pe piaţa locală este în scădere de la 31 la sută, în 2015, la 23 la sută, în 2017.

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente

Deoarece piaţa IT (export şi piaţa locală) a crescut, în termeni nominali piaţa locală se află într-o relativă stagnare. Potrivit aceleaşi surse, în condiţiile curente, se estimează o consolidare a pieţei, care va creşte de la 4,1 miliarde euro (estimare pentru 2017) la aproximativ 5,5 miliarde, în 2020. Factorul decisiv de creştere îl reprezintă tot exporturile, care vor urca la o pondere de 79 la sută din piaţa de IT, în 2020.

În prezent, din totalul de 4,1 miliarde euro, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde (18,2 la sută creştere faţă de 2016), în timp ce piaţa locală este puţin sub un miliard de euro (0,5 la sută creştere faţă de 2016).

O primă explicaţie pentru această proporţie între exporturile şi piaţa locală de IT este faptul că, din top 300 companii din industrie, 40 la sută sunt companii româneşti şi 60 la sută companii străine. O a două explicaţie este că 78 la sută din veniturile companiilor din top 50 îl au companiile străine. A treia explicaţie, care le conţine pe celelalte două, este că, la nivelul întregii industrii, 73 la sută dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27 la sută celor româneşti.

La toate aceste dovezi măsurabile se adaugă următoarele trei ipoteze:

  1. Consumul local de tehnologie, atât în sectorul public, cât şi cel privat, stagnează.
  2. Cererea crescută de pe pieţe externe puternice economic şi orientate spre inovaţie şi eficientizare, cu ajutorul tehnologiei.
  3. Consumul local de tehnologie are o parte dintre furnizori, companii străine, care apelează la specialişti români, aşa încât exportăm produse şi servicii pe care uneori le contractăm tocmai de la cei care au accesat specialiştii români.

În primul caz, stagnarea consumului de tehnologie are impact asupra competitivităţii şi productivităţii sectorului public, dar mai ales asupra celui privat. În cazul doi, este o firească cerere externă, importantă ca volum şi semnificativă ca venituri, pentru furnizorii de pe piaţă locală. În cel de-al treilea caz, înregistrarea cifrelor de export, respectiv piaţa locală, poate fi afectată de practica exportului către companii străine ce deţin dreptul de proprietate şi vând înapoi pieţei din România. Avem de multe ori de-a face cu muncă în regim lohn a dezvoltatorilor locali, cu efect în valorile înregistrate în consumul local.

Potrivit Eurostat, indicele productivităţii medii, în România, în 2016 a fost de 62,6, comparativ cu media ţărilor Uniuniii Europene, de 100. Totuşi acest indice este în creştere de la 59,3, în 2015, şi 56.9, în 2014.

În cazul în care competitivitatea şi productivitatea se corelează cu consumul de tehnologie, atunci pare că se verifică cea de-a treia ipoteză privind practica exportului către companii străine, care cumpără dreptul de proprietate şi vând înapoi customizat către sectorul public şi companiile din România.

Potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est, din 2016, digitalizarea centrată pe infrastructură IT de tip cloud, soluţii ERP şi CRM, a înregistrat o creştere cuprinsă între 16 şi 31 la sută, în România. Cu toate acestea, conform Eurostat (indicele DESI), România este pe locul 28. Mai mult, integrarea tehnologiilor digitale de către companii, deşi foarte importantă, în România înregistrează rezultate sub media UE, iar progresele sunt limitate.

Conform ANCOM, companiile din România utilizează internet mobil după cum urmează: 67 la sută prin telefonul mobil, 40 la sută prin stick USB pentru laptop, 21 la sută prin tabletă, în timp ce 23 la sută spun că nu folosesc internet mobil. Deşi s-a făcut alegerea opţiunilor cu randamente superioare aplicaţiilor tradiţionale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare. În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, rezultatele României sunt sub media UE, dar se preconizează progrese importante, mai ales prin promovarea unei politici de date deschise (tip Open Dată).

Aşadar, cauzele proporţiei mari a exporturilor în valoarea totală a pieţei de IT sunt derivate dintr-o creştere insuficientă a pieţei locale, care se cuplează cu cerere externă mare şi cu exportul de produse IT, din care unele se întorc customizate către piața care le-a produs, cu specialişti români.

Șase potenţiale soluţii:

  1. Valorificarea talentului dezvoltatorilor locali şi crearea de produse şi servicii proprietare care să genereze valoare adăugată pe piaţa locală, aşa că încât să crească consumul de tehnologie în România;
  2. Testarea pe piaţa locală a produselor dezvoltate şi lansarea ulterioară a acestora la nivel global, aşa încât exportul să fie bazat pe licenţe ale unor produse şi servicii locale;
  3. Stimulente fiscale pentru licenţierea de produse/servicii ale companiilor antreprenoriale locale;
  4. Susţinerea industriei, prin crearea unui cadru favorabil educaţiei şi crearea de startup-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie;
  5. Crearea unui cadru transparent de acces la licitaţii pentru achiziţionarea soluţiilor oferite de dezvoltatorii locali;
  6. Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunităţi pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol şi gaze, energie şi telecomunicaţii.

DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA

Are o experienţă profesională de opt ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library®), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate la o companie din Big4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter