Sibiu 100. Centenarul României Mari: Cine erau marii angajatori ai orașului, acum 100 de ani, și cine făcea jocurile în economia locală

În 6 octombrie, Sibiul va „respira” din nou aerul de acum 100 de ani. Evenimentul „Sibiu 100. Centenarul României Mari”, organizat de Primăria Municipiului Sibiu, în parteneriat cu Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Continental Automotive Systems și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu, va recrea, în Piața Mare, atmosfera din timpul vizitei Generalului Henri Berthelot, din 2 ianuarie 1919, când trupele armatei române și o delegație franceză au venit în Transilvania, pentru a populariza ideea unirii Banatului și Transilvaniei cu regatul României.

Sibiul a jucat un rol crucial la momentul respectiv. A avut rolul de capitală de facto a Transilvaniei și a găzduit guvernul și parlamentul provinciei. Astfel, Sibiul a fost o destinație însemnată dintr-o amplă campanie desfășurată de Berthelot în Transilvania, pentru promovarea ideii de unire a Transilvaniei cu regatul României.

Sibiul, atunci

În urmă cu 100 de ani, Sibiul se numea, oficial, Nagyszeben, mai mult de jumătate dintre locuitorii săi erau etnici germani, în vreme ce românii reprezentau doar un sfert din populația orașului*. Puține afaceri de astăzi amintesc de vremurile de odinioară. Unele s-au stins în perioada interbelică. Altele au căzut pradă naționalizării sălbatice din perioada comunistă, apoi, timp de decenii, și-au păstrat chiar domeniul de activitate, pentru a se prăbuși definitiv după 1990. Trecutul cosmopolit al orașului a funcționat ca un magnet pentru corporațiile multinaționale, iar mulți antreprenori din partea locului au construit aici afaceri de succes, în ultimii 15 ani.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

Sibiul intra în anul Marii Uniri cu o moștenire „grea”, în sensul bun al cuvântului. Aici apăruseră primul spital de pe actualul teritoriu al României (1292), prima bibliotecă (1330), prima farmacie (1494), prima tipografie din Transilvania, prima moară de hârtie (1534) și prima fabrică de bere din România (1717), prima clădire de teatru (1788), primul muzeu din sud-estul Europei (1817), prima bancă cu capital integral românesc (1872), prima fabrică de maşini unelte din Transilvania (1875), prima fabrică de arcuri (1886) ori prima fabrică de cântare din România (1897).

La Sibiu fusese tipărită prima carte în limba română din Ardeal (1544), iar Conrad Haas experimentase prima rachetă în trepte din lume (1555), apăruseră primul calendar de pe actualul teritoriu al României (1612) și prima tipăritură în limba germană din România de azi (1530), se publicaseră primul ziar din Transilvania (1778), prima carte de medicină românească (1793) și prima Enciclopedie din România (1898). Sibiul devenise primul oraş din Transilvania iluminat cu curent electric (1896) și tot aici circulase, în premieră în Transilvania, un mijloc de transport în comun electric fără şine (omnibusul), strămoşul troleibuzului (1904).

*Conform recensământului din 1920, Sibiul avea 32.748 de locuitori: 8.553 români, 4.291 maghiari și 18.218 germani.

Primii „capitaliști”

La începutul secolului al XVIII-lea, în Sibiu își făceau apariția primele cooperative ale patronilor meseriaşi. Ele luau locul breslelor, cele care, timp cinci secole, transformaseră Sibiul într-unul dintre cele mai prospere orașe din această parte a Europei. În 1878, în Sibiu funcționau deja 35 de cooperative.

În 1717, pe strada Turnului se deschisese prima fabrică de bere a oraşului. Prima fabrică de ţesături este documentată, din 1787, Întreprinderea de ţesături de mătase. Producea ţesături din viermi de mătase, iar sediul ei era în fosta mănăstire a maicilor cenuşii, de pe str. 9 Mai. Fabrica s-a închis în 1809.

În 1839, se înfiinţează fabrica de zahăr, pe Bd. Victoriei, şi în acelaşi an este menţionată o Moară de scoarţă, pe strada care apoi îi va purta numele. În 1840, se deschide, pe str. Turnului, Fabrica de lumânări şi săpun. În 1844, Sibiul avea două tăbăcării, una de pălării şi pâslă, o fabrică de lumânări, o alta de ulei de rapiţă, o moară de hârtie, un atelier de cupru şi o fabrică de cărămizi şi ţiglă.

Marii jucători din industria locală

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, industria Sibiului se dezvoltă rapid și devine una din cele mai puternice din Transilvania. Unele dintre afacerile apărute atunci au supraviețuit până în zilele noastre. Cu mici excepții, au absorbit șocul naționalizării de după război, însă revenirea la capitalism le-a fost fatală.

„Balanța” a fost una dintre emblemele Sibiului, mai bine de un secol. Înființată de Ludwig Hess, în 1879, sub forma unui mic atelier de fierărie, avea să devină un brand respectat în această parte a Europei, între 1950 și 1990. În 1896-1897, fostul atelier a devenit Fabrica de cântare Hess. După moartea lui Ludwig, tradiţia a fost continuată de fiul său, Viktor. Prima fabrică de cântare Viktor Hess din Transilvania, cu sediul în strada Zidului, avea, în 1928, 75 de muncitori. În 1930, numărul lor se dublase. După naţionalizare, în 1947, îşi schimbă numele în Uzina Balanţa. Avea atunci 167 angajaţi. Între anii 1950 şi 1990, a fost principalul producător al aparatelor de cântărit din fostul CAER. Privatizată după 1990, nu a mai atins niciodată gloria de altădată. A intrat oficial în faliment în 2016.

Foto: patrimoniu.sibiu.ro

O altă întreprindere cu care sibienii s-au mândrit decenii la rând, „Independenţa”, fusese înfiinţată în 1875. În 1868, maistrul forjor Andreas Rieger şi-a transformat casa de actuala stradă Târgul Peştelui în atelier de forje. Aici producea potcoave, repara unelte şi maşini agricole simple, potcovea caii și vindea maşini agricole preluate de la firma germană Eppell & Buxbaum. A ajuns la concluzia că este mai profitabil să fabrice el însuşi maşini agricole. Zis și făcut. În anul Marii Uniri, compania lui Rieger se numea Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier și era condusă de fiul lui Andreas, Richard. Așa a funcţionat până în 1921.

Cu timpul, gama produselor s-a diversificat, iar compania era apreciată în toată Europa. În 1939, intră în fabrică a treia generaţie de membri ai familiei Rieger. Hanspaul Rieger, fiul lui Richard, a condus fabrica, alături de tatăl său, până în 11 iunie 1948, data naţionalizării întreprinderii. Numele se schimbă în Uzinele Independenţa, care avea să devină, în perioada comunistă, unul dintre cei mai mari producători autohtoni de mașini. În 1989, avea 5.000 de angajați. În câțiva ani, a devenit istorie, iar astăzi mai prezintă interes, la fel ca Balanța, doar pentru investitorii imobiliari.

„Supraviețuitorii”

Dacă afacerile înființate de Ludwig Hess și Andreas Rieger au dispărut, o altă fabrică înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea a avut un destin fericit. COMPA, o companie care este și astăzi o marcă de prestigiu, își trage rădăcinile din Atelierul de caroserie J. Datky şi fiii, afacerea înființată la Sibiu de Iózsef Datky, în 1886. Iózsef a lucrat ca muncitor și ca ajutor de fabricant de căruţe, la Timişoara şi Budapesta. Atelierul său a devenit rapid furnizor de trăsuri pentru Casa Regală de la Viena, iar pe măsura evoluţiei mijloacelor de transport, a început să fabrice și caroserii de automobil.

Fiul lui Iózsef, Arpad, a învăţat meserie în atelierul tatălui său și s-a perfecţionat la fabrica de trăsuri din München. În 1933, fabrica din Sibiu avea 70 de muncitori şi șapte funcţionari. După naționalizarea din 1948, devine Întreprinderea Elastică de Stat, iar în 1969, prin comasarea IMS Elastic şi a Uzinei Automecanica (fostul Arsenal), apare Uzina de Piese Auto, care, în 1973, se transformă în Întreprinderea de Piese Auto. În 1991, întreprinderea devine societate comercială pe acțiuni, cu denumirea de Compa SA, iar în 1999 se privatizează integral. Astăzi, este listată la Bursa din București și a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de circa 700 de milioane de lei, un profit net de 38 de milioane și mai mult de 2.000 de angajați.

10 angajatori importanți, în Sibiu, acum 100 de ani

  • Fabrica de cazane a lui Friederich Fabritius (înființată în 1855), care va fi integrată, după naţionalizare, în Uzinele Independenţa;
  • Prima filatură de lână, din Dumbrava Sibiului (1869), viitoarea fabrică de covoare Sitex;
  • Prima fabrică producătoare de maşini din Ardeal, fondată de Andreas Rieger (1875);
  • Atelierul de caroserie Iosif Datky şi fiii (1886);
  • Fabrica de pielărie a lui Albert Henrich şi Friederich Hintz (1889). După naţionalizare, devine Întreprinderea 13 Decembrie;
  • Fabrica de bere Trei Stejari (1889);
  • Fabrica de cântare Victor Hess (1896);
  • Fabrica de brânzeturi fine a lui Karl Albrecht (1905). După naţionalizare, se va numi Victoria;
  • Fabrica de ţiglă Gustav Binder (1907);
  • Fabrica de postavuri şi stofe Gromen & Herbert (1917), care funcţiona în Cisnădie din 1904. După naţionalizare, devine o secţie a fabricii Libertatea.

Sursa: patrimoniu.sibiu.ro

Sibiul, astăzi

După ce a plutit în  derivă, în anii ’90, economia Sibiului și-a regăsit stabilitatea la începutul anilor 2000, odată cu primul val de investitori străini de anvergură. În 1999, rata șomajului, în județ, era de 12,1 la sută, dar fundul prăpastiei fusese atins la finalul lui 1994, când 12,6 dintre sibieni nu aveau un loc de muncă. Comparate cu cele de azi, aceste cifre par incredibile. La 31 august 2018, rata șomajului în Sibiu era de 1,87 la sută. Doar Ilfov (0,6 la sută), Timiș (0,84 la sută), Arad (1,32 la sută), Cluj (1,41 la sută), București (1,46 la sută) și Bihor (1,55 la sută) aveau rate ale șomajului mai mici.

Pentru nume importante din industria mondială, Sibiul a devenit a doua casă. Cele mai multe companii și-au stabilit cartierul general în Zona Industrială Vest, un spațiu transformat de municipalitate în șapte luni, din 2003 până în 2004, dintr-un câmp viran, de la marginea orașului, în principalul pol economic al județului.

Primii sosiți au fost francezii de la SNR Roulements, care produceau rulmenți pentru cutiile de viteză ale automobilelor. Au urmat producătorul de sisteme de învelitori pentru acoperiș, Bramac, dar și alte companii, în special din domeniul automotive. Astăzi, grupul german Marquardt deține aici cea mai mare unitate de producție din afara Germaniei, chinezii de la Joyson (ex-Takata) au trecut pragul de 100 de milioane de euro, cifră de afaceri, anul trecut, în vreme ce alte companii, precum Siemens, Kendrion ori ifm efector, țin și ele steagul sus. În total, 27 de companii funcționează astăzi în Zona Vest. Anul trecut, afacerile lor cumulate au trecut de 6,4 miliarde de lei, iar numărul angajaților se apropie de 15.000.

Cel mai mare angajator

Cu investiții de peste 320 de milioane de euro, de la sosirea sa în oraș, în 2004, și 4.000 de salariați, Continental este, la ora aceasta, cel mai mare angajator din Sibiu. Unele dintre produsele dezvoltate, testate și produse în Sibiu, sunt sistemele inteligente de frânare, sisteme de asistare la condus sau pedala de accelerație ce limitează viteza în cazul detectării unui obstacol. Continental ocupă al doilea loc în topul celor mai doriți angajatori din România, realizat de Catalyst Solutions.

Planurile companiei pentru anii următori sunt la fel de ambițioase: 1.000 de colegi noi, extinderea centrului de cercetare și dezvoltare, a spațiilor de producție și a zonei dedicate restaurantului din incinta locației. „Continental Sibiu este unul dintre cei mai mari angajatori din regiune, iar această poziție de lider atrage după sine un angajament ferm, pe care trebuie să-l respectăm în fața angajaților noștri. Fiecare salariat este tratat individual și are propriul traseu profesional, bazat, evident, pe performanță. Am promovat intern în jur de 250 de lideri, am calificat și promovat circa 300 de tehnicieni, am oferit, pentru circa 100 de angajați, posibilitatea să lucreze, din Sibiu, pentru tot concernul, am implicat în jur de 800 de colegi în proiecte internaționale, am trimis angajați ca expați în alte locații Continental, din toată lumea. Aceste cifre vorbesc de la sine despre oportunitățile pe care le oferim și despre motivare”, explică Lăcrămioara Dărăban, Head of HR la Continental Sibiu, într-un interviu pentru AngajatorulMeu.ro.

De-a lungul timpului, Continental s-a implicat activ în comunitate și a fost sponsor principal al unor evenimente importante atât pentru mediul de business, cât și pentru locuitorii Sibiului. Investește constant și în parteneriate strategice din aria educațională și contribuie la formarea viitorilor angajați.  Anul acesta, 33 de elevi au început școala în clasa Continental, la Colegiul Tehnic „Independența”. Ei vor studia într-o sală dotată cu toate echipamentele necesare pentru a pune bazele electronicii și electromecanicii, vor avea ocazia să aplice noțiunile studiate în cadrul practicii pe care o vor desfășura în companie, iar la final pot fi angajați de Continental.

Sibiu 100. Centenarul României Mari

Evenimentul „Sibiu 100. Centenarul României Mari”, din 6 octombrie, este organizat de Primăria Municipiului Sibiu, în parteneriat cu Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” – partener strategic, Continental Automotive Systems – partener principal și Casa de Cultură a Municipiului Sibiu – producător.

„Sub regia lui Radu Nica, întreaga manifestare are ca scop inocularea rolului culturii în unirea, înnobilarea și dezvoltarea societății, precum și acela al Sibiului, de a fi un promotor al culturii și multiculturalității, un oraș al premierelor științifice, tehnice și al pluralității religioase. Scenariul evenimentului, programat în Piața Mare, de la orele 18,30, va crea punți între realitățile de atunci și de acum, între Sibiul de odinioară și Sibiul de azi, explică organizatorii evenimentului.

Programul zilei include momente artistice oferite de Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibului”, corul Național de Cameră „Madrigal-Marin Constantin” și corul de copii „Peda Sonora”. Publicul va putea viziona și un moment de video-mapping realizat de „Les Ateliers Nomad”, iar seara se va încheia cu un spectacol de muzică electronică, în compania unor DJ cunoscuți.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter

Close