Stefán Ö. Einarsson (TeqHire): „Găsim omul potrivit, pentru compania potrivită”

Dacă statistica nu greșește, în Europa sunt disponibile mai mult de 500.000 de locuri de muncă în sectorul IT. Numărul lor va trece de un milion, până la sfârșitul acestui deceniu. Doi islandezi, Stefán Ö. Einarsson și Kristján M. Gunnarsson, și-au propus să creeze o punte între companii și candidați, și au fondat TeqHire, cea mai importantă platformă europeană de recrutare în domeniul IT.

Nu se poate spune că Stefán Ö. Einarsson nu a încercat meserii din domeniile cele mai diverse la care te-ai putea gândi. În timpul vacanțelor de vară, lucra ca pescar, alături de verii săi. Câștiga bine și se putea lăuda că duce mai departe tradiția familiei. A lucrat și în construcții, iar apoi, câțiva ani, a fost bancher. A trecut la consultanță, pentru ca, în ultimii ani, să se concentreze pe recrutarea de specialiști IT. „Dintre toate industriile în care am lucrat, IT-ul este, de departe, pe primul loc pe lista preferințelor. Toată lumea zâmbește, nimeni nu pare nefericit, toți se gândesc la viitor”, a observat co-fondatorul TeqHire.

angajatorulmeu.ro: Ce înseamnă TeqHire? Care este povestea platformei voastre de recrutare și cum a început această aventură?

STEFÁN Ö. EINARSSON: Eu și partenerul meu în cadrul TeqHire, Kristján M. Gunnarsson, lucram în domeniul consultanței de management. Cei mai mulți dintre clienții noștri erau companii din industria IT. Îi ajutam inclusiv să se extindă pe alte piețe și am observat că aceasta era, constant, una dintre primele griji: pe cine angajăm și cum găsim oamenii potriviți?Am observat că există o nevoie tot mai mare de specialiști în acest domeniu, iar pe piață existau foarte puține instrumente care să-i ajute pe ei să găsească un loc de muncă mai bun și, în același timp, să ia de pe umerii companiilor povara acestui proces dureros și îndelungat, pe care-l presupune căutarea oamenilor potriviți.

Întotdeauna ne-a plăcut să lucrăm cu oameni inteligenți, așa că munca aceasta a fost o plăcere din prima zi. Am început să intervievăm candidați, iar unii dintre ei erau din România. Ne-a plăcut, iar companiile cu care am lucrat au apreciat modul în care lucrăm. Așa a început totul. În scurt timp, le ofeream companiilor din nordul Europei posibilitatea de a angaja talente de pe tot continentul. Următorul pas a fost să găsim clienți internaționali. De fapt, mai toți clienții noștri sunt companii multinaționale. Se poate spune că pe unii dintre ei i-am ajutat și noi să descopere piețele emergente și forța de muncă extraordinară din această regiune.

Cum ați gândit platforma și care sunt avantajele celor care o folosesc? Există o mulțime de rețele profesionale care fac legătura între companii și candidați. Ce aveți special?

Ideea cu care am pornit la drum a fost să construim o punte între așteptările clienților și cele ale specialiștilor IT. Nu este un site cu anunțuri de angajare, ci funcționăm ca o comunitate. Avem o bază de profiluri generoasă, cu câteva mii de candidați, dar nu toate persoanele care s-au înscris caută activ un loc de muncă. Totuși, în momentul în care decid să ia în calcul o schimbare în cariera lor, tot ce trebuie să facă, pentru a-și spori șansele de a găsi angajatorul potrivit, este să ne dea de veste. Imediat, începem să căutăm o companie care caută acel tip de angajat. Vrem să evităm să-i bombardăm cu spam, cu oferte de lucru care, poate, nu-i interesează.

Nu vrem să facem aceleași greșeli pe care le fac alte platforme folosite pentru recrutare. Am observat că LinkedIn nu mai prea funcționează. Tot mai mulți specialiști din industria recrutării ajung la concluzia aceasta. Funcționa foarte bine când a apărut inmail-ul. Marile companii cumpărau inmail-uri, le trimiteau candidaților și reușeau să-i convingă imediat. Cu puțin timp în urmă, dacă primeai un astfel de mesaj din partea unei companii mari, însemna ceva, iar corespondența de acest gen se concretiza, de obicei, într-o colaborare. Acum, developerii primesc, probabil, în medie, un mail pe zi. Mai ales în România, unde concurența este acerbă.

Plătim 150 de euro oricui ne recomandă oameni, iar acea recomandare duce la angajare. Toți oamenii care sunt angajați prin intermediul nostru primesc o sticlă de șampanie franțuzească dintre cele mai bune, iar oamenii cu care facem afaceri sunt invitați la cină, în oraș. Mai în glumă, mai în serios, putem spune că așa am construit compania – cu șampanie și cu mese la restaurante bune.

Cine sunt clienții TeqHire, în acest moment?

Suntem prezenți în special în țările din Scandinavia, în România, dar avem și clienți din Franța, Germania sau Olanda. Lucrăm, constant, cu circa 60 de companii. Suntem norocoși. Există o cerere atât de mare de specialiști IT, încât suntem în poziția în care putem să ne selectăm clienții. Preferăm să nu lucrăm cu companii despre care credem că nu sunt interesante pentru candidați, din mai multe puncte de vedere: salariu – vrem clienți care sunt dispuși să plătească lefuri corecte, „premium” -, mediu de lucru, alte beneficii.

Iubesc companiile care fac lucruri interesante, inovatoare. De exemplu, îmi place foarte mult să lucrez cu Össur, o companie islandeză din domeniul bioingineriei. Fabrică proteze „inteligente”, pentru a ajuta oamenii care au pierdut unul sau mai multe membre. De exemplu, au lansat un produs nemaipomenit – un genunchi artificial, care poate fi controlat de creierul pacientului. Au o misiune nobilă, iar acesta este modul în care putem să-i ajutăm noi: să găsesc oameni potriviți pentru echipa lor. Un alt client concepe o platformă pentru NATO și am avut mulți candidați dornici să i se alăture, dar colaborăm și cu companii care produc jocuri. Când eram mai tânăr, și eu eram Împătimit de jocurile pe calculator. Este o industrie a divertismentului, dar și una a educației, în același timp. Unul dintre clienții noștri, Amazon, încearcă să reducă prețurile cu care se vând jocurile, la nivel mondial, iar asta mi se pare extraordinar.

Ce fel de oameni caută companiile cu care lucrați? Cum arată candidatul ideal pentru ele?

În primul rând, trebuie să aibă abilități tehnice excelente. Orice companie vrea să aibă alături oamenii care pun suflet în ceea ce fac – tineri care au început să facă programare la o vârstă fragedă, care știu multe despre jocurile pe computer, care au concurat la evenimente gen hackathon. Apoi, caută buni comunicatori. Pentru cele mai multe companii, nu contează așa de mult personalitatea. E ca atunci când ești la școală, într-o clasă cu 30 de oameni. Toți arată diferit, se comportă diferit, au hobby-uri diferite. Se întâmplă la fel și într-o companie de software – oamenii sunt toți diferiți, dar au ceva în comun: sunt cei mai buni developeri. Pentru mulți manageri, asta-i cel mai important. Sigur, există și firme pentru care personalitatea candidatului este importantă, iar recrutorii săi pun acest aspect printre priorități. Este de înțeles, într-un fel, pentru că lucrezi cu omul acela zi de zi, uneori pe termen lung.

Partea cea mai frumoasă în meseria asta este atunci când un om pe care l-ai recomandat este angajat. Vezi cum se dezvoltă, cum evoluează cariera lui, vezi că este mulțumit de salariul pe care-l primește și de celelalte beneficii. Este extraordinar când vezi că omul acela a reușit să schimbe compania, că are un impact asupra dezvoltării acesteia. Dacă o persoană este angajată și pleacă de la firma respectivă în mai puțin de 90 de zile, trebuie să găsim un înlocuitor sau să returnăm comisionul nostru. Nu s-a întâmplat niciodată.

Care este legătura dintre compania voastră și România?

România este o țară în care găsești unele dintre cele mai strălucite minți din Europa. Am construit platforma TeqHire acolo, așa că suntem foarte legați de această țară. Nu știu dacă am fi reușit s-o construim și s-o dezvoltăm atât de rapid și de bine altundeva. Cu siguranță, ar fi fost foarte greu să apelăm la developeri din nordul Europei. A contat și aspectul financiar, fiindcă eram o companie aflată la început de drum, care se susținea din fonduri proprii, dar marele avantaj era acela că românii cu care am colaborat aveau deja experiență suficientă. Ei fuseseră deja implicați în proiecte de clasă mondială, pentru diverse companii.

Avem câteva birouri <fixe>, dar suntem este tot timpul în mișcare. Eu sunt acum în Ucraina, partenerul meu este în Spania. De curând, ne-am întâlnit acolo și cu CTO-ul companiei, care este român, și am stat cinci zile, timp în care am lucrat la platforma noastră de recrutare. Avem 12 angajați, <împrăștiați> în Filipine, Ucraina, România și Islanda. Dacă te gândești bine, aceste țări nu au foarte multe în comun, dar folosim din plin toate metodele de comunicare de care ne putem bucura în zilele noastre – Slack, Skype, Aircall.

Cunoașteți bine piața IT românească. Cum ați caracteriza-o?

Găsesc fascinantă „internaționalizarea” industriei IT. Multe companii deschid filiale în România. Vin cu un alt mod de lucru, îi învață pe tinerii români lucruri noi, iar ei pun la bătaie, la rândul lor, propriile cunoștințe. România este o țară cu un potențial imens. Este țara cu cei mai mulți specialiști IT din Europa, raportat la numărul de locuitori, iar asta spune multe. Românii se descurcă foarte bine în alte limbi, abilitățile tehnice sunt la un nivel foarte ridicat. Sunt implicați în proiecte de anvergură, în special pentru piața vest-europeană și pentru America de Nord. Un lucru e cert: este loc pentru mult mai mulți specialiști. Ar fi minunat dacă ar exista mai mulți designeri de software și product manageri.

Cred că, în orice moment, în România sunt cel puțin 5.000 de job-uri disponibile în acest sector. Companiile nici măcar nu mai scot anunțurile de angajare de pe site-uri, pentru că au tot timpul poziții disponibile. Toate se dezvoltă. N-am întâlnit nici măcar un singur manager care să spună:”nu, noi nu facem angajări”. Nici o altă industrie nu se dezvoltă în acest ritm. Este o „revoluție” și e minunat să fii implicat în ea. Toată lumea vorbește despre viitor – și companiile, și candidații. Există mult entuziasm. Companiile au o idee, vor să o pună cât mai rapid în practică, astfel că se lucrează sub presiune, dar este o presiune constructivă.

Dacă ar fi să vorbesc și despre lucrurile pe care mi-aș dori să le văd în România, un lucru care mă miră este că nu există multe startup-uri. Mai multe astfel de firme ar însemna crearea mai multor locuri de muncă, ar putea concepe și promova produse inovatoare. Companii precum Siemens, Microsoft sau IBM, ca să numesc doar câteva, au transferat acolo know-how, iar românii ar putea să-l folosească pentru a crea produse competitive pe orice piață. E adevărat, ai nevoie de sprijin financiar, de investiții, de o mulțime de alte lucruri, dar mi-aș dori să văd mai mulți oameni „nebuni”, care sunt gata să-și trăiască visul.

Apoi, cred că România ar trebui să încerce să atragă talente și din alte țări. Orice străin care vine să muncească aici înseamnă un job în plus pentru economia românească. Într-o companie de software în Berlin, 50 la sută dintre angajați sunt germani, iar restul străini. Într-una din România, 95 la sută sunt români. Chiar și în Islanda, proporția străinilor este mai mare. Pentru mine, acesta este un lucru foarte ciudat. Poate că salariile sunt puțin mai mici decât în vestul Europei, dar dacă pui în balanță și cheltuielile, nu mai par chiar atât de mici. Într-un oraș precum München, ca să comparăm tot cu Germania, chiria pentru un apartament trece de 1.000 de euro. În România, plătești jumătate sau chiar mai puțin. S-ar putea chiar ca la sfârșitul lunii să-ți rămână mai mulți bani. Cred că ar fi bine, pentru companiile din România, să fie mai deschise spre globalizare și din punctul acesta de vedere. Dacă vrei să construiești un produs care să aibă succes la nivel mondial, cred că sunt șanse mai mari dacă ai o echipă internațională.

PLATFORMĂ PENTRU STUDENȚI

Fondatorii TeqHire au în plan să lanseze o platformă dedicată studenților care vor să lucreze în IT. Stefán Ö. Einarsson și partenerul său au observat că foarte puține companii au mijloacele sau răbdarea necesară pentru a descoperi talente. „Atunci când caută de lucru, tinerii se prezintă cu un CV destul de <subțire> sau cu un loc gol în dreptul locurilor de muncă anterioare. Ce apare în CV nu este, însă, întotdeauna, relevant. Foarte mulți dintre ei, în special în România – probabil acesta unul dintre motivele pentru care țara voastră este atât de apreciată în IT -, încep mai devreme, lucrează ca freelanceri, se implică în proiecte, ca testeri sau junior developeri, și încep să caute primul job <cu acte în regulă> în primul sau al doilea an de facultate”.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter