Transformarea digitală – cererea și oferta rezistă

Transformarea digitală afectează fiecare companie. În funcție de industrie și de activitatea centrată pe produse sau servicii, impactul produs de digitalizare diferă. În industria muzicală, spre exemplu, compania Napster a dat tonul digitalizării și a redefinit această industrie, în timp ce industria de minerit este încă foarte puțin afectată de efectele digitalizării la nivel global.

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și tehnologii emergente

Sigur, este vorba aici și despre viteze diferite, specifice fiecărei industrii. Dar cel mai periculos lucru ar fi ca liderii companiilor care în acest moment sunt puțin afectate de digitalizare să nu-i dea importanță și să constate, peste cinci ani, că realitatea pieței lor s-a schimbat fundamental. Da, fiecare director general încearcă să optimizeze operațiunile din fiecare unitate de business a companiei, doar că tot mai mult soluția se află în digitalizare.

Ce  înseamnă, însă, digitalizarea pentru conducerea companiei? Ce face liderul unei companii ca să creeze o cultură organizațională digitală? Care sunt factorii care facilitează trecerea la o cultură digitală?

Ca    să răspundem la aceste întrebări, este necesar să înțelegem, mai întâi, care sunt provocările cu care se confruntă companiile în această transformare.  Provocările pe care companiile din toată lumea și din toate industriile le întâlnesc sunt de trei tipuri:

  1. Cum se conectează la schimbare, astfel încât să valorifice digitalizarea centrată pe cloud și orientată spre mobilitate, și cum internalizează tehnologiile avansate în operațiunile lor.
  2. Cum gestionează cantitatea foarte mare de informații și cum folosesc instrumente de tip analitics – cu oameni pricepuți și procese clare.
  3. Cum folosesc digitalizarea ca sursă de inovație pentru clienții lor. Cum concep noi produse și servicii cu valoare adaugată, așa încât să genereze creștere economică.

Short-termismul definește luarea deciziilor centrate pe rezultatul economic obținut în termen scurt, cu prețul sacrificării creșterii pe termen mediu și lung. Schimbările sunt rapide și ritmul este alert, companii foarte agile apar în piață, indicatorii de performanță ai directorilor generali îi presează și deciziile devin astfel urgente. De înțelegerea felului în care să generezi valoare și cum să ai avantaj competitiv depinde articularea strategiei companiei. Întrebarea este dacă liderii companiilor mai au strategie sau au doar planuri, liste de priorități și inițiative?

Cu această perspectivă a modului în care liderii pot face diferența, să ne uităm acum, pe rând, la cele trei provocări pe care companiile din toată lumea și din toate industriile le întâlnesc în drumul lor spre transformare digitală.

  1. Liderii de business și strategia digitală – Strategia digitală are o înțelegere aproximativă pentru cei mai mulți dintre decidenți. Aceasta înseamnă, de cele mai multe ori, “prioritățile noastre pentru digitalizare”, și destul de rar înseamnă “alegerea noastra în legătură cu zonele de competitivitate digitală relevante și abordarea potrivită în contextul de schimbare actual”. În România, digitalizarea centrată pe infrastructura IT tip cloud, soluțiile de tip ERP și CRM înregistrează o creștere cuprinsă între 16 și 31 la sută, potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, potrivit Eurostat, țara noastră este pe ultimul loc privind digitalizarea. În ce privește digitalizarea orientată spre mobilitate, potrivit ANCOM, în companiile din România se utilizează internet mobil plătit de companie: 67 la sută prin telefonul mobil, 40 la sută prin stick USB pentru laptop, 21 la sută prin tabletă, în timp ce 23 la sută spun că nu folosesc internet mobil. Pesemne, deși s-a făcut alegerea opțiunilor cu randamente superioare aplicațiilor tradiționale de IT, procentul companiilor care nu folosesc internetul mobil este mare, și în clasamentul digitalizării la nivel UE stăm neonorabil.
  1. Datele trebuie să devină informații – Cantitatea mare de date care să fie convertite în informații permite companiilor să facă diagnoze, iar în acel moment pot să optimizeze. Valorificarea acestor date și transformarea lor in informații de business, cu ajutorul instrumentelor de tip analytics, ajută companiile să segmenteze mai bine comunicarea, să țintească mai bine și să ofere mesajele relevante pentru consumatori. Magazinul online accesat pe dispozitivele mobile este tot mai des prima opțiune pentru cumpărături. Dacă, spre exemplu, vinzi produse pe website-ul companiei, colectezi datele lăsate de consumator ținând cont de tipul de produs, cantitatea cumpărată, ora la care cumpară, câte opțiuni a explorat până să aleagă produsul și câți ani are, poți să anticipezi nevoile lui. Fiecare consumator lasă o amprentă digitală: recunoașterea puterii și a valorii acestor date este posibilă cu ajutorul oamenilor care să aibă capacitatea de a le interpreta/folosi și a proceselor care să-i ajute să opereze această cantitate de date.
  1. Digitalizare în beneficiul consumatorilor – Digitalizarea nu este atât de mult despre schimbarea a ceea ce face o companie/industrie, cât despre cum o face în beneficiul consumatorilor și al companiei. Să luam exemplul industriei serviciilor de sănătate. Design-ul industriei serviciilor de sănătate are la baza ideea ca „oricum toată lumea vine la noi”. Acest design se susținea, până nu de mult, pe doi piloni: a. “Fix me system” sau te-ai îmbolnăvit și vii la noi să te facem bine, și b. Ce este potrivit pentru noi este potrivit și pentru tine. De cele mai multe ori, sistemul era centrat pe interesul furnizorului, care se substituia interesului beneficiarului. Digitalizarea transferă către beneficiar decizia serviciilor pe care să le acceseze. Apariția conceputului de “care anywhere” pune la încercare ideea că, dacă ai nevoie de asistență medicală, atunci “trebuie să vii la noi”.

Sunt companii furnizoare de servicii de sănătate care, cu ajutorul platformelor digitale, au introdus conceptul de e-visits sau consultații online. Prin intermediul PC-ului sau smartphone-ului poți beneficia de consultul medicului. Sigur, vorbim aici despre cazuri fără complicații, dar care reduc cheltuielile și pentru furnizor și pentru beneficiar. Pentru că nu trebuie să se deplaseze, nivelul de satisfacție al beneficiarilor este foarte ridicat. Un alt concept valorificat cu ajutorul digitalizării este cel de tele-health, care înseamnă utilizarea tehnologiilor informaționale și de telecomunicații pentru a oferi asistență medicală la distanță pacienților și educație profesională legată de sănătate și îngrijire. Dispozitivele mobile de tip wearables pentru monitorizarea pulsului la distanță vor fi, de asemenea, parte din serviciile medicale oferite pentru cardiaci, cu scopul prevenirii infarcturilor miorcardice. Acestea sunt doar câteva exemple despre potențialul pe care îl are digitalizarea asupra industriei serviciilor medicale.

Așadar, suntem în plină revoluție digitală, de intensitate diferită, în foarte multe industrii. Digitalul poate reseta consumatorii și industriile, dar nu resetează mecanismele piețelor. Cu alte cuvinte, digitalizarea schimbă comportamente de consum și transformă industrii, dar cererea și oferta ca mecanism de reglare a valorii va continua să existe. Dacă tehnologiile avansate, de tip 3D printing, nu vor distruge creativ și acest cadru de referință, atunci vom continua să vorbim despre cerere și ofertă și în lumea complet digitalizată.

S-ar putea să-ţi placă

By 

Email Newsletter