Economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piaţa forţei de muncă. Numărul salariaţilor şi gradul de profesionalizare au înregistrat o scădere, în ultimii ani, iar fenomenul s-ar putea accentua în viitor. Este concluzia unui studiu efectuat de KeysFin pe baza datelor statistice INS, CNP şi Eurostat, legate de piaţa muncii din ultimii zece ani.
Nu prea există firmă în România care să nu se confrunte cu efectele crizei de personal, au constatat analiștii KeysFin. Indiferent că vorbim de programatori IT, ingineri sau specialişti în finanţe, sunt tot mai multe companii care reclamă faptul că nu găsesc personal calificat. Dovadă statisticile INS, care arată că, după boom-ul economic din 2007-2008, numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625, în 2009, la 59.753, în 2016.
Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în jurul Capitalei, acolo unde statisticile arată că sunt disponibile peste 16.000 de posturi, urmate de polii de creştere economică reprezentaţi de Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Ploieşti şi Constanţa. Industria prelucrătoare, cu 15.793 de locuri de muncă vacante, sectorul de sănătate (8.461) şi comerţul (5.216) se aflau, alături de sectorul public, pe lista principalilor angajatori.
“Cea mai mare cerere de forţă de muncă este în rândul specialiştilor (17.731 posturi), aproape dublă faţă de 2009, dar mult sub nivelul record din 2007 (22.295 posturi). Datele statistice arată că sunt la mare căutare şi meseriaşii din domeniul serviciilor (8.205 posturi), alături de operatorii de instalaţii şi maşini/asamblori de maşini şi echipamente (7.035) şi de muncitorii calificaţi (6.904 posturi). Pe ansamblu, pe fondul creşterii economice, cererea de angajaţi calificaţi a evoluat susţinut în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul de acum zece ani”, afirmă analiştii de la KeysFin.
În 2016, România avea o populaţie ocupată de 8,45 milioane (privat & sistemul public), faţă de 9,35 de milioane în 2007. Interesantă este şi evoluţia pe sexe. În 2007, în România erau angajaţi 5,19 milioane de bărbaţi. În 2016, cifra a fost de 4,8 milioane. O scădere similară, chiar mai accentuată, se înregistrează şi în rândul femeilor. “Datele statistice confirmă, în parte, exodul românilor către Occident. De la intrarea în UE, mulţi români au ales să plece în ţări dezvoltate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite, a unui trai mai bun”, explică analiştii.
Criza din 2009-2010 a lovit puternic iniţiativa privată, dovadă că numărul antreprenorilor a scăzut, în 2016, la 1,6 milioane, faţă de puţin peste două milioane în 2007. “Reculul s-a simţit puternic în economie. Dincolo de scăderile salariale, multe business-uri au murit din cauza blocajului financiar, a scăderii abrupte a cererii şi a înăspririi condiţiilor de creditare. În acest interval au dispărut, practic, 400.000 de antreprenori. Priviţi această cifră din punct de vedere al relaţiilor de business pe orizontală, în economie, şi veţi avea dimensiunea reală a impactului socio-economic”, spun experţii KeysFin.
Cum au evoluat salariile
Aderarea la UE a generat mari speranţe angajaţilor români. Perspectivele unor câştiguri similare cu cele din Occident i-a determinat pe mulţi să îşi supraestimeze potenţialul financiar, iar o mare parte din efectele crizei s-a datorat acestui fenomen. Chiar dacă salariile nu creşteau pe măsura aşteptărilor, românii au privit tot timpul cu un optimism debordant viitorul, iar efectele s-au văzut, poate cel mai bine, în bula imobiliară din anii dinaintea crizei. “Creditul cu buletinul, investiţiile imobiliare riscante, consumul fără limite, din impuls, au avut consecinţe dure în anii ce au urmat. De ce s-a ajuns în această situaţie? Educaţia financiară deficitară a românilor şi supraestimarea perspectivelor financiare din viitor s-au dovedit a fi extrem de păguboase”, explică analiştii.
Salariul mediu net a crescut de la 1.042 de lei, în 2007, la 2.047 de lei, în 2016. Pe hârtie, evoluţia pare semnificativă, însă, având în vedere inflaţia, acest avans s-a regăsit prea puţin în nivelul de trai. Dovadă şi comparaţia la nivel regional. În comparaţie cu Bulgaria, ţară care a aderat tot în 2007, salariul minim pe economie a crescut în România cu 140 la sută, în timp ce la vecini a avansat cu 150 la sută.
Un indicator relevant îl reprezintă evoluţia produsului brut pe cap de locuitor. Dacă în Polonia, acesta a crescut, între 2007 şi 2016, cu peste o treime, până la 11.200 euro/locuitor, în România, după o creștere similară de aproape 25 la sută, a patra ca dinamică, după Polonia, Malta și Irlanda, am ajuns abia la 7.600 de euro, în ultimii zece ani. Concluzia KeysFin este că în România există un decalaj avansat faţă de alţi membri UE, unde un locuitor produce aproape 30.000 de euro pe an, adică de patru ori mai mult.
Cine a câştigat cel mai mult
Dincolo de comparaţia regională, au fost destul de mulţi români, în aceşti zece ani, care şi-au văzut veniturile într-o creştere semnificativă. Cele mai mari salarii, în medie, le-au înregistrat cei care lucrează în sectorul de intermedieri financiare şi asigurări (4.000 de lei), acolo unde câştigurile au avansat cel mai mult în ultimii zece ani. Un câştig semnificativ l-au înregistrat şi cei care lucrează în IT & telecom, acolo unde nivelul mediu salarial a avansat de la 2.119 lei, în 2008, la 3.822, în 2015, angajaţii din sectorul extractiv, de la 2.287 la 3.454 de lei, şi cei din sectorul furnizării de servicii de utilităţi (2.389, faţă de 3.077 de lei). La polul opus s-au situat angajaţii din agricultură, construcţii, HoReCa, comerţ şi sănătate, unde salariul mediu nu a depăşit încă echivalentul a 350 de euro.
Din punct de vedere regional, evoluţia salarială a înregistrat fluctuaţii semnificative. În aceşti ani, în Bucureşti-Ilfov s-au plătit cele mai mari salarii, în medie de 2.645 de lei, comparativ cu 1.562 de lei, cât a fost în Moldova. “Evoluţia salarială a urmat dinamica economiei, la nivel regional. Din păcate, în absenţa unor investiţii semnificative, zone precum Moldova şi Oltenia au rămas în urmă, iar acest lucru s-a simţit şi în potenţialul de angajare, în nivelul salarial, în puterea de cumpărare”, explică specialiștii.
Cine şi unde va câştiga mai mult
Potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), piaţa muncii nu va avea creşteri considerabile în viitor. Estimările CNP arată că numărul mediu de salariaţi va creşte, până în 2020, la 5,6 milioane, faţă de 4,95 milioane, în 2017. Dintre aceştia, 4,6 milioane vor fi în mediul privat, restul la stat.
Perspectiva autorităţilor privind evoluţia salarială până în 2020 prevede avansul salariului mediu net pe economie cu puţin peste 130 de euro (590 de lei) de la 2.274 de lei, în 2017, la 2.864 de lei. în 2020. Cel mai bine se va câştiga, în următorii trei ani, în Bucureşti-Ilfov, unde salariul mediu net ar urma să ajungă, în trei ani, la 880 euro (3.969 de lei), iar cel mai puţin în Oltenia – 542 euro (2.442 lei). “Perspectivele salariale denotă, în fapt, accentuarea discrepanţelor economice la nivel regional şi tendinţa de polarizare economică şi demografică a României. Cel mai probabil se va accentua migraţia forţei de muncă către centrele economice din jurul oraşelor precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Braşov sau Constanţa”, avertizează analiştii de la KeysFin.
