România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba despre participarea adulților la forme de învățare continuă.
Cea mai recentă rată de participare în România este de 4,9 la sută, jumătate din cea înregistrată la nivel european (media europeană este de 10,8 la sută), arată un raport realizat de Centrul pentru Studiul Democrației pentru Confederația Patronală Concordia. România și-a asumat, printr-o nouă strategie de țară, să crească această rată de la 4,9 la 12 la sută până în 2027.
Dintre respondenții sub 65 de ani, care nu sunt elevi sau studenți, 28,5 la sută au participat, în ultimele 12 luni, la cursuri de instruire profesională la locul de muncă, iar 21,5 la sută la cursuri de instruire organizate în timpul liber. 16 la sută au participat la instruire profesională la locul de muncă sau în timpul liber, cu durata mai mare de o săptămână. Aceste date reflectă proporții de participanți mai ridicate decât cele din cele mai recente date ale Eurostat, valabile pentru 2021. Categoria care participă cel mai puțin este a celor cuprinși în intervalul 18-24 de ani.
- Tudor Ionescu (CBRE): “Noaptea Companiilor e mai mult decât un târg de joburi – este o ocazie unică prin care angajatorii își pot prezenta povestea”
- Evenimente de artă direct la birou: cum poate deveni arta o pârghie pentru reținerea talentelor și creșterea productivității
- Viitorul muncii și al resurselor umane, în prim-planul Share|Care|Dare, a 20-a ediție a conferinței naționale HR Club
Motivele pentru care adulții nu au participat la oportunități de formare continuă sunt lipsa timpului (62 la sută), faptul că nu au simțit nevoia (39 la sută), costul cursurilor (28 la sută) ori oferta slabă de cursuri (24 la sută). Mai bine de jumătate (56,7 la sută) dintre respondenți menționează că organizatorul cursurilor este, de obicei, angajatorul.
Persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat participă mai mult în programe de învățare continuă, indiferent de zona din care provin. Cele între 35 și 55 de ani participă cel mai adesea în astfel de programe, fie că sunt organizate în timpul serviciului sau în timpul liber. Tinerii sunt mai adesea atrași de programe în timpul liber. Percepția utilității participării la programe de formare și instruire se centrează pe trei dimensiuni: în plan personal (75 la sută dintre respondenți), pentru creșterea veniturilor (36 la sută) și pentru găsirea unui loc de muncă (26 la sută).
“În România, învățarea pe tot parcursul vieții rămâne mai degrabă un concept sofisticat și inaccesibil pentru o mare parte a populației. Avem propuneri ample de politici și strategii naționale care au aplicabilitate scăzută. Aceste aspecte impactează profund și în mod negativ economia țării noastre, fiindcă ne face mai puțin competitivi. Ca să ajute angajatorii, factorii decidenți, furnizorii de educație și societatea în ansamblul său să înțeleagă dimensiunile și coordonatele acestui fenomen în România, ne-am implicat în acest efort de cercetare și de creionare a unor recomandări punctuale pentru o mai bună participare a adulților la programe de pregătire profesională”, declară Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Raportul de cercetare “Participarea în programe de învățare continuă în România” prezintă o analiză statistică asupra participării la învățarea pe tot parcursul vieții pornind de la un sondaj național efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de respondenți, ce asigură un nivel de încredere de 95 la sută, și interviuri cu angajatori și angajați. Mai multe informații despre proiect pot fi găsite aici.
