Tichetele de masă au ajuns să reprezinte, în 2024, unul dintre puţinele instrumente eficiente în lupta cu inflaţia care erodează tot mai mult puterea de cumpărare, se arată într-o analiză a companiei de consultanţă Frames.

Pe acest fond, piaţa tichetelor are şanse să marcheze, în 2024, un record istoric, de peste șapte miliarde de euro, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor aceste beneficii, fără să le impună noi taxe şi impozite.

Din 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, ele asigură un venit suplimentar de 880 lei. Conform analizei Frames, este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de șase la sută, conform prognozei bugetare, iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent.

• Sustenabilitate cu sens: inițiativele Continental Hotels pentru un viitor mai bun
• Perspective HR, customer experience și gastronomie despre cum se construiește dinamica unei echipe
• Aumovio renunță la peste 600 de angajați în România

„În sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de cinci la sută, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puţine companii care le vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei”, afirmă analiştii Frames. Potrivit acestora, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/ tichet/ 22 de zile pe lună.

„Sunt peste trei milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete, şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape șapte miliarde de euro. E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Cum în acest an, pe fondul provocărilor generate de creşterea taxelor şi, mai ales, de inflaţie, multe firme nu îşi vor permite să crească salariile, tichetele se anunţă a fi o variantă optimă pentru fidelizarea angajaţilor. O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7 la sută dintre managerii intenționau să suporte din bugetul propriilor firme taxarea cu zece la sută a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie.

„E un semnal important, care arată că firmele îşi doresc să-şi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficient, în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari față de media regională. E o piaţă care creşte semnificativ şi sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaţilor (tichete de masă, cadou, vacanţă etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, arată analiza.

Piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care peste 1,5 milioane de angajaţi nu beneficiază încă de aceste forme de susţinere financiară. „Ce ar însemna ca toţi cei circa 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul ratei inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani”, menţionează Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ministerului Finanţelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat şi surse proprii.