Angajații tineri din România suferă de cel mai mare grad de burnout, stres și depresie

Foto: pvproductions @ freepik

Angajații tineri din România au niveluri de stres, oboseală, depresie și burnout peste medie, iar ritmul alert, distribuția inegală a cerințelor și cerințele cognitive sunt factori de stres suplimentari pentru toți angajații din mediul privat, relevă un studiu realizat de Rețeaua de Clinici Hope, lider în domeniul clinicilor private dedicate sănătății psihice și emoționale.

Potrivit Studiului la nivel național privind riscurile psihosociale la locul de muncă în România, 17 la sută dintre respondenți au dificultăți semnificative la adormire tot timpul sau în marea majoritate a timpului, iar 21 la sută au pe o durată majoritară de timp un somn neodihnitor. La angajații sub 25 de ani, procentul cu tulburări de somn foarte semnificative ca durată ajunge la 26 la sută.

Epuizarea psihică și fizică apare majoritar ca durată la 18, respectiv 19  la sută. Procentele ajung însă la 32-33 la sută la cei sub 25 de ani, indiferent de sex. Sindromul depresiv are o mediană de 23. Circa zece la sută dintre respondenți au simptome depresive în majoritatea timpului sau tot timpul (tristețe – 14 la sută, lipsa încrederii, lipsă de interes – câte nouă la sută, vinovăție – cinci la sută). Deși, la nivelul populației studiate, procentul este în media internațională a depresiei la adulții angajați (10,45  la sută – Wulsin, 2014), procentele cresc îngrijorător pentru angajații tineri (tristețe – 23 la sută, încredere – 22 la sută, lipsă de interes – 17 la sută și vinovăție – 15 la sută).

Burnout-ul are, în populația studiată, un scor de 39, semnificativ mai ridicat decât cel de depresie. La fel, scorul de stres este de 34, un scor mediu care ridică semne de îngrijorare.

Dimensiunea cerințelor cantitative, scorul median al inegalităților în distribuția de sarcini cu acumulare frecventă este de 52, mult peste media categoriei (37). Ea reflectă un stil de management al taskurilor ce produce stres și dezechilibru semnificativ angajatului. Scorul cerințelor cantitative este moderat și similar cu cel al altor studii similare.

Dimensiunea vitezei de lucru are un scor peste medie (55,2). Această dimensiune evaluează necesitatea ca angajații să lucreze în viteză, în majoritatea zilei și pe perioade lungi. Un astfel de scor poate duce la creșterea nivelului de stres și al tensiunii fizice și psihice resimțite.

Un alt scor semnificativ crescut (în sens negativ) este cel al cerințelor cognitive (taskuri multe în același timp, ce trebuie ținute în minte simultan, cu necesitatea de idei noi și decizii dificile). Un scor de 62,8 reflectă riscuri crescute în această categorie, deși sunt mai mici decât cele ale unui grup militarizat (jandarmeria are 71).

Deși nesiguranța față de locul de muncă este, în general, una scăzută (29,4), pot fi remarcate aspecte extrem de variate față de îngrijorarea privind potențiala scădere a veniturilor prin tăieri sau plată diferențiată. Dacă cei îngrijorați semnificativ sunt 36 la sută, în medie, tinerii sub 25 de ani au acest stres într-un procent semnificativ mai mare, de 49 la sută, iar cei între 26 și 35 de ani, de 41 la sută.

Conflictul viață de familie-muncă este în limite europene și internaționale, cu modificări semnificative la nivelul energiei resimțite ca fiind în defavoarea familiei de cei tineri. 37 la sută dintre cei sub 25 de ani, față de o medie de 23 la sută dintre respondenți, afirmă că munca le afectează negativ nivelul de energie în defavoarea vieții private.

Un aspect de menționat legat de factorii de risc psihosocial este nivelul de încredere în colegi (scor 58) și cel de încredere în conducere (52) semnificativ mai scăzute față de literatura internațională (64, respectiv 62, și mult sub scorurile daneze (67-68) și cele din jandarmerie (77, 75).

Nivelul de încredere ar putea fi influențat de anumite aspecte de credințe culturale și sociologice care diferențiază populația din România de alte popoare europene, posibil derivate din experiența negativă a neîncrederii din epoca comunistă și din lipsa actuală de asumare a responsabilității. Există expunere semnificativă la bârfe și calomnii  (frecventă – șase la sută, ocazională – 23 la sută), tachinări neplăcute (23 la sută), cazuri de hârțuire, emoțională sau sexuală (patru la sută) sau chiar violență (opt la sută).

Până în acest moment, la studiu au participat 601 respondenți, din 13 companii (cu fondatori români sau companii internaționale cu sucursale în România). 69 la sută dintre respondenți sunt femei, 31 la sută bărbați, iar distribuția pe vârste este de 8,3 la sută sub 25 ani, 30 la sută între 26-35 de ani, 51 la sută între 36-50 de ani, iar 10,7 la sută peste 50 de ani.

DESPRE REȚEAUA DE CLINICI PRIVATE HOPE

Oferă servicii moderne de psihologie, psihoterapie și psihiatrie pentru toate tipurile de tulburări și nevoi psihologice ale adulților și ale copiilor. Se dezvoltă continuu din 2009 și are cinci tipuri de programe unice de tratament, recomandate de ghidurile internaționale, dar care lipseau în România, și are ca misiune accesul la servicii de sănătate mintală la cele mai înalte standarde. Este singura clinică de sănătate mintală din România care a primit o distincție internațională pentru bune practici medicale. Are șapte clinici, în București, Cluj, Iași și Timișoara, și o echipă de peste 160 de profesioniști. 

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share