Deși 95 la sută dintre angajați consideră că este util să lucreze cu inteligența artificială generativă, circa 60 la sută dintre ei sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, de stres și de epuizare, relevă un studiu realizat de compania globală de servicii profesionale Accenture.
Studiul arată că liderii de afaceri trebuie să privească dincolo de modul în care inteligența artificială generativă afectează sarcini și roluri specifice și să înceapă să extindă impactul acestei tehnologii prin reproiectarea proceselor din organizațiile lor și a modului în care oamenii percep munca.
Ei trebuie să învețe noi metode de leadership, care să genereze valoare economică, să stimuleze creșterea afacerii și să aducă beneficii angajaților. Totuși, două treimi dintre directori consideră că nu dispun de expertiza necesară ca să valorifice pe deplin puterea transformatoare a inteligenței artificiale generative.
Studiul Work, workforce, workers: Reinvented in the age of generative AI evidențiază opiniile contradictorii ale organizațiilor cu privire la modul în care se poate atinge potențialul inteligenței artificiale generative și arată diferența dintre percepția angajaților și cea a directorilor de companii cu privire la impactul inteligenței artificiale la locul de muncă. Dacă aproape 60 la sută dintre angajați își fac griji cu privire la faptul că inteligența artificială le va elimina locurile de muncă, mai puțin de o treime dintre directorii executivi consideră că eliminarea joburilor este o preocupare pentru oamenii lor. În plus, trei sferturi dintre organizații nu dispun de strategii care să conducă la rezultate și experiențe pozitive pentru angajați.
- Poșta Română lansează o platformă de recrutare „revoluționară”: peste 500 de candidați înscriși în prima lună
- Chinezii de la Haier închid fabrica de frigidere din România. Sute de angajaţi vor fi concediaţi colectiv
- Doar 8% dintre angajații care câștigă cel puțin 10.000 de lei/ lună consideră economisirea o prioritate
“Inteligența artificială generativă are potențialul de a transforma modul în care lucrăm, dar este esențial să ne amintim că succesul acestei tehnologii depinde de oameni. Trebuie să ne concentrăm nu doar pe modul în care inteligența artificială poate îmbunătăți eficiența, ci și pe cel în care poate îmbunătăți experiența angajaților. Inteligența artificială poate prelua anumite sarcini, dar nu poate înlocui creativitatea, empatia și leadershipul uman. Prin urmare, e important să investim în dezvoltarea abilităților angajaților noștri și să ne asigurăm că se simt valorizați și susținuți în această eră a inteligenței artificiale”, declară Raluca Burghelea, Country Managing Director, Accenture România.
„Reinventatorii” sunt cei care conduc schimbările esențiale
Doar nouă la sută dintre companii sunt „lideri” în ceea ce privește capacitățile lor de reinventare și modul în care maximizează potențialul inteligenței artificiale generative ca să crească profitul, crescând în același timp competența și nivelul de confort al oamenilor cu această tehnologie. Mai mult de jumătate dintre acești “reinventatori” iau măsuri pentru a remodela forța de muncă prin reproiectarea rolurilor în jurul IA generativă, iar trei sferturi își implică activ oamenii în eforturile de schimbare ale companiei. Aproape jumătate (47 la sută) dintre “reinventatori” gândesc deja la scară mai mare și recunosc că procesele lor vor necesita schimbări semnificative ca să valorifice pe deplin inteligența artificială generativă.
Ca parte a strategiei lor de reinventare, companiile de top se pregătesc să construiască o forță de muncă agilă, investind în cartografierea competențelor și în integrarea datelor, astfel încât să dispună de informații predictive ca să asigure combinația potrivită de competențe pentru a crește capacitățile angajaților lor și pentru a-și dezvolta afacerea. Este de două ori mai probabil ca acestea să investească în creșterea competențelor soft ale oamenilor, alături de competențele tehnice, și de două ori mai probabil să anticipeze creșteri ale productivității forței de muncă de 20 la sută sau mai mult în următorii trei ani. Prin această abordare, organizațiile pot crea 10,3 trilioane de dolari în valoare economică globală suplimentară până în 2038.
Abordarea agilă trebuie să înceapă de la vârf. Pentru ca liderii să reușească să aducă cu succes o schimbare de o asemenea amploare în organizația lor, trebuie să se asigure că munca – nu doar ce fac, ci și modul în care o fac – funcționează pentru toată lumea. Aproape toți angajații intervievați (94 la sută) sunt pregătiți să învețe abilități de inteligență artificială generativă, deși doar cinci la sută dintre organizații oferă instruire la scară largă. Cum IA învață și din date, și din interacțiunile cu oamenii, care sunt responsabili de „învățarea” mașinilor, dezvoltarea acestei capacități și încurajarea unei culturi de „a învăța să înveți” este primordială.
Mai multe informații despre modul în care organizațiile se pot poziționa și își pot poziționa oamenii, ca să crească pe măsură ce se extind la nivel de inteligență artificială, pot fi găsite în raportul complet.
Despre cercetare
Informațiile din raport sunt bazate pe două abordări de cercetare complementare: (1) modelare economică, știința datelor și sondaje globale pentru a înțelege tendințele mai largi la nivel macro, al forței de muncă și al industriei în ceea ce privește gen AI și munca; și (2) tehnici experimentale și etnografice pentru a analiza experiențele de muncă, mentalitățile și abordările ce au loc la nivelul fiecărui angajat și al organizației. În mod colectiv, aceste sondaje, interviuri și alte abordări etnografice au produs puncte de date de la peste 7.000 de lideri C-suite (CXO) și 5.000 de angajați din organizații mari (>1 miliard de dolari în venituri anuale), cu sediul în 19 țări (Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Singapore, Africa de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Marea Britanie și SUA) și care reprezintă 24 de industrii.
