Unii o au, alții aleg să o cultive în interesul personal și al afacerii. Inteligența emoțională este cheia care ajută liderii să scadă cheltuielile unei companii prin reducerea concediilor medicale, retenție mai mare de personal și clienți, și, per total, să aibă o productivitate și profitabilitate crescute. Un atu cu atât mai important, mai ales în perioade de criză și instabilitate în afaceri.
În contextul socio-politic mai larg al recesiunii și al conflictelor armate, managerii se confruntă cu o schimbare a dinamicii influențată de introducerea AI în fluxurile de lucru, dar și de provocări iminente precum solicitările de creșteri salariale, scăderea profitului, nevoia de a accesa credite, pierderea clienților, acumularea de datorii sau concedieri. “Elementul-cheie într-un astfel de context ține de maturitatea emoțională și profesională, tradusă în reziliență și capacitatea de a-i impulsiona pe ceilalți. Managerii trebuie să se adapteze rapid și abil schimbărilor, deci să fie flexibili în identificarea soluțiilor, reușind să transmită echipei: <Putem face asta!>”, este de părere Angi Ionescu, CEO și fondator al clinicii The Mind.
Organizațiile în care inteligența emoțională joacă un rol important au angajați mai implicați și mai aliniați valorilor culturii companiei, explică Angi Ionescu. Sunt organizații în care liderii își folosesc abilitățile ca să-și motiveze oamenii din echipă în momentele-cheie, să-i sprijine și să-i ajute să colaboreze, să rezolve conflictele și tensiunile inevitabile. În plus, astfel de companii au profitabilitate crescută și clienți mai loiali, tocmai pentru că reușesc să comunice într-un mod cu care oamenii rezonează la nivel emoțional.
- 7 din 10 angajatori se plâng că salariații lor nu sunt destul de flexibili și nu înțeleg că piața muncii se schimbă rapid
- Cum a murit managementul resurselor umane
- Adina, “internul” de la Iași care testează aplicațiile Poștei Române
Persoanele cu o inteligență emoțională mai ridicată au și venituri mai mari
”Angajatorii obțin un ROI de patru dolari pentru fiecare dolar cheltuit pe servicii de sănătate mintală la locul de muncă, potrivit World Economic Forum. Eficiența se datorează faptului că programele de sănătate emoțională a angajaților ating implicit și latura de motivație, mindset și reziliență. Rezultatul se traduce în performanțe îmbunătățite prin retenția și implicarea reală a oamenilor-cheie. Aceste intervenții ajută la formarea unor lideri cu o inteligență emoțională bine dezvoltată, pregătiți să facă față schimbărilor și să răspundă rapid și eficient sub presiune. Statisticile arată că implementarea programelor integrate de sănătate emoțională la locul de muncă aduce beneficii semnificative în organizații: reducerea cu 125 la sută a nivelului de burnout, scăderea ratei de turnover cu 51 la sută, creșterea productivității cu 46 la sută, diminuarea concediilor medicale cu 66 la sută și o creștere de 300 la sută a inovației. Datele arată și că persoanele cu o inteligență emoțională mai ridicată au și venituri mai mari”, explică fondatorul The Mind.
Prin programele dezvoltate pentru companii de top din diferite domenii, de la tehnologie până la retail și producție, specialiștii de la The Mind au implementat strategii ce aduc echilibru emoțional, motivație crescută și angajați mai rezilienți. E un tip de experiență care duce la soluții personalizate și adaptate profilului local. Din experiența clinică se poate schița un profil al managerului român. În comparație cu cei străini, acesta este mai puțin înclinat să reflecteze asupra propriului comportament ca să-și înțeleagă mai bine reacțiile, deciziile și slăbiciunile.
Profilul managerului român – stres accentuat de modelul cultural local, în care greșelile sunt privite cu mare severitate
”Managerul român este concentrat pe rezultate și leadership eficient și își definește competența în funcție de succesul obținut și de relațiile pozitive cu angajații. Asta înseamnă că există acolo o implicare mai activă în relațiile cu colegii, inclusiv interacțiuni informale în afara jobului, dar și tendința de a avea un grad mai mare de control și decizie unică – deci mai puțin participativ ca stil de leadership, plătind costurile aduse de micro-management sau de supra-responsabilizare.
Un alt rol trăit cu dificultate este cel de manager coach, care să poată să-și motiveze angajații neimplicați sau pe cei care au rezistență la schimbare. În astfel de situații, managerul român poate adopta o abordare autoritară, cu un nivel de transparență redus, ceea duce la o încredere scăzută și reticență din partea echipelor pe care le conduce. În esență, în România, managerul se confruntă cu stres și presiune crescută, accentuată de modelul cultural local, în care greșelile sunt privite cu mare severitate”, arată Angi Ionescu.
Un lider își poate îmbunătăți inteligența emoțională și impactul asupra echipei, învățând cum să-și analizeze și calibreze propriul comportament și modelul de comunicare. Dacă este dispus să asculte și să ofere suport și nu conduce izolat, dintr-un “turn de fildeș”, va fi perceput de membrii echipei ca un adevărat coechipier. Astfel se creează o cultură organizațională de siguranță psihologică.
