Exercițiul de Blackout organizat între 18 și 21 noiembrie, la Mediaș, județul Sibiu, este primul de acest fel în România. Au mai existat astfel de exerciții de simulare în alte țări europene, iar simulările au rolul de a crește gradul de conștientizare și nivelul de pregătire și antrenament. Thomas Müller, psiholog criminalist și autor, spunea: “Cea mai bună pregătire pentru evenimente neașteptate este preocuparea mentală pentru faptul că evenimentele chiar pot să aibă loc”.
Irina Coiciu
Partner & CEO @ Rethink BCM
Despre ce este vorba?
Blackout este un termen preluat din limba engleză, care se referă la întreruperea bruscă a alimentării cu energie electrică, cauzată de o pană de curent majoră, la nivel regional sau mai extinsă, în care este afectată infrastructura de alimentare cu energia electrică și care durează un număr mare de ore. Pe lângă alimentarea cu energie electrică, alte infrastructuri sunt afectate, imediat sau cu întârziere, precum alimentarea cu gaze naturale, telecomunicațiile, sistemele de plăți, apă potabilă etc.
Fiind un exercițiu, acest blackout se face planificat și durata anunțată este de 72 de ore. În situații reale, durata întreruperilor nu se cunoaște în avans. Cauzele pot fi multiple: apariția unui anumit incident, materializarea unuia sau mai multor riscuri, fenomene naturale – furtuni, uragane, etc.
- Dan Oros, omul care conduce operațiunile de marketing ale Google & YouTube România, părăsește “gigantul” american și se alătură unei companii românești
- #peopleinautomotive: Mihai Bodesc, alergătorul de cursă lungă de la AKWEL
- “The Place To Be”: Continental își păstrează poziția de lider în topul celor mai doriți angajatori din Sibiu
Ce se întâmplă?
Dacă nu există energie electrică și nici gaze naturale, în mod evident, există un impact în rândul populației și în mediul de business, la nivelul companiilor. Comunicațiile sunt afectate, iar primul impact este la nivel emoțional. Sentimentele pot fi copleșitoare – este dificil să nu poți lua legătura cu familia.
În rândul companiilor, riscul este acela de întrerupere a activității. Preocuparea este cum anume răspund companiile acestei situații în care nu își pot continuă activitatea. De asemenea, e important cum gestionează criza internă, deci este vorba despre Managementul Crizei, până la restaurarea proceselor pentru reluarea activității.
Managementul continuității activității
Pentru aceste preocupări la nivelul companiilor, dar și pentru instituții și alte organizații, există framework-ul Business Continuity Management, pentru care standardul ISO 22301 oferă un cadru de implementare și gestionare a managementului continuității activității, cu focus important asupra capacității organizațiilor de a gestiona incidentele perturbatoare (engl. disruptive incidents).
Blackout este unul dintre scenariile care activează riscul Business Interruption – riscul de întrerupere a activității. Acest risc este pe poziția a doua în topul riscurilor de business pentru 2022 la nivel global și pe poziția a treia în topul riscurilor de business în România pentru 2022, conform Allianz Risk Barometer 2022. Există și alte scenarii de întrerupere a activității, precum un nou scenariu pandemic cu restricții impuse la nivel local/ regional/ național, un incendiu la sediul companiei, pierderea totală sau parțială a datelor în uma unui atac cibernetic, indisponibilitatea infrastructurii IT din diverse motive, perturbări sau întreruperi ale activității unui furnizor de servicii externalizate etc.
Managementul Continuității Activității la nivelul organizațiilor le facilitează acestora stabilirea măsurilor optime de a răspunde scenariului perturbator pentru restaurarea proceselor într-un timp cât mai scurt, sau stabilit/ asumat, la costuri optime, reducerea impactului (reputațional, financiar, operațional etc), antrenarea managementului și a echipelor care gestionează criza.
Pentru acest scenariu, pregătirea în avans la nivelul companiilor arată grijă pentru angajați. Planul de continuitate pentru blackout are unul dintre punctele centrale: acela de a menține o comunicare optimă la nivelul echipei de criză, dar și cu angajații. Totodată, una din cele mai bune măsuri pe care le poate lua o companie legat de planificarea continuității, în cazul unui scenariu de blackout real, este să facă informări și pregătiri pentru angajați. În felul acesta, când comunicațiile la distanță sunt afectate, pregătirea în avans joacă un rol important. La nivel emoțional, oamenii se vor simți un pic mai pregătiți decât în situația în care nu ar fi fost făcute demersuri de infomare și conștientizare anterior. Desigur, există elemente specifice fiecărui domeniu și fiecărei organizații, de care este necesar să fie ținut cont.
Conștientizare și reziliență
Preocuparea autorităților pentru acest domeniu și organizarea exercițiului de blackout arată preocuparea pentru creșterea rezilienței la nivelul societății, mai ales că vine pe pe fondul pandemiei COVID-19, care, de asemenea, a adus în prim-plan diverse scenarii de întrerupere a activității și o serie de transformări pe care le vedem la nivel instituțional și în mdiul de business, dar și în plan pesonal.
Mă aștept ca acest exercițiu, organizat la Mediaș, să aibă ca efect o creștere a conștientizării în rândul populației și la nivelul mediului de business, o conștientizare asupra importanței planificării continuității și a modului în care se gestionează o criză, a modului în care se gestionează planificarea răspunsului la astfel de scenarii, deci a planurilor de continuitate pe care organizațiile este recomandat să le aibă.
În comunitatea de pe LinkedIn, Rethink Business Continuity Management, inițiată cu susținerea BC Consulting Group Gmbh, unul dintre liderii în domeniul serviciilor profesionale de Business Continuity Management la nivel european, abordăm atât elemente introductive, legate de managementul continuității activității și reziliență, dar și teme de actualitate în domeniu. Comunitatea este deschisă tuturor celor interesați de acest domeniu.
