<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Carieră Arhive - AngajatorulMeu.ro</title>
	<atom:link href="https://angajatorulmeu.ro/category/cariera/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://angajatorulmeu.ro/category/cariera/</link>
	<description>Hai să vorbim despre cariera ta!</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 Nov 2026 13:39:39 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/logo-am.jpg</url>
	<title>Carieră Arhive - AngajatorulMeu.ro</title>
	<link>https://angajatorulmeu.ro/category/cariera/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Diploma universitară nu mai garantează angajarea. Doar 58,2 la sută dintre absolvenții de licență au un loc de muncă după un an</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/diploma-universitara-nu-mai-garanteaza-angajarea-doar-582-la-suta-dintre-absolventii-de-licenta-au-un-loc-de-munca-dupa-un-an/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Nov 2026 12:38:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[absolvenți]]></category>
		<category><![CDATA[angajare]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[diplomă]]></category>
		<category><![CDATA[job]]></category>
		<category><![CDATA[studenți]]></category>
		<category><![CDATA[UEFISCDI]]></category>
		<category><![CDATA[universitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64227</guid>

					<description><![CDATA[<p>Potrivit studiului „De la universitate la piața muncii: Studiul privind angajabilitatea absolvenților de învățământ superior din România (2026)”, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/diploma-universitara-nu-mai-garanteaza-angajarea-doar-582-la-suta-dintre-absolventii-de-licenta-au-un-loc-de-munca-dupa-un-an/">Diploma universitară nu mai garantează angajarea. Doar 58,2 la sută dintre absolvenții de licență au un loc de muncă după un an</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit studiului „De la universitate la piața muncii: Studiul privind angajabilitatea absolvenților de învățământ superior din România (2026)”, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), 68,6 la sută dintre absolvenții promoției 2024 aveau un job la un an de la absolvire. Pentru promoția 2020, la același interval, rata era de 80,5 la sută.</p>
<p>Diferența este mai mare în cazul <a href="https://angajatorulmeu.ro/ai-elimina-joburile-de-junior-romania-continua-sa-pregateasca-absolventi-exact-pentru-sarcinile-deja-automatizate/" target="_blank" rel="noopener">absolvenților de licență</a>. Doar 58,2 la sută dintre cei care au terminat facultatea în 2024 erau angajați la un an după absolvire, față de 76,3 la sută în cazul promoției 2020. O parte dintre tineri continuă studiile: 25,3 la sută dintre absolvenții de licență din 2024 se declară studenți, față de 17,4 la sută în promoția anterioară.</p>
<p>La cinci ani de la absolvire, situația este mai bună. 88,9 la sută dintre absolvenții promoției 2020 aveau un loc de muncă, un rezultat apropiat de cel din prima ediție a studiului, care a urmărit promoția 2016.</p>
<h3>Tot mai puțini lucrează în domeniul studiat</h3>
<p>În cazul absolvenților de licență din 2024, doar 32,8 la sută lucrau în domeniul în care au studiat. În promoția 2020, proporția era de 48,5 la sută.</p>
<p>Nici nivelul postului nu corespunde întotdeauna pregătirii absolvenților. 34,9 la sută dintre cei ocupați la un an de la absolvire lucrează în posturi care nu necesită studii superioare. La cinci ani de la absolvire, proporția este de 30,3 la sută.</p>
<p>Diferența se vede și în venituri. Absolvenții care nu sunt supracalificați au un câștig net median cu 36 la sută mai mare la un an de la absolvire și cu 53 la sută mai mare la cinci ani, comparativ cu cei care ocupă posturi sub nivelul pregătirii lor.</p>
<h3>Experiența profesională din facultate contează</h3>
<p>Circa 60 la sută dintre absolvenți au lucrat în timpul studiilor. Raportul identifică experiența profesională din facultate drept una dintre caracteristicile asociate cel mai constant cu ocuparea după absolvire.</p>
<p>Stagiile de practică reprezintă o altă problemă. Jumătate dintre absolvenți nu au avut posibilitatea să participe la un astfel de stagiu. În plus, persoanele fără experiență de practică sunt de cel puțin două ori mai des supracalificate decât cele care au avut acces la stagii, inclusiv atunci când sunt luate în calcul caracteristici comparabile.</p>
<p>Primul job este și mai greu de găsit decât în urmă cu câțiva ani. Doar 24,3 la sută dintre absolvenții promoției 2024, care s-au angajat după studii, au găsit ușor primul job, față de 37,7 la sută în promoția 2020. Totuși, durata căutării nu s-a schimbat semnificativ: 66,7 la sută dintre absolvenții din 2024 au găsit un loc de muncă în cel mult trei luni.</p>
<h3>Competențele digitale și AI intră în profilul absolventului</h3>
<p>Raportul evidențiază și schimbările din competențele cerute pe <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-la-final-de-an-tinerii-gen-z-sunt-cei-mai-activi-candidati-romanii-de-peste-60-de-ani-cauta-joburi-in-constructii-iar-munca-remote-atrage-mai-ales-millennialii-si-candidatii-foarte-tin/" target="_blank" rel="noopener">piața muncii</a>. 84,3 la sută dintre absolvenți consideră importante recalificarea și perfecționarea profesională, însă doar 44,2 la sută au participat la astfel de activități după terminarea studiilor.</p>
<p>AI este deja prezentă în activitatea unei părți importante dintre tineri. 62,9 la sută folosesc platforme de AI într-o măsură mare sau foarte mare. Absolvenții își evaluează mai slab competențele digitale avansate decât competențele de bază.</p>
<p>Și flexibilitatea programului este importantă pentru noile generații. 75,4 la sută dintre respondenți spun că acest criteriu contează pentru ei, iar 44,4 la sută dintre absolvenții ocupați lucrează integral de la distanță sau în regim hibrid.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<h3>Relația dintre facultate și piața muncii se schimbă</h3>
<p>Rezultatele studiului indică o tranziție mai dificilă de la educație la angajare pentru promoția 2024, în special pentru absolvenții de licență. Nivelul ocupării se apropie de 90 la sută la cinci ani după absolvire.</p>
<p>Studiul are însă limite metodologice importante. Analiza pe bază de chestionar se sprijină pe 558 de respondenți, iar autorii avertizează că eșantionul redus și rata scăzută de răspuns limitează precizia rezultatelor, în special pentru grupurile mai mici. Cercetarea include și date administrative din Registrul general de evidență a salariaților (REGES), care permit verificarea contractelor de muncă, dar nu surprind activitățile independente și munca în străinătate.</p>
<p>Cercetarea urmărește două promoții: absolvenții din 2024, la un an de la terminarea studiilor, și din 2020, la cinci ani de la absolvire.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/diploma-universitara-nu-mai-garanteaza-angajarea-doar-582-la-suta-dintre-absolventii-de-licenta-au-un-loc-de-munca-dupa-un-an/">Diploma universitară nu mai garantează angajarea. Doar 58,2 la sută dintre absolvenții de licență au un loc de muncă după un an</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Paradoxul românesc: locul 27 în UE la accidente de muncă, dar locul 3 la decese. Harta accidentelor</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/paradoxul-romanesc-locul-27-in-ue-la-accidente-de-munca-dar-locul-3-la-decese-harta-accidentelor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 04:14:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[accidente de muncă]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[Echipăm.ro]]></category>
		<category><![CDATA[Eurostat]]></category>
		<category><![CDATA[INS]]></category>
		<category><![CDATA[Institutul Naţional de Statistică]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<category><![CDATA[Sorin Iftene]]></category>
		<category><![CDATA[Tempo Online]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64223</guid>

					<description><![CDATA[<p>În 2024, ultimul an pentru care Eurostat are date, la 100.000 de lucrători din România au revenit 2,83 morți în accidente de muncă. Mai mulți au fost doar în Franța&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/paradoxul-romanesc-locul-27-in-ue-la-accidente-de-munca-dar-locul-3-la-decese-harta-accidentelor/">Paradoxul românesc: locul 27 în UE la accidente de muncă, dar locul 3 la decese. Harta accidentelor</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În 2024, ultimul an pentru care Eurostat are date, la 100.000 de lucrători din România au revenit 2,83 morți în accidente de muncă. Mai mulți au fost doar în Franța (3,61) și Bulgaria (3,08). La nivelul UE, rata a fost de 1,65. La accidentele fără deces, România are cea mai mică rată din UE: 65 la 100.000 de lucrători, față de 1.359 la nivelul Uniunii.</p>
<p><strong>Sorin Iftene, fondator și CEO @ </strong><a href="https://www.echipam.ro/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Echipăm.ro</strong></a><strong>:</strong> „Cifrele ne spun multe, dacă vrem să înțelegem. Spre exemplu, România are cea mai mică rată de accidente fără deces din Uniunea Europeană, dar suntem constant în top la accidente soldate cu deces. Acest lucru nu este întâmplător. E clar pentru toată lumea că declarăm accidentele doar dacă suntem forțați de împrejurări”.</p>
<p>Pe activități economice, cea mai mare rată a deceselor din România este în agricultură, silvicultură și pescuit: 20,77 la 100.000 de lucrători, față de 5,51 la nivelul UE.</p>
<h3>Cei mai mulți accidentați de după 2004</h3>
<p>Datele naționale și cele Eurostat provin din raportări cu metodologii diferite, astfel că numărul accidentelor și al deceselor nu este direct comparabil între cele două statistici. Datele INS pentru 2025 arată 5.323 de accidentați la muncă, cu 24 mai puțini decât în 2024. 2024 și 2025 au cele mai mari cifre de după 2004, când au fost înregistrați 5.673 de accidentați. Raportat la numărul de salariați, rata a fost de 0,92 accidentați la 1.000 de angajați.</p>
<p>Dintre cei 5.323 de accidentați, 96 au murit, față de 108 în 2024 și de 423 în 2004, iar ceilalți 5.227 au avut incapacitate temporară de muncă.</p>
<p>Statistica INS cuprinde doar accidentele care au provocat cel puțin trei zile de incapacitate de muncă, invaliditate sau deces. Accidentele de pe drumul spre și dinspre serviciu nu intră în aceste cifre. Inspecția Muncii le numără separat: 800 de accidentați de traseu în 2025, cu 17 morți.</p>
<h3>Hunedoara are cea mai mare rată, Bucureștiul cei mai mulți accidentați</h3>
<p>Raportat la numărul de salariați, cea mai mare rată din 2025 o are Hunedoara, cu 1,5 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de Brașov (1,4), Maramureș (1,38), Bacău (1,31) și Bistrița-Năsăud (1,27). 16 județe au o rată peste cea națională, iar Galațiul se află exact la nivelul ei, cu 0,92.</p>
<p>La numărul de accidentați, pe primul loc este Bucureștiul, cu 1.408, urmat de Brașov (294), Timiș (212) și Cluj (211). La rată, Capitala este pe locul 14, cu 0,99. Statistica INS îi trece pe accidentați la județul în care își are sediul angajatorul, indiferent unde s-a produs accidentul. Față de 2024, numărul accidentaților a crescut în 17 județe, a scăzut în 24 și a rămas același în Alba.</p>
<h3>Cele mai multe decese, în construcții</h3>
<p>Pe activități economice, cei mai mulți accidentați din 2025 au fost în industria prelucrătoare (1.477), comerț (738) și <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-constructiilor-atinge-un-record-de-460-000-de-angajati-dar-lipsa-fondurilor-europene-si-costurile-tot-mai-mari-pot-incetini-ritmul/" target="_blank" rel="noopener">construcții</a> (590). Cele mai multe decese au fost în construcții (21), industria prelucrătoare (17) și agricultură, silvicultură și pescuit (16). Raportat la numărul de salariați, rata cea mai mare dintre cele 19 secțiuni CAEN analizate o are producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 1,65 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, cu 1,44.</p>
<p><strong>Sorin Iftene</strong>: „Am construit și un instrument gratuit pentru orice angajator: <a href="https://www.echipam.ro/ssm" target="_blank" rel="noopener">o hartă interactivă a accidentelor de muncă</a> din România. Oricine poate vedea câte accidente au fost anul trecut în domeniul lui de activitate, ce echipamente de protecție le trebuie angajaților și cum se compară județul lui cu media națională și cu județele vecine. E un instrument util pentru oricine se ocupă de SSM”.</p>
<p>Ce echipament poate fi necesar în fiecare meserie arată lista orientativă din HG 1048/2006, pe care Echipăm.ro a pus-o lângă cifrele INS pe <a href="https://www.echipam.ro/ssm" target="_blank" rel="noopener">harta accidentelor de muncă pe județe și pe meserii</a>. Firmele găsesc echipamentul de protecție la Echipăm.ro, distribuitor care deservește domenii precum construcțiile, producția, logistica, industria alimentară și HORECA.</p>
<p>Legea 319/2006 este clară: angajatorul este obligat să asigure gratuit echipamentul de protecție. În 2025, inspectorii de muncă au făcut în toată țara 36.049 de controale de securitate și sănătate în muncă și au găsit 39.590 de nereguli. Au aplicat 31.735 de sancțiuni, dintre care 25.630 de avertismente și 6.105 amenzi, în valoare totală de 35,2 milioane de lei. Au oprit din funcțiune 364 de echipamente de muncă și au sistat activitatea în 183 de cazuri, potrivit raportului anual al Inspecției Muncii.</p>
<p><strong>Clasamentul complet al celor 42 de unități administrative:</strong></p>
<div class="pcrstb-wrap"><table width="780">
<thead>
<tr>
<td width="156">Loc</td>
<td width="156">Județ</td>
<td width="156">Accidentați la 1.000 de salariați, 2025</td>
<td width="156">Accidentați în 2024</td>
<td width="156">Accidentați în 2025</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">1</td>
<td width="156">Hunedoara</td>
<td width="156">1,5</td>
<td width="156">111</td>
<td width="156">98</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">2</td>
<td width="156">Brașov</td>
<td width="156">1,4</td>
<td width="156">266</td>
<td width="156">294</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">3</td>
<td width="156">Maramureș</td>
<td width="156">1,38</td>
<td width="156">162</td>
<td width="156">158</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">4</td>
<td width="156">Bacău</td>
<td width="156">1,31</td>
<td width="156">160</td>
<td width="156">156</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">5</td>
<td width="156">Bistrița-Năsăud</td>
<td width="156">1,27</td>
<td width="156">115</td>
<td width="156">79</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">6</td>
<td width="156">Sibiu</td>
<td width="156">1,22</td>
<td width="156">164</td>
<td width="156">182</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">7</td>
<td width="156">Alba</td>
<td width="156">1,18</td>
<td width="156">109</td>
<td width="156">109</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">8</td>
<td width="156">Neamț</td>
<td width="156">1,11</td>
<td width="156">87</td>
<td width="156">92</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">9</td>
<td width="156">Constanța</td>
<td width="156">1,1</td>
<td width="156">204</td>
<td width="156">190</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">10</td>
<td width="156">Argeș</td>
<td width="156">1,09</td>
<td width="156">193</td>
<td width="156">190</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">11</td>
<td width="156">Bihor</td>
<td width="156">1,09</td>
<td width="156">177</td>
<td width="156">173</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">12</td>
<td width="156">Tulcea</td>
<td width="156">1,04</td>
<td width="156">51</td>
<td width="156">47</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">13</td>
<td width="156">Arad</td>
<td width="156">1,01</td>
<td width="156">138</td>
<td width="156">116</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">14</td>
<td width="156">București</td>
<td width="156">0,99</td>
<td width="156">1.278</td>
<td width="156">1.408</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">15</td>
<td width="156">Buzău</td>
<td width="156">0,98</td>
<td width="156">62</td>
<td width="156">83</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">16</td>
<td width="156">Vrancea</td>
<td width="156">0,94</td>
<td width="156">39</td>
<td width="156">56</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">17</td>
<td width="156">Galați</td>
<td width="156">0,92</td>
<td width="156">99</td>
<td width="156">97</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">18</td>
<td width="156">Mureș</td>
<td width="156">0,9</td>
<td width="156">132</td>
<td width="156">124</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">19</td>
<td width="156">Gorj</td>
<td width="156">0,89</td>
<td width="156">41</td>
<td width="156">58</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">20</td>
<td width="156">Botoșani</td>
<td width="156">0,89</td>
<td width="156">48</td>
<td width="156">52</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">21</td>
<td width="156">Teleorman</td>
<td width="156">0,84</td>
<td width="156">28</td>
<td width="156">35</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">22</td>
<td width="156">Timiș</td>
<td width="156">0,83</td>
<td width="156">251</td>
<td width="156">212</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">23</td>
<td width="156">Dâmbovița</td>
<td width="156">0,83</td>
<td width="156">57</td>
<td width="156">65</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">24</td>
<td width="156">Iași</td>
<td width="156">0,82</td>
<td width="156">161</td>
<td width="156">163</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">25</td>
<td width="156">Satu Mare</td>
<td width="156">0,82</td>
<td width="156">52</td>
<td width="156">66</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">26</td>
<td width="156">Giurgiu</td>
<td width="156">0,82</td>
<td width="156">12</td>
<td width="156">33</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">27</td>
<td width="156">Ialomița</td>
<td width="156">0,82</td>
<td width="156">33</td>
<td width="156">30</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">28</td>
<td width="156">Harghita</td>
<td width="156">0,79</td>
<td width="156">65</td>
<td width="156">60</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">29</td>
<td width="156">Brăila</td>
<td width="156">0,76</td>
<td width="156">62</td>
<td width="156">42</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">30</td>
<td width="156">Prahova</td>
<td width="156">0,73</td>
<td width="156">165</td>
<td width="156">136</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">31</td>
<td width="156">Olt</td>
<td width="156">0,72</td>
<td width="156">57</td>
<td width="156">48</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">32</td>
<td width="156">Cluj</td>
<td width="156">0,71</td>
<td width="156">225</td>
<td width="156">211</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">33</td>
<td width="156">Suceava</td>
<td width="156">0,7</td>
<td width="156">108</td>
<td width="156">89</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">34</td>
<td width="156">Vaslui</td>
<td width="156">0,63</td>
<td width="156">55</td>
<td width="156">35</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">35</td>
<td width="156">Călărași</td>
<td width="156">0,62</td>
<td width="156">24</td>
<td width="156">26</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">36</td>
<td width="156">Dolj</td>
<td width="156">0,61</td>
<td width="156">84</td>
<td width="156">88</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">37</td>
<td width="156">Covasna</td>
<td width="156">0,59</td>
<td width="156">31</td>
<td width="156">27</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">38</td>
<td width="156">Ilfov</td>
<td width="156">0,54</td>
<td width="156">184</td>
<td width="156">134</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">39</td>
<td width="156">Sălaj</td>
<td width="156">0,51</td>
<td width="156">25</td>
<td width="156">23</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">40</td>
<td width="156">Caraș-Severin</td>
<td width="156">0,42</td>
<td width="156">24</td>
<td width="156">16</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">41</td>
<td width="156">Vâlcea</td>
<td width="156">0,23</td>
<td width="156">7</td>
<td width="156">19</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">42</td>
<td width="156">Mehedinți</td>
<td width="156">0,08</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">3</td>
</tr>
</thead>
</table></div>
<p>Fiecare rând din acest clasament înseamnă oameni care, ca urmare a unui accident de muncă, au lipsit cel puțin trei zile de la serviciu, au rămas cu o invaliditate ori și-au pierdut viața.</p>
<h2>Accidentații din 2025, pe activități economice:</h2>
<div class="pcrstb-wrap"><table width="780">
<thead>
<tr>
<td width="156">Activitate economică</td>
<td width="156">Accidentați în 2024</td>
<td width="156">Accidentați în 2025</td>
<td width="156">Decese în 2025</td>
<td width="156">Accidentați la 1.000 de salariați, 2025</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Industria prelucrătoare</td>
<td width="156">1.534</td>
<td width="156">1.477</td>
<td width="156">17</td>
<td width="156">1,28</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor</td>
<td width="156">764</td>
<td width="156">738</td>
<td width="156">12</td>
<td width="156">0,75</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Construcții</td>
<td width="156">615</td>
<td width="156">590</td>
<td width="156">21</td>
<td width="156">1,09</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Transport și depozitare</td>
<td width="156">397</td>
<td width="156">399</td>
<td width="156">8</td>
<td width="156">1,23</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Sănătate și asistență socială</td>
<td width="156">320</td>
<td width="156">328</td>
<td width="156">0</td>
<td width="156">0,84</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Activități de servicii administrative și activități de servicii suport</td>
<td width="156">262</td>
<td width="156">272</td>
<td width="156">3</td>
<td width="156">0,79</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Agricultură, silvicultură și pescuit</td>
<td width="156">161</td>
<td width="156">172</td>
<td width="156">16</td>
<td width="156">1,28</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Hoteluri și restaurante</td>
<td width="156">165</td>
<td width="156">158</td>
<td width="156">0</td>
<td width="156">0,57</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare</td>
<td width="156">146</td>
<td width="156">152</td>
<td width="156">3</td>
<td width="156">1,44</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat</td>
<td width="156">95</td>
<td width="156">101</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">1,65</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Învățământ</td>
<td width="156">121</td>
<td width="156">100</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,26</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public</td>
<td width="156">100</td>
<td width="156">98</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,32</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Activități profesionale, științifice și tehnice</td>
<td width="156">64</td>
<td width="156">76</td>
<td width="156">2</td>
<td width="156">0,31</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Activități de spectacole, culturale și recreative</td>
<td width="156">27</td>
<td width="156">51</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,51</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Informații și comunicații</td>
<td width="156">47</td>
<td width="156">45</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,17</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Industria extractivă</td>
<td width="156">40</td>
<td width="156">31</td>
<td width="156">2</td>
<td width="156">0,93</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Intermedieri financiare și asigurări</td>
<td width="156">22</td>
<td width="156">28</td>
<td width="156">0</td>
<td width="156">0,32</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Tranzacții imobiliare</td>
<td width="156">10</td>
<td width="156">13</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,34</td>
</tr>
<tr>
<td width="156">Alte activități de servicii</td>
<td width="156">22</td>
<td width="156">12</td>
<td width="156">1</td>
<td width="156">0,24</td>
</tr>
</thead>
</table></div>
<p>Pentru alți 482 de accidentați, dintre care cinci au murit, activitatea economică nu este precizată în statistica INS.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/paradoxul-romanesc-locul-27-in-ue-la-accidente-de-munca-dar-locul-3-la-decese-harta-accidentelor/">Paradoxul românesc: locul 27 în UE la accidente de muncă, dar locul 3 la decese. Harta accidentelor</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Jumătate dintre angajați simt că firmele nu-i ajută să învețe lucruri noi. În companiile mici, proporția ajunge la 61 la sută</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/jumatate-dintre-angajati-simt-ca-firmele-nu-i-ajuta-sa-invete-lucruri-noi-in-companiile-mici-proportia-ajunge-la-61-la-suta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 02:04:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[firme]]></category>
		<category><![CDATA[management]]></category>
		<category><![CDATA[Nova Growth Hub]]></category>
		<category><![CDATA[Studiul privind reconversia profesională în România]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64220</guid>

					<description><![CDATA[<p>Datele fac parte din Studiul privind reconversia profesională în România, ediția 2026, realizat pe baza a 228 de răspunsuri și publicat de Nova Growth Hub în septembrie. Cercetarea arată și o&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/jumatate-dintre-angajati-simt-ca-firmele-nu-i-ajuta-sa-invete-lucruri-noi-in-companiile-mici-proportia-ajunge-la-61-la-suta/">Jumătate dintre angajați simt că firmele nu-i ajută să învețe lucruri noi. În companiile mici, proporția ajunge la 61 la sută</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Datele fac parte din <a href="http://www.novagrowthhub.org/culture-canvas-2026" target="_blank" rel="noopener"><em>Studiul privind reconversia profesională în România, ediția 2026</em></a>, realizat pe baza a 228 de răspunsuri și publicat de Nova Growth Hub în septembrie. Cercetarea arată și o diferență între disponibilitatea angajaților de a discuta despre viitorul profesional și sprijinul concret pe care îl primesc din partea companiilor.</p>
<p>52 la sută dintre respondenții care au răspuns la întrebările despre angajator pot vorbi liber despre carieră cu managerul direct. Cu toate acestea, 37 la sută nu au claritate asupra următorului pas profesional, iar 29 la sută nu știu dacă firma susține mutările laterale între posturi.</p>
<p>Nici posibilitatea de a schimba domeniul de activitate în aceeași companie nu pare suficient exploatată. Dintre respondenții care și-au schimbat deja meseria, doar 17 la sută au cerut angajatorului să-i ajute să facă această schimbare în acea firmă.</p>
<p>Flexibilitatea este un alt factor important pentru angajații care iau în calcul o <a href="https://angajatorulmeu.ro/6-din-10-angajati-vor-sa-faca-reconversie-profesionala-in-2025-un-salariu-mai-bun-si-dezvoltarea-profesionala-principalele-motive-pentru-care-si-ar-schimba-cariera/" target="_blank" rel="noopener">reconversie profesională</a>. 51 la sută dintre ei își doresc mai multă flexibilitate și independență. În rândul celor care au trecut deja printr-o schimbare profesională, proporția este de 40 la sută.</p>
<p>Motivația financiară nu este principalul argument pentru schimbare. Dintre cei care se gândesc la o reconversie, 65 la sută vor să se reinventeze și doar 18 la sută urmăresc obținerea unui venit mai mare.</p>
<p>Studiul indică astfel o diferență între deschiderea angajaților de a discuta despre carieră și <a href="https://angajatorulmeu.ro/de-ce-raman-angajatii-romani-in-imm-uri-cultura-organizationala-oportunitati-de-avansare-in-cariera-si-dezvoltare-profesionala/" target="_blank" rel="noopener">posibilitățile concrete de dezvoltare</a> pe care le oferă angajatorii. Deși mai mult de jumătate dintre respondenți pot aborda acest subiect cu managerii direcți, oportunitățile de învățare și de schimbare a rolului în interiorul companiei rămân limitate.</p>
<p>Nova Growth Hub propune introducerea unei discuții lunare despre carieră, în întâlnirile individuale dintre manageri și angajați. Întrebarea sugerată este: „ce ai vrea să înveți sau să încerci în lunile următoare aici?”. Inițiativa urmărește să transforme discuțiile despre dezvoltarea profesională în pași concreți, precum participarea la un program de pregătire, implicarea într-un proiect nou sau preluarea unui alt rol.</p>
<p>Cele 228 de răspunsuri pentru studiu au fost colectate, între 5 iunie și 5 septembrie, prin canalele de LinkedIn și Instagram ale fondatorilor Nova Growth Hub.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p><strong>DESPRE NOVA GROWTH HUB</strong></p>
<p>A fost fondat în 2026 de Petrea C. Andrei și Paula Andrei. Lucrează cu oameni interesați de dezvoltarea proprie, cu echipe care vor să lucreze mai bine împreună și cu companii care vor programe de learning construite pe nevoile angajaților lor.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/jumatate-dintre-angajati-simt-ca-firmele-nu-i-ajuta-sa-invete-lucruri-noi-in-companiile-mici-proportia-ajunge-la-61-la-suta/">Jumătate dintre angajați simt că firmele nu-i ajută să învețe lucruri noi. În companiile mici, proporția ajunge la 61 la sută</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FinMinds, conferința de business organizată de liceeni, s-a încheiat cu 50 de internshipuri în companii precum ING, Orange și KPMG</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/finminds-conferinta-de-business-organizata-de-liceeni-s-a-incheiat-cu-50-de-internshipuri-in-companii-precum-ing-orange-si-kpmg/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2026 01:48:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[conferință]]></category>
		<category><![CDATA[ConnecTeens]]></category>
		<category><![CDATA[David Păun]]></category>
		<category><![CDATA[FinMinds]]></category>
		<category><![CDATA[ING]]></category>
		<category><![CDATA[internship]]></category>
		<category><![CDATA[KPMG]]></category>
		<category><![CDATA[liceeni]]></category>
		<category><![CDATA[Orange]]></category>
		<category><![CDATA[Sasha Clejeneanu]]></category>
		<category><![CDATA[tineri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64217</guid>

					<description><![CDATA[<p>50 dintre cei 500 de liceeni prezenți la FinMinds, cea mai mare conferință de business pentru tineri din Europa de Est, au câștigat internshipuri și stagii de vară în companii&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/finminds-conferinta-de-business-organizata-de-liceeni-s-a-incheiat-cu-50-de-internshipuri-in-companii-precum-ing-orange-si-kpmg/">FinMinds, conferința de business organizată de liceeni, s-a încheiat cu 50 de internshipuri în companii precum ING, Orange și KPMG</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>50 dintre cei 500 de liceeni prezenți la FinMinds, cea mai mare conferință de business pentru tineri din Europa de Est, au câștigat internshipuri și stagii de vară în companii precum ING, Orange și KPMG, iar un licean a primit un loc integral finanțat la școala de vară a IE University din Madrid.</p>
<p>Ajunsă la a doua ediție, conferința FinMinds a fost organizată tot de liceeni, la inițiativa ConnecTeens. Echipa de organizare a numărat anul acesta 20 de elevi, iar alți 50 au promovat evenimentul în propriile licee, ca ambasadori. Participanții, care au venit din licee publice și private din București, de două ori mai mulți decât la prima ediție, au fost interesați să descopere lumea business-ului, să înțeleagă transformările economiei și să se pregătească pentru oportunitățile profesionale ale viitorului.</p>
<p>ConnecTeens este o organizație educațională fondată și mentorată de profesoara Daniela Bordei. Prin conferințe, cluburi și workshopuri, le oferă liceenilor ocazia să învețe direct de la specialiști, să-și descopere interesele și să exploreze posibile <a href="https://angajatorulmeu.ro/kaufland-lanseaza-kari-era-un-mentor-ai-pentru-orientarea-in-cariera-a-tinerilor/" target="_blank" rel="noopener">direcții profesionale</a>. Până acum, inițiativele sale au ajuns la peste 4.500 de tineri și au reunit peste 200 de speakeri, în peste 60 de evenimente.</p>
<p><strong>David Păun și Sasha Clejeneanu, co-fondatori FinMinds, ConnecTeens: </strong>„În prima zi de FinMinds, antreprenorii și managerii le-au vorbit elevilor despre cum construiești o afacere, cum investești și cum îți alegi drumul profesional. A doua zi a fost de lucru: liceenii au format echipe și fiecare a dezvoltat câte un business, de la idee la modelul de afaceri și la felul în care ar atrage finanțare”.</p>
<p>În prima zi a conferinței, antreprenori și manageri din România, dar și internaționali, le-au povestit liceenilor cum și-au construit carierele și companiile și au vorbit despre investiții, antreprenoriat și curajul de a-și alege singuri drumul profesional. Discuțiile au atins bankingul, piața imobiliară, industria software și inteligența artificială, domeniile alese de organizatori ca teme ale ediției.</p>
<p>Printre speakeri s-au aflat <a href="https://angajatorulmeu.ro/ing-bank-romania-va-avea-un-nou-ceo-din-iulie/" target="_blank" rel="noopener">Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România</a>, Victor Căpitanu, co-fondator și co-CEO One United Properties, Alin Copîndeanu, co-fondator și CEO Tudor Tailor, Mihaela Mitroi, Managing Partner GTA Group, și Andreea Enache, Brand Manager DAAR. Lor li s-au alăturat invitații internaționali David Franzen, Managing Partner MaxVentures Mallorca și CEO Pynn, Agustín Sáenz, antreprenor și profesor la IE University, și antreprenorul belgian Alain Heureux, business angel și profesor de inovare și antreprenoriat.</p>
<p>A doua zi a conferinței a fost dedicată unui workshop organizat împreună cu ING. Participanții au lucrat în echipe, iar fiecare echipă a construit un business: a pornit de la o idee, a pus la punct modelul de afaceri și a stabilit cum ar atrage finanțare. Pe lângă internshipuri și locul la IE University, partenerii le-au oferit elevilor participanți și alte premii.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>Prima ediție FinMinds, de anul trecut, a reunit 250 de tineri din România, care au discutat timp de două zile despre frică și lăcomie pe piețele financiare. Printre invitați s-au aflat Andrei Diaconescu, de la One United Properties, și Philipp Gamauf, CFO ING. În workshopul coordonat de Alain Heureux, participanții au lucrat la soluții pentru ING, iar echipa câștigătoare le-a prezentat unor membri ai conducerii băncii. 16 participanți au primit atunci stagii de vară în banking și consultanță, la ING și KPMG.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/finminds-conferinta-de-business-organizata-de-liceeni-s-a-incheiat-cu-50-de-internshipuri-in-companii-precum-ing-orange-si-kpmg/">FinMinds, conferința de business organizată de liceeni, s-a încheiat cu 50 de internshipuri în companii precum ING, Orange și KPMG</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Piața muncii la final de an: tinerii Gen Z sunt cei mai activi candidați, românii de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-la-final-de-an-tinerii-gen-z-sunt-cei-mai-activi-candidati-romanii-de-peste-60-de-ani-cauta-joburi-in-constructii-iar-munca-remote-atrage-mai-ales-millennialii-si-candidatii-foarte-tin/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 08:23:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Badea]]></category>
		<category><![CDATA[candidați]]></category>
		<category><![CDATA[eJobs]]></category>
		<category><![CDATA[Gen Z]]></category>
		<category><![CDATA[job]]></category>
		<category><![CDATA[Piața Muncii]]></category>
		<category><![CDATA[recrutare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64209</guid>

					<description><![CDATA[<p>Aproape șase milioane de candidaturi au venit din partea tinerilor din generația Z (14-29 de ani), cu 34,8 la sută mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Ei au&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-la-final-de-an-tinerii-gen-z-sunt-cei-mai-activi-candidati-romanii-de-peste-60-de-ani-cauta-joburi-in-constructii-iar-munca-remote-atrage-mai-ales-millennialii-si-candidatii-foarte-tin/">Piața muncii la final de an: tinerii Gen Z sunt cei mai activi candidați, românii de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Aproape șase milioane de candidaturi au venit din partea tinerilor din generația Z (14-29 de ani), cu 34,8 la sută mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Ei au trimis 51,5 la sută din totalul candidaturilor, într-un an în care au crescut numărul tinerilor care își caută un job și media candidaturilor pentru fiecare candidat activ.</p>
<p><strong>Bogdan Badea, CEO @ eJobs România:</strong> „Din punctul de vedere al conturilor unice active, generația Z reprezintă 52,3 la sută din total, millennialii (30-45 de ani) &#8211; 34,6 la sută, generația X (46-61 de ani) &#8211; 12,8 la sută, iar baby boomers (62+) &#8211; 0,4 la sută. Față de primele zece luni din 2025, numărul candidaților activi din Gen Z a crescut cu 14,9 la sută. Avansul candidaturilor este însă de peste două ori mai mare, semn că a crescut și intensitatea cu care tinerii își caută un loc de muncă”.</p>
<p>Media a ajuns la 21,8 candidaturi pentru fiecare persoană, față de 18,6 candidaturi, câte erau înregistrate anul trecut. <a href="https://angajatorulmeu.ro/jysk-este-cel-mai-apreciat-angajator-din-retailul-non-alimentar/" target="_blank" rel="noopener">Retailul</a>, serviciile și sectorul financiar/ bancar atrag cele mai multe candidaturi din partea lor. Pentru generațiile din segmente superioare de vârstă, construcțiile, producția și transporturile ocupă poziții mai importante în clasament.</p>
<p>Chiar dacă Gen Z conduce la volumul total, millennialii au cea mai mare medie de candidaturi/ persoană: 23,2 la sută. Media scade la 20,5 în cazul generației X și la 20 pentru baby boomers. Diferențele sunt relativ mici, ceea ce arată că distanța mare dintre generații la numărul total de candidaturi vine în principal din numărul celor care sunt activi pe platfornă.</p>
<p>Millennialii au trimis circa 4,2 milioane de candidaturi, cu 14,6 la sută mai multe decât în perioada similară din 2025, în timp ce numărul candidaților activi a crescut cu 3,3 la sută. Pentru generația X, numărul candidaturilor a crescut cu 12,5 la sută, până la aproape 1,4 milioane, iar numărul candidaților cu 5,9 la sută.</p>
<p>În cazul baby boomers, evoluția este descendentă: aproape 39.400 de candidaturi, cu 11,2 la sută mai puține decât anul trecut, și o scădere de 10,2 la sută a numărului de candidați activi. Datele nu indică o revenire a acestei generații în căutarea de joburi, deși cei care continuă să aplice au o intensitate a căutării apropiată de cea a generațiilor mai tinere.</p>
<p>Retailul este pe primul loc pentru Gen Z, cu 39,4 la sută dintre candidaturile acesteia. Urmează serviciile, cu 14,6 la sută, finanțe-bănci, cu 12,8 la sută, call-center/ BPO, cu 12 la sută, și turismul, cu 11,5 la sută.</p>
<p>Pentru <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-isi-pregateste-calatoriile-fiecare-generatie-gen-z-prefera-calatoriile-individuale-generatia-x-vacantele-in-cuplu-millennials-calatoriile-grupurile-mai-mari/" target="_blank" rel="noopener">millennials</a>, primele patru poziții rămân aceleași: retail, servicii, financiar-bancar, și call-center/ BPO. Construcțiile apar pe locul al cincilea, cu 10,2 la sută din numărul total de candidaturi. Pentru generația X, același domeniu urcă pe poziția a doua și a atras 14,1 la sută dintre candidaturi, după retail, în timp ce serviciile ocupă locul al treilea, urmate de producție și transport/ logistică.</p>
<p>Baby boomers sunt singura generație pentru care construcțiile depășesc retailul: 28,6 la sută dintre candidaturi merg către acest domeniu, față de 26,6 la sută către comerț. Clasamentul este completat de servicii, producție, și transport/ logistică.</p>
<p><strong>Bogdan Badea:</strong> „Etapa de carieră poate explica o parte dintre aceste diferențe. Pentru un candidat care își caută primul job, contează să găsească un angajator într-un domeniu care nu cere un set foarte specific de competențe tehnice, cum ar fi retailul sau serviciile. Pentru cineva care a acumulat deja experiență într-o meserie, următorul pas poate fi tot într-un domeniu în care își poate folosi calificarea. Așa se explică interesul mai pronunțat al generațiilor mai în vârstă pentru construcții, producție sau transporturi”.</p>
<p>Diferențele apar și în clasamentul denumirilor de posturi din anunțurile care au atras candidați. Pentru Gen Z, primele cinci sunt reprezentant de vânzări, asistent manager, agent de vânzări, barista și consilier de vânzări. Millennials aplică preponderent pentru poziții de reprezentant de vânzări, agent de vânzări, asistent manager, reprezentant medical și area sales manager. În cazul generației X, topul este format din reprezentant de vânzări, agent de vânzări, contabil, asistent manager și area sales manager.</p>
<p>Pentru baby boomers, clasamentul este diferit: contabil, șofer, contabil senior, inginer constructor și consilier juridic. Prezența acestor profesii arată și diversitatea candidaților din segmentul cel mai vârstnic, în care se regăsesc atât specialiști cu studii superioare, cât și candidați cu meserii tehnice.</p>
<p>În ceea ce privește modul de lucru preferat, millennials înregistrează cea mai mare pondere a candidaturilor pentru joburile remote, de 9,39 la sută, urmați îndeaproape de generația Z, cu 9,12 la sută. Pentru generația X, proporția este de 4,20 la sută, iar pentru baby boomers de 3,84 la sută.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>În acest moment, peste 16.000 de locuri de muncă sunt disponibile pe <a href="https://www.ejobs.ro/locuri-de-munca" target="_blank" rel="noopener">eJobs.ro</a> și 8.000 pe <a href="https://www.iajob.ro/locuri-de-munca" target="_blank" rel="noopener">iajob.ro</a>, platforma de locuri de muncă lansată de eJobs România și dedicată candidaților care își doresc să se angajeze rapid, fără a mai trece prin pașii tradiționali ai unui proces de recrutare, precum crearea unui CV.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-la-final-de-an-tinerii-gen-z-sunt-cei-mai-activi-candidati-romanii-de-peste-60-de-ani-cauta-joburi-in-constructii-iar-munca-remote-atrage-mai-ales-millennialii-si-candidatii-foarte-tin/">Piața muncii la final de an: tinerii Gen Z sunt cei mai activi candidați, românii de peste 60 de ani caută joburi în construcții, iar munca remote atrage mai ales millennialii și candidații foarte tineri</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Joy Index: Românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât spaniolii, italienii și nemții</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/joy-index-romanii-sunt-mai-bucurosi-la-locul-de-munca-decat-spaniolii-italienii-si-nemtii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Nov 2026 07:23:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[Edenred]]></category>
		<category><![CDATA[Global Workplace Joy Index]]></category>
		<category><![CDATA[Görkem Oran]]></category>
		<category><![CDATA[HR]]></category>
		<category><![CDATA[locul de muncă]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64199</guid>

					<description><![CDATA[<p>Studiul realizat de Edenred, liderul pieţei de beneficii extrasalariale, a analizat experiența zilnică la locul de muncă, pe baza a zece indicatori, printre care mândria, sensul și valoarea muncii, relațiile&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/joy-index-romanii-sunt-mai-bucurosi-la-locul-de-munca-decat-spaniolii-italienii-si-nemtii/">Joy Index: Românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât spaniolii, italienii și nemții</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Studiul realizat de Edenred, liderul pieţei de beneficii extrasalariale, a analizat experiența zilnică la locul de muncă, pe baza a zece indicatori, printre care mândria, sensul și valoarea muncii, relațiile cu colegii, recunoașterea din partea managerilor, implicarea, oboseala și frustrările de la locul de muncă. Pe baza răspunsurilor, cu scoruri între 0 la 100, au fost identificate trei categorii de angajați: cu un nivel scăzut al bucuriei (scoruri între 0 și 49,5), cu un nivel mediu (scoruri între 50 și 74,5) și cu un nivel crescut (scoruri între 75 și 100).</p>
<p>În clasamentul general, România obține un scor de 64 din 100, peste media globală de 63. Românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât <a href="https://angajatorulmeu.ro/spania-salariul-minim-va-creste-cu-8-la-suta-in-acest-an/" target="_blank" rel="noopener">angajații din țări precum Spania</a>, Germania sau Italia și s-au situat la egalitate cu cei din Franța și Suedia. Dacă topul bucuriei este dominat de India, Mexic și Peru, la finalul clasamentului, se situează Cehia, Portugalia și Japonia.</p>
<p>Pe piețele cu creștere rapidă, optimismul este alimentat de avântul economic, de șansa de a urca social și de creșterile salariale reale solide (majorări medii de circa 9,1 la sută, față de o inflație de 4-4,5 la sută). În economiile mature, angajații au așteptări de bază mai ridicate, iar contextul economic este mai dificil: creșterea reală a salariilor a încetinit la 1,8-2,2 la sută.</p>
<p><strong>Görkem Oran, CEO @ Edenred România:</strong> „Mult timp, succesul unei organizații a fost evaluat în primul rând prin indicatori financiari. Astăzi, devine tot mai clar că performanța sustenabilă nu poate fi separată de experiența oamenilor care o construiesc”.</p>
<p><img decoding="async" class="size-medium wp-image-64200 aligncenter" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/joyindex-2026_infographic-800x1131.jpg" alt="" width="800" height="1131" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/joyindex-2026_infographic-800x1131.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/joyindex-2026_infographic-585x827.jpg 585w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/joyindex-2026_infographic.jpg 961w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></p>
<p><em>Pe piețele cu creștere rapidă, optimismul este alimentat de avântul economic, de șansa de a urca social și de creșterile salariale reale solide.</em></p>
<h3>Factorii care pot crește sau reduce scorul bucuriei</h3>
<p>Joy Index a investigat motivele pentru care angajații rămân la job și a scos la iveală faptul că salariul este pe locul al cincilea, după bucuria de a-și practica meseria, siguranța locului de muncă, <a href="https://angajatorulmeu.ro/microsoft-angajatorii-trebuie-sa-inteleaga-ca-legatura-cu-colegii-este-motivatia-cheie-pentru-a-reveni-la-birou/" target="_blank" rel="noopener">relațiile bune cu colegii</a> și echilibrul între viața profesională și cea personală. Însă când au fost întrebați care este primul motiv pentru care ar pleca de la locul de muncă actual, angajații au vorbit despre beneficii și salariu.</p>
<p>Angajații cu niveluri ridicate de bucurie au, în medie, cinci beneficii, iar angajații cu niveluri mai scăzute de bucurie au doar trei beneficii. De altfel, trei din zece respondenți consideră beneficiile principala modalitate de a susține bucuria. Și liderii din HR recunosc importanța beneficiilor. Aproape patru din zece le folosesc ca mijloc principal pentru a crește nivelul de bucurie a angajaților.</p>
<p>Există și un decalaj de percepție între liderii HR și angajați: în Europa de Vest și Europa de Est, liderii estimează că angajații au un grad mai mare de bucurie decât raportează aceștia. Dacă aproape șapte din zece dintre manageri cred că angajații sunt mai implicați decât anul trecut în activitatea lor, doar patru din zece angajați împărtășesc această părere.</p>
<h3>Cum a contribuit România la <a href="https://campanii.edenred.ro/joy-index-2026-indice-global" target="_blank" rel="noopener">Joy Index 2026</a></h3>
<p>În analiza globală, România a fost reprezentată de 1.050 de persoane, dintre care 750 de angajați și 300 de lideri din HR. Celelalte piețe incluse în studiu au fost Marea Britanie, Germania, Italia, Franța, Spania, SUA, Brazilia, India, Japonia, Mexic, Australia, Polonia, Grecia, Belgia, Argentina, Turcia, Austria, Bulgaria, Chile, Cehia, Finlanda, Peru, Portugalia, Slovacia, Suedia și Uruguay.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<h3>DESPRE EDENRED</h3>
<p>Este liderul global în Beneficii &amp; Engagement și Mobilitate. Cu peste un milion de companii cliente în 44 de țări, platforma Edenred oferă, pentru mai mult de 60 de milioane de utilizatori, acces la serviciile și produsele a peste două milioane de comercianți parteneri.</p>
<p>Edenred oferă soluții digitale dedicate angajaților (tichete de masă, transport, carduri cadou, wellness, recompense și oferte preferențiale), managerilor de flote (soluții multi-energie, inclusiv încărcare pentru vehicule electrice, servicii de mentenanță, taxe de drum și parcare) și plăților corporative (carduri virtuale).</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/joy-index-romanii-sunt-mai-bucurosi-la-locul-de-munca-decat-spaniolii-italienii-si-nemtii/">Joy Index: Românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât spaniolii, italienii și nemții</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Studiu: Românii vor transparență salarială, însă doar opt la sută dintre angajați își cunosc grila de salarizare</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/studiu-romanii-vor-transparenta-salariala-insa-doar-opt-la-suta-dintre-angajati-isi-cunosc-grila-de-salarizare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Nov 2026 05:44:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[BARES.DI 2026]]></category>
		<category><![CDATA[Barometrul României Responsabile]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[Cult Research]]></category>
		<category><![CDATA[diversitate]]></category>
		<category><![CDATA[incluziune]]></category>
		<category><![CDATA[Mirela Tănase]]></category>
		<category><![CDATA[Open Minds]]></category>
		<category><![CDATA[Paul Acatrini]]></category>
		<category><![CDATA[salariu]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>
		<category><![CDATA[transparența salarială]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64188</guid>

					<description><![CDATA[<p>Datele evidențiază un paradox al pieței muncii: deși angajații își doresc mai multă transparență salarială, mulți nu au acces la informațiile necesare pentru a înțelege cum sunt stabilite salariile sau&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/studiu-romanii-vor-transparenta-salariala-insa-doar-opt-la-suta-dintre-angajati-isi-cunosc-grila-de-salarizare/">Studiu: Românii vor transparență salarială, însă doar opt la sută dintre angajați își cunosc grila de salarizare</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Datele evidențiază un paradox al pieței muncii: deși angajații își doresc mai multă transparență salarială, mulți nu au acces la informațiile necesare pentru a înțelege cum sunt stabilite salariile sau evită să solicite clarificări.</p>
<h3>Românii vor transparență salarială, dar salariul rămâne un subiect tabu</h3>
<p>Potrivit BARES.DI 2026, 73 la sută dintre respondenți consideră că ar trebui să poată discuta deschis despre salarii, fără teama unor consecințe negative. Totuși, doar 35 la sută s-ar simți confortabil să solicite informații salariale, iar numai 45 la sută consideră că deciziile privind <a href="https://angajatorulmeu.ro/doar-40-la-suta-dintre-joburi-au-salariul-afisat-la-doua-saptamani-de-la-intrarea-in-vigoare-a-legii-privind-transparenta-salariala/" target="_blank" rel="noopener">remunerarea sunt corecte și transparente</a> în organizația în care lucrează.</p>
<p>Lipsa de claritate poate alimenta neîncrederea: 69 la sută dintre angajați asociază absența transparenței salariale cu discriminarea și favoritismul. Pentru 56 la sută dintre respondenți, menționarea salariului în anunțul de angajare influențează decizia de a aplica, semn că transparența devine un criteriu important inclusiv în atragerea candidaților.</p>
<p>Rezultatele continuă concluziile edițiilor anterioare ale BARES.DI. În 2024, unu din trei angajați declara că asistă frecvent la situații de discriminare salarială și distribuție inegală a sarcinilor, iar în 2025, discriminarea salarială era semnalată de 45 la sută dintre respondenți, față de 37 la sută în anul precedent. Noua cercetare arată că, dincolo de percepția inechității, există și o reticență importantă în a discuta deschis despre remunerare.</p>
<h3>Cele patru Românii: perspective diferite asupra transparenței salariale</h3>
<p>BARES.DI 2026 continuă analiza celor patru profiluri socioculturale identificate în edițiile anterioare ale Barometrului, prin metodologia LOHAS, adaptată în România de Cult Research: Avangardiștii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social. Cercetarea evidențiază diferențe între categorii în privința disponibilității de a solicita informații salariale și sugerează că transparența nu depinde doar de accesul la informații, ci și de încrederea angajaților de a le solicita și de a le utiliza.</p>
<p><strong>Paul Acatrini, Research Director &amp; Managing Partner @ Cult Research:</strong> „Angajații nu cer doar cifre, ci și reguli clare, pe care să le înțeleagă. Transparența salarială nu poate fi redusă la o obligație legală: organizațiile trebuie să comunice criteriile de remunerare și să creeze un climat în care angajații să poată solicita informații fără teamă”.</p>
<p><img decoding="async" class="size-medium wp-image-64189 aligncenter" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026-800x450.jpg" alt="" width="800" height="450" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026-800x450.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026-1160x652.jpg 1160w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026-1170x658.jpg 1170w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026-585x329.jpg 585w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/11/BARES-OM2026.jpg 1394w" sizes="(max-width: 800px) 100vw, 800px" /></p>
<p><em>Noua cercetare arată că, dincolo de percepția inechității, există și o reticență importantă în a discuta deschis despre remunerare.</em></p>
<h3>Transparența salarială, un test de încredere pentru organizații</h3>
<p>Deși 73 la sută dintre respondenți au auzit de <a href="https://angajatorulmeu.ro/mituri-despre-transparenta-salariala-ce-trebuie-sa-stie-companiile-si-profesionistii-hr-despre-noua-directiva-europeana/" target="_blank" rel="noopener">Directiva (UE) 2023/970 privind transparența salarială</a>, doar 31 la sută îi cunosc conținutul, ceea ce evidențiază un decalaj între familiarizarea cu această inițiativă europeană și înțelegerea prevederilor sale. Directiva urmărește să consolideze principiul remunerării egale pentru muncă egală sau de valoare egală, prin măsuri precum comunicarea informațiilor salariale în procesul de recrutare și utilizarea unor criterii obiective de remunerare.</p>
<p>Termenul de transpunere în legislațiile naționale a expirat la 7 iunie 2026, însă în România procesul legislativ este încă în desfășurare. Rezultatele BARES.DI arată că, dincolo de adaptarea la noile cerințe legale, organizațiile trebuie să construiască și un climat în care angajații să aibă încrederea de a solicita informații despre remunerare.</p>
<p><strong>Mirela Tănase, vicepreședinte OPEN MINDS:</strong> „Rezultatele BARES.DI ne arată că transparența salarială este, înainte de toate, o problemă de încredere și echitate. Nu este suficient ca organizațiile să adopte politici și proceduri, dacă angajații continuă să se teamă să vorbească despre salarii. Prin inițiativele OPEN MINDS, ne propunem să încurajăm companiile să transforme principiile diversității și incluziunii în practici concrete, care să asigure șanse egale și un mediu în care fiecare angajat să se simtă respectat și valorizat”.</p>
<h3>Rezultatele BARES.DI, prezentate la Conferința OPEN MINDS din 3 decembrie</h3>
<p>Rezultatele complete ale Barometrului vor fi prezentate pe 3 decembrie, de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, la Cineplexx Băneasa, la a patra ediție a Conferinței OPEN MINDS. Organizat sub conceptul „România, în oglindă”, evenimentul va aduce în prim-plan realitățile diversității și incluziunii din România și provocările cu care se confruntă societatea. Printre temele abordate se numără și transparența salarială, care va fi dezbătută în panelul „Cât valorezi?”.</p>
<p>Ediția din acest an a Barometrului României Responsabile extinde cercetarea către trei teme de actualitate: transparența salarială, inteligența artificială și integrarea profesională a pacienților cu boli cronice. Rezultatele integrale vor constitui punctul de plecare pentru conversații structurate în jurul a trei întrebări: „Ce vedem? Ce nu vrem să vedem? Ce putem schimba?”.</p>
<p>Conferința se adresează liderilor de business, specialiștilor în resurse umane, reprezentanților societății civile și tuturor celor interesați de diversitate, incluziune și responsabilitate socială. Comitetul Național Paralimpic participă la Conferința OPEN MINDS ca partener strategic și va beneficia de o scenă dedicată, intitulată PARASPORT.</p>
<h3>DESPRE OPEN MINDS</h3>
<p>Înființată în 2023, este o organizație nonguvernamentală care facilitează implicarea companiilor în viețile comunităților locale, prin acțiuni cu impact pozitiv ce generează atașament, credibilitate și încredere. Integrează agendele organizațiilor cu inițiative ale societății civile, în abordări pe termen lung și cu impact sporit.</p>
<h3>DESPRE BARES.DI</h3>
<p>Barometrul României Responsabile, ediția Diversitate și Incluziune este un studiu sociologic dezvoltat de Cult Research pentru OPEN MINDS, care analizează percepțiile și comportamentele privind diversitatea și incluziunea în România. Modulul privind transparența salarială din 2026 a fost realizat pe un eșantion de 806 respondenți.</p>
<h3>DESPRE CULT RESEARCH</h3>
<p>De 17 ani, se angajează să furnizeze perspective și informații valoroase care contribuie la o înțelegere mai bună a fenomenelor din societate și la adaptarea organizațiilor la aceste realități. Oferă analize și date pe diverse subiecte de interes național și își propune să contribuie la formarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.</p>
<h3>DESPRE COMITETUL NAȚIONAL PARALIMPIC</h3>
<p>Susține dezvoltarea și promovarea sportului paralimpic în România, de la inițierea în sport până la performanță. Contribuie la crearea unui cadru în care persoanele cu dizabilități să aibă acces la sport și la infrastructură adaptată și le oferă sprijin sportivilor pe parcursul dezvoltării lor competiționale. Unul dintre obiectivele sale centrale este dezvoltarea echipei paralimpice care reprezintă România la competițiile internaționale, alături de creșterea vizibilității sportului paralimpic și integrarea sa firească în peisajul sportiv românesc.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/studiu-romanii-vor-transparenta-salariala-insa-doar-opt-la-suta-dintre-angajati-isi-cunosc-grila-de-salarizare/">Studiu: Românii vor transparență salarială, însă doar opt la sută dintre angajați își cunosc grila de salarizare</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Germania: Inteligența artificială va elimina 800.000 de locuri de muncă, în următorii 15 ani, dar va crea la fel de multe</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/germania-inteligenta-artificiala-va-elimina-800-000-de-locuri-de-munca-in-urmatorii-15-ani-dar-va-crea-la-fel-de-multe/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 Nov 2026 21:11:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[Andrea Nahles]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[Germania]]></category>
		<category><![CDATA[inteligența artificială]]></category>
		<category><![CDATA[job]]></category>
		<category><![CDATA[locuri de muncă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64161</guid>

					<description><![CDATA[<p>“Previzionăm că circa 800.000 de locuri de muncă în Germania vor dispărea, în următorii 15 ani, ca rezultat al AI, dar un număr similar de noi slujbe vor fi create.&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/germania-inteligenta-artificiala-va-elimina-800-000-de-locuri-de-munca-in-urmatorii-15-ani-dar-va-crea-la-fel-de-multe/">Germania: Inteligența artificială va elimina 800.000 de locuri de muncă, în următorii 15 ani, dar va crea la fel de multe</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>“Previzionăm că circa 800.000 de locuri de muncă în Germania vor dispărea, în următorii 15 ani, ca rezultat al AI, dar un număr similar de noi slujbe vor fi create.</p>
<p>Unele industrii vor fi mai puternic afectate prin prisma pierderii locurilor de muncă, cum ar fi furnizorii de servicii de afaceri, și posturile de analiză din companiile de <a href="https://angajatorulmeu.ro/bcr-asigurari-de-viata-vig-este-great-place-to-work/" target="_blank" rel="noopener">asigurări și bănci</a>. Cu toate acestea, mi-ar plăcea să văd mai multe investiții în AI în Germania, dar numai dacă sporesc productivitatea, nu doar pentru că sunt la modă”, a declarat Nahles pentru publicația Handelsblatt.</p>
<p>Pierderile de locuri de muncă nu vor afecta neapărat angajații mai bine calificați decât alte grupuri. “În SUA există un studiu șocant referitor la tinerii absolvenți de studii superioare. Și în <a href="https://angajatorulmeu.ro/germania-cel-mai-mare-investitor-strain-din-romania-cifrele-unui-parteneriat-de-trei-decenii/" target="_blank" rel="noopener">Germania</a> absolvenții au nevoie de mai mult timp ca să intre pe piața muncii și poate nu obțin slujba viselor lor, dar încă au perspective mult mai bune decât oricine altcineva&#8221;, arată șefa BA, notează Agerpres.</p>
<p>Andrea Nahles consideră că slăbiciunea generală a economiei are un rol major asupra pieței muncii, iar locurile de muncă mai puțin vulnerabile la AI, cum ar fi meseriile de specialitate, s-au dovedit reziliente. “Chiar și angajații mai puțin calificați au oportunități, deoarece în unele cazuri nu e ușor să-i înlocuiești cu AI”.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/germania-inteligenta-artificiala-va-elimina-800-000-de-locuri-de-munca-in-urmatorii-15-ani-dar-va-crea-la-fel-de-multe/">Germania: Inteligența artificială va elimina 800.000 de locuri de muncă, în următorii 15 ani, dar va crea la fel de multe</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Studiu HP: Relația angajaților cu munca se îmbunătățește, dar o treime dintre ei rămân în &#8222;zona critică&#8221;</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/studiu-hp-relatia-angajatilor-cu-munca-se-imbunatateste-dar-o-treime-dintre-ei-raman-in-zona-critica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 10 Nov 2026 14:41:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[HP]]></category>
		<category><![CDATA[HP Work Relationship Index]]></category>
		<category><![CDATA[Mugur Pantaia]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<category><![CDATA[studiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64150</guid>

					<description><![CDATA[<p>Potrivit ediției 2026, relația angajaților cu munca dă semne de revenire, după doi ani de rezultate îngrijorătoare. Dintre angajații cu muncă de birou, 29 la sută declară că au o&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/studiu-hp-relatia-angajatilor-cu-munca-se-imbunatateste-dar-o-treime-dintre-ei-raman-in-zona-critica/">Studiu HP: Relația angajaților cu munca se îmbunătățește, dar o treime dintre ei rămân în &#8222;zona critică&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit ediției 2026, relația angajaților cu munca dă semne de revenire, după doi ani de rezultate îngrijorătoare. Dintre angajații cu muncă de birou, 29 la sută declară că au o relație sănătoasă cu munca, față de 21 la sută în 2025. Totuși, 35 la sută se află încă în „zona critică”, iar 67 la sută consideră că, în prezent, e prea riscant să-și părăsească locul de muncă.</p>
<p>Schimbarea a devenit o experiență obișnuită la serviciu: 86 la sută dintre angajații cu muncă de birou au trecut prin schimbări organizaționale în ultimele 12 luni. 88 la sută dintre liderii de companii au introdus astfel de schimbări.</p>
<p>Dintre participanți, 47 la sută <a href="https://angajatorulmeu.ro/in-lumea-agentilor-ai-cine-si-de-ce-mai-angajeaza-oameni/" target="_blank" rel="noopener">folosesc agenți AI</a> la serviciu, iar 39 la sută folosesc AI zilnic, față de 31 la sută în 2025. Studiul indică o asociere între utilizarea AI și o relație mai sănătoasă cu munca. Tehnologia de bază rămâne însă o prioritate. Întrebați ce i-ar ajuta să lucreze cât mai bine, 51 la sută dintre angajații cu muncă de birou aleg dispozitive mai rapide și mai fiabile. Dintre cei aflați în zona unei relații sănătoase cu munca, 82 la sută spun că angajatorul le oferă instrumentele necesare ca să aibă succes, comparativ cu 35 la sută dintre cei aflați în zona critică.</p>
<p>Încrederea în conducere este strâns legată de relația cu munca. Dintre angajații cu muncă de birou, 54 la sută au încredere că liderii iau deciziile potrivite pentru angajați, cu șase la sută mai mult decât anul trecut. 59 la sută dintre participanți acordă prioritate dezvoltării unor competențe transferabile în locul avansării pe o traiectorie profesională tradițională.</p>
<p><strong><a href="https://angajatorulmeu.ro/hp-romania-compania-condusa-de-mugur-pantaia-sustine-educatia-si-incluziunea-copiilor-cu-dizabilitati/" target="_blank" rel="noopener">Mugur Pantaia, Managing Director HP Inc. România</a>:</strong> „Work Relationship Index arată, de la an la an, cum trăiesc oamenii schimbările de la locul de muncă și ce-i ajută să lucreze mai bine. România nu a fost inclusă în cercetare, dar rezultatele internaționale oferă un reper util pentru conversația despre încrederea în conducere, dezvoltarea competențelor și accesul la tehnologie”.</p>
<p>Raportul le recomandă organizațiilor să investească în competențe care îi ajută pe angajați să se adapteze pe măsură ce rolurile se schimbă și să le ofere tehnologia potrivită pentru activitatea lor. În perioadele de schimbare, comunicarea clară și deciziile transparente ale conducerii pot consolida încrederea. HP recomandă și folosirea AI pentru învățare și îmbunătățirea activității, însoțită de sprijin pentru angajați în trecerea de la instrumente de AI generativă la agenți AI.</p>
<p>Ajuns la a patra ediție anuală, <a href="https://www.hp.com/us-en/newsroom/press-releases/2026/2026-work-relationship-index-workplace-health-agentic-ai-skills-tech.html" target="_blank" rel="noopener">HP Work Relationship Index</a> se bazează pe un sondaj realizat în 15 țări: Arabia Saudită, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Regatul Unit, Spania și SUA. Au participat 19.506 persoane cu muncă de birou: 15.003 angajați, 3.002 responsabili de decizii IT și 1.501 lideri de companii.</p>
<p>Participanții lucrează cel puțin 20 de ore pe săptămână și folosesc un computer cel puțin 40 la sută din timpul de lucru. Comparația cu 2025 a proporțiilor din aceste zone exclude China și Italia, adăugate în studiu în 2026.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<h3>DESPRE HP INC.</h3>
<p>Este un lider global în tehnologie cu operațiuni în peste 170 de țări. Oferă o gamă largă de dispozitive, servicii și experiențe inovatoare, în personal computing, gaming ori munca hibridă.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/studiu-hp-relatia-angajatilor-cu-munca-se-imbunatateste-dar-o-treime-dintre-ei-raman-in-zona-critica/">Studiu HP: Relația angajaților cu munca se îmbunătățește, dar o treime dintre ei rămân în &#8222;zona critică&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Inginerii, oamenii de vânzări și contabilii, cel mai greu de recrutat în această perioadă. Angajatorii sunt cu ochii și pe specialiștii în AI, cybersecurity și product development</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/inginerii-oamenii-de-vanzari-si-contabilii-cel-mai-greu-de-recrutat-in-aceasta-perioada-angajatorii-sunt-cu-ochii-si-pe-specialistii-in-ai-cybersecurity-si-product-development/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 08 Nov 2026 21:33:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Carieră]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[candidați]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[contabili]]></category>
		<category><![CDATA[eJobs]]></category>
		<category><![CDATA[ingineri]]></category>
		<category><![CDATA[job]]></category>
		<category><![CDATA[Olivia David]]></category>
		<category><![CDATA[recrutare]]></category>
		<category><![CDATA[Skilld]]></category>
		<category><![CDATA[vânzări]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64144</guid>

					<description><![CDATA[<p>Specialiștii cu experiență rămân segmentul de candidați cel mai greu de convins să facă o mișcare de carieră, iar companiile încearcă să rămână competitive când fac angajări, atât din punctul&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/inginerii-oamenii-de-vanzari-si-contabilii-cel-mai-greu-de-recrutat-in-aceasta-perioada-angajatorii-sunt-cu-ochii-si-pe-specialistii-in-ai-cybersecurity-si-product-development/">Inginerii, oamenii de vânzări și contabilii, cel mai greu de recrutat în această perioadă. Angajatorii sunt cu ochii și pe specialiștii în AI, cybersecurity și product development</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Specialiștii cu experiență rămân segmentul de candidați cel mai greu de convins să facă o mișcare de carieră, iar companiile încearcă să rămână competitive când fac angajări, atât din punctul de vedere al salariilor oferte, cât și în ceea ce privește pachetele de beneficii extrasalariale.</p>
<p><strong>Olivia David, Talent Development Manager @ Skilld:</strong> „În ultimii ani, piața muncii s-a confruntat cu o restrângere a numărului de specialiști din construcții, inginerie, financiar și chiar IT, pe anumite zone de expertiză. E tot mai complicat să recrutezi ingineri, șefi de șantier, manageri de proiect în construcții, contabili (inclusiv juniori) sau IT-iști cu experiență în AI engineering, cybersecurity sau product development”.</p>
<p>Skilld este agenția de recrutare a eJobs, specializată pe roluri white-collar (candidați cu studii superioare) și gold-collar (persoane înalt calificate, aflate la mare căutare pe piața muncii).</p>
<p>Dinamica de pe piață explică de ce recrutarea specialiștilor rămâne dificilă, într-un context în care există o disproporție clară între numărul de candidați și cel de posturi disponibile. În primele trei trimestre din 2026, peste 10,4 milioane de candidaturi au fost înregistrate pe eJobs.ro, un nivel record pentru ultimii zece ani, și cu 27 la sută peste nivelul din 2025. Angajatorii și-au calculat mai atent planurile de recrutare și au propus 160.000 de joburi noi, în ușoară scădere față de anul trecut.</p>
<p><strong>Olivia David:</strong> “Concurența mare pe joburi nu se regăsește în segmentul specialiștilor, ci mai degrabă pentru posturile entry-level. Specialiștii, candidații seniori cu peste cinci ani experiență și managerii <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-la-noua-luni-160-000-de-joburi-noi-postate-pe-ejobs-ro-si-104-milioane-de-candidaturi-cu-un-sfert-mai-multe-decat-anul-trecut/" target="_blank" rel="noopener">au înregistrat cele mai puține candidaturi</a>. Ei sunt cel mai greu de mutat dintr-un loc în altul, sunt conștienți că sunt foarte căutați și au un set complex de cerințe ca să fie suficient de motivați ca să facă o schimbare”.</p>
<p>Potrivit datelor Skilld, construcțiile au fost cea mai activă industrie în recrutarea de specialiști, în 2026. Una dintre sursele de creștere a sectorului sunt numeroasele proiecte finanțate prin PNRR. Cele mai căutate roluri au fost inginerii de ofertare, inginerii de decontare, șefii de șantier, inginerii în instalații electrice și civile sau project managerii.  Cererea s-a extins, în ultimii doi ani, și către specialiștii în energie regenerabilă.</p>
<p>Spre deosebire de posturile entry-level și de muncitori calificați, pentru aceste roluri angajatorii nu pot apela la forța de muncă din afara Uniunii Europene, astfel încât recrutarea este concentrată exclusiv la nivel local. Numărul specialiștilor disponibili este mic, iar ei sunt puțin vizibili pe piață, ceea ce îngreunează accesul recrutorilor la acest segment.</p>
<p>O altă categorie de specialiști foarte căutați sunt contabilii, inclusiv cei cu profil entry-level (0-2 ani de experiență). Angajatorii sunt interesați și de cei cu experiență extinsă: contabili șefi, controlleri și directori financiari. Și pentru departamentele de vânzări, angajatorii fac eforturi intense de recrutare, însă, în acest caz, sunt interesați cu precădere de candidații cu experiență de cel puțin cinci ani și, spre deosebire de anii trecuți, vor specialiști care să fi lucrat în același domeniu de activitate, astfel încât acomodarea la job să fie imediate.</p>
<p>Chiar dacă și IT-ul a cunoscut o contracție, în ultimii 2-3 ani, inclusiv din punctul de vedere al numărului de joburi disponibile, există anumite posturi care sunt în continuare foarte căutate, precum AI engineers, specialiști în cybersecurity și product development.</p>
<p><strong>Olivia David:</strong> „În toate cazurile, vorbim despre candidați care fac parte din segmente deficitare pe piața muncii și pentru atragerea cărora angajatorii încearcă să vină cu oferte cât mai competitive. În majoritatea situațiilor, decizia candidaților este strict salarială. Ei pleacă atunci când primesc o ofertă cu cel puțin 20 la sută mai mare decât salariul actual. De altfel, ei sunt categoria cea mai stabilă de pe piața muncii, în condițiile în care rămân, în medie, 4-5 ani la același job”.</p>
<p>Căutările au vizat anul acesta toate marile orașe, de la Capitală, Cluj-Napoca, Brașov, <a href="https://angajatorulmeu.ro/concentrix-recruteaza-inca-100-de-oameni-la-iasi-si-vrea-sa-treaca-pragul-de-1-000-de-angajati/" target="_blank" rel="noopener">Iași</a> și Constanța, până la Craiova și vestul țării. În general, candidații au între 30 și 50 ani și chiar peste acest prag de vârstă în cazul unor specialiști pentru care e nevoie de un nivel ridicat de experiență în domeniu.</p>
<p>Potrivit datelor Skilld, un inginer în construcții poate câștiga între 2.500 și 3.000 de euro net, la care se adaugă beneficii și bonusuri pe proiecte, un contabil mid-level &#8211; senior între 1.500 și 2.500 de euro, un key account manager dintr-un departament de vânzări &#8211; între 1.500 și 2.000 de euro (partea fixă), iar un sales representative &#8211; circa 1.000 de euro (partea fixă). Un project manager cu peste opt ani de experiență în energie regenerabilă poate depăși 5.000 de euro net.</p>
<p>Lansată în 2021, Skilld folosește un arsenal complex de instrumente de recrutare (campanii digitale, social media și social recruiting) ca să identifica rapid atât candidați activi și pasivi, cât și profesioniști susceptibili la o schimbare în carieră.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/inginerii-oamenii-de-vanzari-si-contabilii-cel-mai-greu-de-recrutat-in-aceasta-perioada-angajatorii-sunt-cu-ochii-si-pe-specialistii-in-ai-cybersecurity-si-product-development/">Inginerii, oamenii de vânzări și contabilii, cel mai greu de recrutat în această perioadă. Angajatorii sunt cu ochii și pe specialiștii în AI, cybersecurity și product development</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
