<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Guest Writer Arhive - AngajatorulMeu.ro</title>
	<atom:link href="https://angajatorulmeu.ro/category/guest-writer/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://angajatorulmeu.ro/category/guest-writer/</link>
	<description>Hai să vorbim despre cariera ta!</description>
	<lastBuildDate>Tue, 27 Oct 2026 06:14:25 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/logo-am.jpg</url>
	<title>Guest Writer Arhive - AngajatorulMeu.ro</title>
	<link>https://angajatorulmeu.ro/category/guest-writer/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Persoanele cu averi mari și taxarea lor. La ce să se aștepte în perioada următoare</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/persoanele-cu-averi-mari-si-taxarea-lor-la-ce-sa-se-astepte-in-perioada-urmatoare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Oct 2026 01:09:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[Cătălina Butan]]></category>
		<category><![CDATA[Corina Mîndoiu]]></category>
		<category><![CDATA[EY]]></category>
		<category><![CDATA[Fisc]]></category>
		<category><![CDATA[legislație]]></category>
		<category><![CDATA[taxe]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=64026</guid>

					<description><![CDATA[<p>Corina Mîndoiu Partener, People Advisory Services @ EY România Cătălina Butan Senior Manager, People Advisory Services @ EY România Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026, dedicat taxării averii,&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/persoanele-cu-averi-mari-si-taxarea-lor-la-ce-sa-se-astepte-in-perioada-urmatoare/">Persoanele cu averi mari și taxarea lor. La ce să se aștepte în perioada următoare</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone wp-image-64027 size-thumbnail" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/10/mandoiu-butan-320x240.jpg" alt="" width="320" height="240" /></h2>
<h2>Corina Mîndoiu</h2>
<h6>Partener, People Advisory Services @ EY România</h6>
<h2>Cătălina Butan</h2>
<h6>Senior Manager, People Advisory Services @ EY România</h6>
<p>Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026, dedicat taxării averii, analizează mai multe forme de taxare a averii și experiența diferitelor state. În ultimele trei decenii, averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ și a devenit mai concentrată în rândul celor aflați în partea superioară a distribuției averii.</p>
<p>În același timp, în majoritatea statelor membre, taxele pe avere analizate nu generează venituri fiscale semnificative, în pofida creșterii averii private. Printre factorii identificați se numără pragurile ridicate, facilitățile și scutirile, precum și regimurile fiscale preferențiale, care restrâng baza de impozitare.</p>
<p>Studiul evidențiază și importanța accesului <a href="https://angajatorulmeu.ro/de-la-salariul-brut-la-cel-real-cum-modeleaza-schimbarile-fiscale-din-2025-viata-tinerilor-angajati-din-romania/" target="_blank" rel="noopener">autorităților fiscale</a> la informații și a instrumentelor prin care acestea pot fi utilizate. Informațiile privind activele, raportările furnizate de terți, schimbul automat de informații, digitalizarea administrațiilor fiscale și existența unor structuri specializate pentru persoanele cu averi mari sunt asociate cu o mai bună colectare a impozitelor și cu un control fiscal mai eficient.</p>
<p>Tema se află și pe agenda Parlamentului European. La 12 octombrie 2026, europarlamentari și membri ai parlamentelor naționale au discutat despre posibile abordări privind taxarea persoanelor cu averi foarte mari (<em>ultra-high-net-worth individuals)</em>.</p>
<p>Discuțiile au vizat dificultățile legate de identificarea și evaluarea activelor și a structurilor deținute în mai multe jurisdicții, mobilitatea capitalului, schimbarea rezidenței fiscale și implicațiile asociate taxelor de exit și necesitatea cooperării internaționale în materie fiscală. Dezbaterea contribuie la lucrările Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu privind taxarea acestei categorii de persoane.</p>
<p>În România, persoanele cu averi mari se află deja în atenția autorităților fiscale. În ANAF funcționează o structură specializată în verificarea situației fiscale personale, Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF), care are în vedere și persoanele fizice cu avere mare, definite ca persoane rezidente fiscal în România cu o avere estimată de peste 25 de milioane euro.</p>
<p>Activitatea DGCVPF include verificări documentare, care vizează situații fiscale punctuale, și verificări ale situației fiscale personale, prin care autoritățile analizează concordanța dintre veniturile declarate, patrimoniul și situația fiscală a contribuabilului.</p>
<p>Potrivit datelor publicate recent de ANAF, în primul semestru al anului 2026, au fost analizate date aferente perioadei 2020-2024 pentru identificarea persoanelor cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile. În același semestru, au fost transmise 313 notificări de conformare, inclusiv către persoane fizice cu averi mari, iar pentru 571 de persoane fizice au fost planificate acțiuni de control.</p>
<p>În timp ce dezbaterea europeană despre taxarea marilor averi continuă, studiul Comisiei Europene evidențiază importanța nu doar a modului în care sunt concepute taxele, ci și a accesului autorităților fiscale la date relevante și a capacității de a le utiliza. La rândul lor, datele ANAF arată cum analiza informațiilor disponibile contribuie la identificarea persoanelor cu risc de neconformare și la selectarea cazurilor pentru control.</p>
<p>Pentru <a href="https://angajatorulmeu.ro/o-romanca-intra-in-topul-celor-mai-bogate-antreprenoare-din-america-averea-ei-12-miliarde-de-dolari/" target="_blank" rel="noopener">persoanele cu averi mari</a>, acest context face cu atât mai importante declararea corectă și integrală a veniturilor, respectarea obligațiilor fiscale și păstrarea documentelor relevante privind veniturile, tranzacțiile și sursele de finanțare.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<h3>DESPRE EY</h3>
<p>Este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări. Prezentă în România din 1992, furnizează, prin cei peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/persoanele-cu-averi-mari-si-taxarea-lor-la-ce-sa-se-astepte-in-perioada-urmatoare/">Persoanele cu averi mari și taxarea lor. La ce să se aștepte în perioada următoare</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum construiești echipe reziliente fără să generezi stres</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-reziliente-fara-sa-generezi-stres/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 19 Oct 2026 00:11:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[Constantin Măgdălina]]></category>
		<category><![CDATA[echipa]]></category>
		<category><![CDATA[job]]></category>
		<category><![CDATA[management]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63932</guid>

					<description><![CDATA[<p>Constantin Măgdălina Expert Tendințe și Tehnologii Emergente Diferența apare mai târziu, când oamenii încep să greșească lucruri pe care înainte le stăpâneau, când inițiativa dispare, iar orice solicitare nouă este&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-reziliente-fara-sa-generezi-stres/">Cum construiești echipe reziliente fără să generezi stres</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2><img decoding="async" class="alignnone wp-image-52792" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Magdalina-Constantin-800x400.jpg" alt="" width="444" height="222" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Magdalina-Constantin-800x400.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Magdalina-Constantin-380x190.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Magdalina-Constantin-760x380.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2024/02/Magdalina-Constantin.jpg 1000w" sizes="(max-width: 444px) 100vw, 444px" /></h2>
<h2>Constantin Măgdălina</h2>
<h6>Expert Tendințe și Tehnologii Emergente</h6>
<p>Diferența apare mai târziu, când oamenii încep să greșească lucruri pe care înainte le stăpâneau, când inițiativa dispare, iar orice solicitare nouă este întâmpinată cu iritare. În multe organizații, această deteriorare este interpretată greșit.</p>
<p>Managerii spun că echipa trebuie să devină mai rezilientă, deși tocmai felul în care lucrează consumă resursele oamenilor. O echipă care suportă stresul nu este neapărat o echipă rezilientă. Poate fi doar o echipă care nu își permite încă să se oprească.</p>
<p>Un manager trebuie să știe nu câtă presiune pot suporta oamenii, ci cum poate organiza munca astfel încât echipa să își păstreze capacitatea de a funcționa, de a învăța și de a se reface.</p>
<ol>
<li><strong> Reziliența începe cu felul în care organizezi munca</strong></li>
</ol>
<p>Să presupunem că o echipă de zece persoane trebuie să livreze un proiect important într-un termen scurt. Apar două solicitări urgente din partea altor departamente. Un coleg intră în concediu medical, iar clientul cere modificări suplimentare. Managerul transmite că trebuie ca toată lumea să se mobilizeze. Echipa lucrează mai mult, își amână pauzele și stă peste program seara.</p>
<p>Proiectul este livrat. Managerul concluzionează că oamenii au demonstrat reziliență. Dar ce s-a întâmplat, de fapt? Echipa a compensat prin efort suplimentar o problemă de capacitate și de prioritizare. Dacă situația se repetă, costul va apărea în calitatea muncii, absenteism, conflicte și plecări.</p>
<p>Un manager care vrea să construiască reziliență trebuie să privească dincolo de comportamentul angajaților și să examineze sistemul de lucru. Câte obiective sunt active simultan? Câte întreruperi apar într-o zi? Cine poate lua decizii fără aprobări succesive? Ce activități pot fi oprite când apare o urgență?</p>
<p>Un principiu practic este să nu adaugi o prioritate nouă fără să reevaluezi prioritățile existente. Dacă un proiect devine urgent, stabilește explicit ce se amână, cine decide și ce consecințe acceptă organizația.</p>
<p>Nu le poți cere oamenilor să gestioneze bine presiunea dacă tu, ca <a href="https://angajatorulmeu.ro/complice-ro-companiile-investesc-in-experiente-pentru-echipe-si-pentru-board-uri-middle-management-ul-ramane-pe-dinafara/" target="_blank" rel="noopener">manager</a>, le transmiți că totul este urgent și nimic nu poate fi renegociat. Reziliența echipei începe cu disciplina managerială de a face alegeri, nu cu presiunea de a face mai mult.</p>
<ol start="2">
<li><strong> Micro-reziliența stă în intervenții mici înainte să apară probleme mari</strong></li>
</ol>
<p>Reziliența este adesea discutată în legătură cu evenimente majore: restructurări, pierderea unui client, schimbări organizaționale sau perioade de criză. În realitate, capacitatea unei echipe de a gestiona asemenea situații se formează în zilele obișnuite.</p>
<p>Aici intervine micro-reziliența, adică acele practici scurte și repetate care ajută oamenii să își regleze efortul, să recunoască dificultățile și să revină la un nivel funcțional după momente solicitante.</p>
<p>De exemplu, după o ședință tensionată cu un client, un manager poate acorda echipei zece minute pentru a clarifica ce s-a întâmplat, ce trebuie rezolvat și ce nu depinde de ea. Fără această pauză, fiecare poate reveni direct la următoarea sarcină, ducând mai departe frustrarea și incertitudinea.</p>
<p>La finalul unei săptămâni aglomerate, echipa poate analiza nu doar ce a livrat, ci și ce i-a consumat disproporționat timpul. Poate descoperi că jumătate dintre întârzieri au provenit din aprobări tardive, schimbări de cerințe sau informații incomplete.</p>
<p>Aceste conversații scurte transformă experiența în informație utilă. În loc să le ceară oamenilor să devină mai rezistenți la aceleași probleme, managerul poate elimina cauzele care le repetă.</p>
<p>Micro-reziliența presupune și să observi semnalele timpurii. Un angajat care cere mai multe clarificări, devine neobișnuit de tăcut sau începe să amâne decizii poate avea nevoie de sprijin, nu de un discurs despre atitudine. Nu orice schimbare de comportament indică epuizare, dar merită investigată fără presupuneri.</p>
<ol start="3">
<li><strong> Limitele sănătoase nu reduc performanța, ci o fac sustenabilă</strong></li>
</ol>
<p>În unele echipe, disponibilitatea permanentă a devenit o formă informală de evaluare. Cine răspunde seara pare implicat. Cine acceptă încă o sarcină pare orientat spre rezultate. Cine spune că nu mai are capacitate riscă să fie considerat insuficient de flexibil. Problema este că aceste comportamente recompensează vizibilitatea efortului, nu neapărat calitatea rezultatului.</p>
<p>Un angajat poate răspunde la mesaje până la ora 21 și să ia decizii mai slabe a doua zi. Un manager poate participa la toate ședințele și să nu mai aibă timp pentru analiza de care echipa sa are nevoie.</p>
<p>Limitele sănătoase nu înseamnă că oamenii refuză orice efort suplimentar. Înseamnă că efortul suplimentar are un motiv, o durată și o justificare. O formulare precum „pot prelua acest proiect, dar atunci trebuie să amânăm raportul de vineri. Care este prioritatea?” schimbă dinamica discuției. Angajatul nu refuză responsabilitatea. Face vizibilă capacitatea disponibilă și cere o decizie.</p>
<p>Pentru manageri, acesta este un test important. Dacă oamenii spun întotdeauna „da”, nu înseamnă neapărat că volumul de muncă este realist. Poate însemna că nu se simt în siguranță să spună altceva.</p>
<ol start="4">
<li><strong> Regenerarea trebuie să intre în calendar, nu să rămână o recomandare</strong></li>
</ol>
<p>Multe organizații vorbesc despre echilibrul dintre viața profesională și cea personală, dar își planifică activitatea ca și cum oamenii ar avea energie constantă și capacitate nelimitată de concentrare.</p>
<p>Regenerarea este tratată ca o responsabilitate individuală. <a href="https://angajatorulmeu.ro/obositi-ocupati-suprasolicitati-perfect-incepe-sezonul-de-party-cum-iti-dai-seama-de-ce-fel-de-petrecere-are-nevoie-echipa-ta/" target="_blank" rel="noopener">Angajații sunt încurajați să se odihnească</a>, să facă mișcare și să își gestioneze stresul, în timp ce calendarul lor rămâne plin de ședințe, termene suprapuse și solicitări neprevăzute.</p>
<p>Un manager nu poate controla toate sursele de stres din viața unui om. Poate însă să evite să creeze inutil altele prin organizarea muncii.</p>
<p>Începe prin a examina calendarul echipei. Câte ședințe puteau fi înlocuite cu o actualizare scrisă? Câte întâlniri sunt programate în intervale în care oamenii ar trebui să lucreze concentrat? Cât timp există între două activități solicitante? Câte sarcini sunt distribuite fără să fie clarificate criteriile de finalizare?</p>
<p>Regenerarea nu înseamnă doar concediu sau pauze mai lungi. Înseamnă și alternarea tipurilor de efort, reducerea întreruperilor și posibilitatea de a încheia o activitate înainte de a începe alte trei.</p>
<p>După o perioadă intensă, echipa poate avea nevoie de timp pentru rezolvarea restanțelor. Dacă managerul umple imediat spațiul eliberat cu un nou proiect, organizația pierde ocazia de a recupera și de a învăța.</p>
<p>O practică utilă este să programezi periodic o revizuire a volumului de muncă, nu doar a rezultatelor. Analiza trebuie să urmărească dacă echipa poate menține ritmul actual fără să sacrifice calitatea, colaborarea și capacitatea de a rezolva probleme noi.</p>
<ol start="5">
<li><strong> Creează o echipă care poate semnala problemele din timp</strong></li>
</ol>
<p>O echipă rezilientă nu este una în care oamenii nu au dificultăți. Este una în care dificultățile pot fi exprimate suficient de devreme pentru ca echipa să reacționeze. Aici contează enorm felul în care managerul răspunde la veștile neplăcute.</p>
<p>Dacă un angajat spune că termenul nu poate fi respectat, iar prima reacție este „de ce nu te-ai organizat mai bine?”, data viitoare va aștepta până când problema nu mai poate fi ascunsă. Dacă un coleg semnalează un risc și este etichetat drept negativist, ceilalți vor învăța să tacă.</p>
<p>În schimb, managerul poate întreba: „ce ne împiedică să respectăm termenul? Ce putem schimba acum? De ce decizie ai nevoie din partea mea?”. Aceste întrebări nu elimină responsabilitatea. O fac mai concretă. Mută discuția de la vină la cauze, opțiuni și acțiuni.</p>
<p>Pentru ca această abordare să funcționeze, managerul trebuie să fie consecvent. Nu este suficient să invite oamenii să vorbească deschis într-o ședință și apoi să îi penalizeze informal pentru că au semnalat un risc.</p>
<p>E util și să diferențieze între o eroare produsă în urma unui experiment rezonabil, o problemă generată de un proces defectuos și neglijența repetată. Fiecare cere un răspuns managerial diferit. În plus, echipa trebuie să știe ce se întâmplă după ce semnalează o problemă. Reziliența colectivă crește atunci când oamenii pot cere ajutor, pot negocia priorități și pot învăța din dificultăți fără să consume energie pentru a-și proteja imaginea.</p>
<h3>Managerii sunt cei care influențează dinamica echipei</h3>
<p>O echipă nu devine rezilientă pentru că managerul îi cere să fie mai puternică. Devine mai capabilă să gestioneze dificultățile atunci când are priorități clare, spațiu pentru concentrare, limite respectate și posibilitatea de a recupera după perioade solicitante. Aceste lucruri nu elimină presiunea din business. Elimină o parte din presiunea inutilă pe care organizația o produce singură. Iar diferența contează.</p>
<p>Managerii nu pot controla fiecare schimbare de pe piață, fiecare cerință a clientului sau fiecare situație neprevăzută. Pot însă decide dacă echipa va lucra permanent în regim de urgență, dacă oamenii vor avea curajul să semnaleze riscuri și dacă lecțiile unei perioade dificile vor modifica felul în care se lucrează.</p>
<p>Data viitoare când observi că echipa ta face eforturi tot mai mari pentru aceleași rezultate, nu începe prin a-i cere mai multă reziliență. Uită-te mai întâi la sistemul pe care l-ai construit. Poate că oamenii nu au nevoie să suporte mai mult. Poate că au nevoie de condiții mai bune pentru a funcționa bine, inclusiv atunci când lucrurile devin dificile.</p>
<p><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<h3>DESPRE CONSTANTIN MAGDĂLINA</h3>
<p>Are 15 ani de experiență profesională, timp în care a lucrat pentru companii multinaționale, în țară și în străinătate. Are un Master în Marketing și Comunicare la ASE București. Este certificat LeanSix Sigma și ITIL (IT Information Library), ceea ce facilitează o bună înțelegere a proceselor și transformărilor din organizații. Certificarea obținută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza în afaceri. A inițiat și a coordonat studii despre mediul de afaceri din România. Participă la conferințe de afaceri și scrie pe subiecte legate de inovare, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformare digitală, tendințe și tehnologii emergente.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-reziliente-fara-sa-generezi-stres/">Cum construiești echipe reziliente fără să generezi stres</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Blocaje în platforma WorkinRomania. Ce opțiuni au companiile care vor să angajeze lucrători non-UE</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/blocaje-in-platforma-workinromania-ce-optiuni-au-companiile-care-vor-sa-angajeze-lucratori-non-ue/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 13 Oct 2026 02:04:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[Bogdan Dincă]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[lucrători non-UE]]></category>
		<category><![CDATA[PwC]]></category>
		<category><![CDATA[Ruxandra Popescu]]></category>
		<category><![CDATA[WorkinRomania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63875</guid>

					<description><![CDATA[<p>Ruxandra Popescu Director Global Mobility @ PwC Romania Bogdan Dincă Senior Manager Global Mobility @ PwC Romania &#160; Este de așteptat ca aceste blocaje să întârzie proiecte și să restrângă&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/blocaje-in-platforma-workinromania-ce-optiuni-au-companiile-care-vor-sa-angajeze-lucratori-non-ue/">Blocaje în platforma WorkinRomania. Ce opțiuni au companiile care vor să angajeze lucrători non-UE</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-63876 size-thumbnail" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/10/Banner-Ruxandra-Popescu-Bogdan-Dinca-320x240.jpg" alt="" width="320" height="240" /></h2>
<h2>Ruxandra Popescu</h2>
<h6>Director Global Mobility @ PwC Romania</h6>
<h2>Bogdan Dincă</h2>
<h6>Senior Manager Global Mobility @ PwC Romania</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>Este de așteptat ca aceste blocaje să întârzie proiecte și să restrângă temporar activitatea companiilor care au nevoie de lucrători din afara UE, deja afectate de contracția economică din ultimii ani.</p>
<p>În cazul grupurilor internaționale, cauza principală este, cel mai probabil, dificultatea de a obține cazierele judiciare ale reprezentanților legali ai societăților străine care sunt asociați sau acționari ai angajatorului român. Fără aceste documente, companiile nu pot finaliza înregistrarea și nu pot continua procedura de angajare prin platformă.</p>
<p>O relaxare a cerințelor este în discuție în Parlament. Comisiile Camerei Deputaților analizează amendamente la OUG nr. 32/2026, printre care simplificarea verificărilor documentare pentru companiile cu acționari sau asociați minoritari care dețin participații sub zece la sută.</p>
<p>Separat, în comunicarea din 15 septembrie, Inspectoratul General pentru Imigrări a anunțat dezactivarea fluxurilor pentru viza D/AM2, după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea Ordinului ministrului muncii nr. 1073/2026, prin care a fost aprobată Lista ocupațiilor deficitare. Măsura vizează înregistrarea și autorizarea angajatorilor, precum și depunerea cererilor unice aferente acestei categorii de vize.</p>
<p>Suspendarea fluxurilor pentru viza D/AM2 nu se extinde asupra procedurilor de obținere a vizei D/AM1, destinate lucrătorilor înalt calificați și altor categorii speciale. Acestea rămân disponibile, însă utilizarea lor este condiționată de înregistrarea angajatorului. Grupurile internaționale au în plus varianta detașării unor angajați de la alte companii din grup, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.</p>
<h3>Detașarea în cadrul grupului pentru companiile eligibile</h3>
<p>Companiile multinaționale pot apela la detașarea temporară în România a unor angajați de la alte societăți din grup, ca alternativă la angajarea locală. Procedura este chiar recomandată atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru viza de lungă ședere pentru detașare (D/DT), pentru că scurtează procesul de obținere a vizei.</p>
<p>Potrivit ultimelor modificări ale OUG nr. 194/2002, cererea pentru viza D/DT se depune direct la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, fără o cerere unică înregistrată în prealabil în WorkinRomania. Eliberarea vizei rămâne însă condiționată de verificările prevăzute de lege.</p>
<h3>Ce presupun noile reguli pentru angajatori</h3>
<p>OUG nr. 32/2026, în vigoare din 27 aprilie 2026, a reorganizat procesul de <a href="https://angajatorulmeu.ro/noua-tendinta-de-pe-piata-muncii-companiile-din-romania-importa-lucratori-din-tarile-asiatice/" target="_blank" rel="noopener">angajare a lucrătorilor din state terțe.</a> Platforma WorkinRomania reunește înregistrarea sau autorizarea angajatorilor și a agențiilor de plasare a cetățenilor străini, încărcarea ofertelor ferme de muncă și depunerea cererilor unice necesare obținerii vizelor de muncă. Lista documentelor necesare este, în linii mari, similară celei utilizate în trecut pentru obținerea avizului de muncă.</p>
<p>Pentru viza D/AM1, angajatorul trebuie să se înregistreze în platformă și poate depune direct cererea unică, fără o agenție de plasare. Pentru viza D/AM2 există două variante: angajatorul se înregistrează și colaborează cu o agenție de plasare a cetățenilor străini autorizată sau obține el însuși autorizarea și gestionează direct recrutarea.</p>
<h3>Înregistrarea și autorizarea angajatorului</h3>
<p>Înregistrarea inițială este realizată de reprezentantul legal al companiei, înscris în această calitate la Registrul Comerțului. Ulterior, acesta poate desemna persoane împuternicite să gestioneze solicitările în numele societății.</p>
<p>Validarea înregistrării depinde de îndeplinirea cumulativă a unor condiții obligatorii, legate de durata desfășurării efective a activității în România, de respectarea obligațiilor fiscale și de istoricul respectării legislației muncii.</p>
<p>Reprezentanții legali străini care nu au domiciliul sau reședința în România trebuie să prezinte cazierul judiciar ori un document echivalent. Aceeași cerință se aplică și reprezentanților legali ai societăților străine care dețin participații la angajatorul român.</p>
<p>Autorizarea pentru <a href="https://angajatorulmeu.ro/workadis-group-deschide-patru-hub-uri-proprii-de-recrutare-in-emiratele-arabe-unite-si-india/" target="_blank" rel="noopener">recrutarea</a> directă a lucrătorilor din categoria D/AM2 presupune condiții suplimentare. Printre acestea se numără desfășurarea efectivă și neîntreruptă a activității economice timp de minimum 24 de luni într-un domeniu compatibil cu ocupația vizată, un număr mediu de cel puțin 50 de salariați în anul anterior depunerii cererii și constituirea unei garanții financiare echivalente cu 1.000 de euro pentru fiecare lucrător străin.</p>
<h3>Ce pot face companiile în această perioadă</h3>
<p>Primul pas este stabilirea categoriei în care se încadrează lucrătorul și a procedurii aplicabile. Pentru lucrătorii eligibili pentru D/AM1, demersurile continuă după înregistrarea angajatorului. Pentru angajații altor companii din grup, merită analizată detașarea pe baza vizei D/DT. Pentru posturile care necesită D/AM2, companiile își pot pregăti documentația până la reluarea fluxurilor.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/blocaje-in-platforma-workinromania-ce-optiuni-au-companiile-care-vor-sa-angajeze-lucratori-non-ue/">Blocaje în platforma WorkinRomania. Ce opțiuni au companiile care vor să angajeze lucrători non-UE</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum construiești echipe care funcționează bine în ambiguitate</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-care-functioneaza-bine-in-ambiguitate/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Sep 2026 02:14:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[echipa]]></category>
		<category><![CDATA[Elena Badea]]></category>
		<category><![CDATA[management]]></category>
		<category><![CDATA[Valoria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63628</guid>

					<description><![CDATA[<p>Elena Badea Managing Director @ Valoria Business Solutions &#160; În același timp, doar 27 la sută dintre angajați spun că se simt confortabil să ia decizii fără instrucțiuni clare, ceea&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-care-functioneaza-bine-in-ambiguitate/">Cum construiești echipe care funcționează bine în ambiguitate</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-medium wp-image-48317" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg" alt="" width="300" height="167" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-1024x569.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-768x427.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-380x211.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-800x444.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-760x422.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-600x333.jpg 600w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa.jpg 1080w" sizes="(max-width: 300px) 100vw, 300px" /></h2>
<h2>Elena Badea</h2>
<h6>Managing Director @ Valoria Business Solutions</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>În același timp, doar 27 la sută dintre angajați spun că se simt confortabil să ia decizii fără instrucțiuni clare, ceea ce arată o tensiune structurală: organizațiile au nevoie de agilitate, dar oamenii cer claritate.</p>
<p>Această tensiune nu este specifică mediului de afaceri local. Este o tendință globală. În România însă <a href="https://angajatorulmeu.ro/silvia-petre-pepsico-daca-echipa-de-hr-isi-face-bine-treaba-poate-influenta-enorm-cultura-organizatiei-si-calitatea-vietii-oamenilor-din-acea-organizatie/" target="_blank" rel="noopener">cultura organizațională</a> este mai puternic influențată de modele ierarhice. De aici apare așteptarea ca „șeful să ne spună” și tocmai de aceea ambiguitatea lovește mai puternic.</p>
<p>Managerii se confruntă cu echipe care cer direcție într-un moment în care direcția nu mai poate fi stabilită cu precizie. Întrebarea nu mai este cum reducem ambiguitatea, ci cum construim echipe care funcționează bine așa.</p>
<h3>De ce cer oamenii claritate când aceasta este imposibilă?</h3>
<p>Oamenii cer claritate pentru că, psihologic, claritatea înseamnă siguranță, predictibilitate, control și reducerea anxietății. Înseamnă să știi ce ai de făcut, să știi că nu vei greși, să știi că nu vei fi sancționat.</p>
<p>În cultura de business românească, această nevoie este amplificată de ierarhii rigide, modele de leadership directive, sisteme în care inițiativa este penalizată, nu recompensată.</p>
<p>Dar claritatea pe care o cer oamenii nu mai este posibilă. Nu pentru că managerii nu vor să o ofere, ci pentru că mediul de business nu o mai permite.</p>
<p>Ciclurile de planificare sunt mai scurte. Piețele se schimbă mai repede. Tehnologia transforma industrii întregi. Clienții își schimbă comportamentele de la un trimestru la altul. Companiile se reorganizează mai des decât își actualizează procedurile.</p>
<p>Managerii nu mai pot spune: așa vom face în următorii doi ani. Pot spune doar: așa vom încerca să depășim cu bine următoarele șase luni. De aceea, echipele trebuie să învețe să funcționeze în acest nou normal.</p>
<h3>Cum creezi echipe care funcționează bine în ambiguitate?</h3>
<ol>
<li><strong>Construiește un cadru, nu un plan. </strong>În ambiguitate, oamenii nu au nevoie de instrucțiuni, ci de un cadru mental. De o hartă, nu de un traseu. Managerii pot crea acest cadru prin definirea unor principii clare de acțiune: cum luăm decizii, cum prioritizăm, cum comunicăm, cum ajustăm direcția. Un cadru bine construit reduce anxietatea fără a elimina flexibilitatea. Este baza pentru agilitate și pentru autonomie.</li>
<li><strong>Normalizează schimbarea ca proces.</strong> Echipele funcționează mai bine în ambiguitate atunci când schimbarea nu mai este percepută ca o criză, ci ca o rutină. Managerii pot face asta prin comunicare constantă, prin explicarea logicii din spatele deciziilor, prin arătarea modului în care ajustările sunt parte din evoluție, nu semne de instabilitate. Când schimbarea devine normală, ambiguitatea devine suportabilă.</li>
<li><strong>Creează mecanisme de decizie distribuită.</strong> Ambiguitatea paralizează echipele care depind de aprobări. Dar activează echipele care au autonomie. Managerii pot construi autonomie prin clarificarea zonelor de decizie: ce decide echipa, ce decide managerul, ce decide organizația. O echipă care știe ce poate decide fără aprobări devine mai rapidă, mai responsabilă și mai rezilientă. Este baza pentru responsabilitate reală.</li>
<li><strong>Antrenează toleranța echipei la incertitudine.</strong> Toleranța la incertitudine nu este un talent, ci o abilitate. Se poate antrena. Prin expunere graduală la situații neclare. Prin exerciții de scenarii multiple. Prin discuții despre riscuri și ipoteze. Prin încurajarea experimentelor mici. Managerii pot transforma ambiguitatea într-un spațiu de învățare, nu într-un spațiu de frică. O echipă care exersează incertitudinea devine o echipă care o stăpânește.</li>
<li><strong>Crește puternic transparența deciziilor.</strong> Ambiguitatea este greu de gestionat atunci când oamenii nu știu ce se întâmplă. Dar devine mult mai ușoară atunci când au acces la informații. Managerii pot crește transparența prin împărtășirea deciziilor, a raționamentelor, a riscurilor, a limitelor, a dilemelor. O echipă care vede realitatea completă nu mai cere claritate imposibilă. Cere doar direcție. Iar direcția poate fi oferită.</li>
<li><strong>Fă încrederea o valoare reală a echipei.</strong> Ambiguitatea nu poate fi gestionată fără încredere. Oamenii trebuie să aibă încredere că managerul nu îi va penaliza pentru decizii imperfecte. Că echipa îi va susține. Că organizația va aprecia adaptarea, nu conformitatea. Încrederea se construiește prin consecvență, prin <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-reactionezi-cand-echipa-cere-feedback-dar-nu-l-suporta/" target="_blank" rel="noopener">feedback onest</a>, prin recunoașterea efortului, prin protejarea echipei în momente dificile. Fără încredere, ambiguitatea devine haos. Cu încredere, devine oportunitate.</li>
<li><strong>Ca manager, treci de la control la orchestrare.</strong> Managerul nu mai trebuie să fie cel care știe tot, dar este cel care creează contextul în care echipa va performa. Este cel care orchestrează, nu cel care controlează. Acum pune întrebări, nu oferă răspunsuri și creează sens, nu certitudine. Managerii care își schimbă astfel rolul devin catalizatori ai rezilienței, iar echipele lor devin capabile să gestioneze ambiguitatea cu maturitate și eficiență.</li>
</ol>
<h3>În concluzie</h3>
<p>Nu este simplu să construiești echipe care funcționează bine în ambiguitate, dar acum acesta este normalul. Mii de ani, civilizația umană nu a avut parte de claritate. A avut parte de incertitudine, de adaptare, de improvizație, de reziliență. Oamenii sunt mai pregătiți pentru ambiguitate decât cred. Au în ei capacitatea de a colabora, de a comunica, de a crea sens împreună, de a se adapta.</p>
<p>Managerii nu mai pot să ofere certitudine, dar trebuie să ofere context. Nu trebuie să ofere răspunsuri. Trebuie să ofere direcție. Nu trebuie să reducă ambiguitatea. Trebuie să crească maturitatea echipei în fața ei. În acest mod, echipele pot deveni agile, reziliente și performante tocmai pentru că ambiguitatea le obligă să fie mai bune, mai transparente și mai colaborative.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<h3>DESPRE <a href="http://www.valoria.ro" target="_blank" rel="noopener">VALORIA</a></h3>
<p>Este o companie de consultanță, training și executive coaching. Prin serviciile sale, ajută antreprenorii să își dezvolte afacerile și să facă succesul concret și predictibil. “Companiile apelează la noi pentru consultanță de marketing, de resurse umane și de vânzări. Răspundem des solicitărilor să facem training sau coaching echipelor de conducere. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ce facem. Construim parteneriate și colaborări pe termen lung, deoarece oferim rezultate garantate și cea mai bună calitate, la prețul corect”, spune Elena Badea.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-construiesti-echipe-care-functioneaza-bine-in-ambiguitate/">Cum construiești echipe care funcționează bine în ambiguitate</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Decalajul dintre educație și cerințele de pe piața muncii devine o problemă economică importantă. Ce e de făcut?</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/decalajul-dintre-educatie-si-cerintele-de-pe-piata-muncii-devine-o-problema-economica-importanta-ce-e-de-facut/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Aug 2026 21:10:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[Artificial Intelligence and the Future of Entry-Level Work]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[Forumul Economic Mondial]]></category>
		<category><![CDATA[inteligența artificială]]></category>
		<category><![CDATA[Oana Munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[Piața Muncii]]></category>
		<category><![CDATA[PwC]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63325</guid>

					<description><![CDATA[<p>Oana Munteanu Director, Workforce Services Leader @ PwC România &#160; Aproximativ 39 la sută dintre competențele cerute pe piața muncii se vor schimba până în 2030, sub influența AI și&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/decalajul-dintre-educatie-si-cerintele-de-pe-piata-muncii-devine-o-problema-economica-importanta-ce-e-de-facut/">Decalajul dintre educație și cerințele de pe piața muncii devine o problemă economică importantă. Ce e de făcut?</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-63186" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-800x807.jpg" alt="" width="355" height="358" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-800x807.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-585x590.jpg 585w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu.jpg 1032w" sizes="(max-width: 355px) 100vw, 355px" /></h2>
<h2>Oana Munteanu</h2>
<h6>Director, Workforce Services Leader @ PwC România</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>Aproximativ 39 la sută dintre competențele cerute pe piața muncii se vor schimba până în 2030, sub influența AI și a altor macro-tendințe. Mai mult, în ocupațiile cele mai expuse la AI, competențele necesare pentru rolurile de început de carieră se schimbă într-un ritm aproape dublu față de cele asociate pozițiilor ocupate de <a href="https://angajatorulmeu.ro/luxoft-le-ofera-un-bonus-tuturor-programatorilor-de-java-sau-ui-care-accepta-o-oferta-de-angajare-in-companie/" target="_blank" rel="noopener">angajați cu experiență</a>.</p>
<p>Cercetările citate în raport estimează că eliminarea nepotrivirii dintre educație și nevoile de competențe ar putea crește productivitatea țărilor OECD cu 3-4 la sută.</p>
<h3>Nealinierea educației la cerințele pieței muncii devine o problemă macroeconomică</h3>
<p>Tendința firească în această situație este să dăm vina pe inerția sistemelor educaționale, însă raportul arată un blocaj pe două paliere.</p>
<p>Pe de o parte, sistemele educaționale funcționează după reguli gândite pentru stabilitate, nu pentru viteză: curricula și acreditările se definesc cu ani înainte, ceea ce face aproape imposibilă adaptarea la o tehnologie care se reinventează la fiecare câteva luni.</p>
<p>Pe de altă parte, noutatea este că nici angajatorii nu știu încă ce să ceară, fiind în proces continuu de experimentare a AI, în paralel cu remodelarea modului de lucru.</p>
<p>Reprezentanții instituțiilor de învățământ intervievați pentru raport spun că nu există o definiție comună a ceea ce înseamnă „pregătit pentru AI”. Ca urmare, nu există niciun reper stabil pe care să poată fi construită o programă.</p>
<p>Primul pas necesar nu este introducerea unei materii noi, ci construirea unei infrastructuri bazate pe un limbaj comun al competențelor între școli, angajatori și stat.</p>
<p>Exemplul citat în raport este cel al Singapore, care a creat un ecosistem național ce reunește date actualizate constant despre piața muncii, cadre sectoriale de competențe, precum SkillsFuture, și platforme ce conectează candidații cu locurile de muncă în funcție de competențe, nu de titulatura posturilor. Toate acestea sunt folosite de universități, companii și persoane pentru a lua decizii adaptate nevoilor economiei.</p>
<h3>Diploma nu mai este de ajuns</h3>
<p>Diplomele rămân apreciate în multe domenii, dar tot mai mulți lideri le consideră insuficiente ca indicator al pregătirii pentru muncă. Angajatorii caută experiență aplicată, expunere la contexte reale de lucru și dovezi de adaptabilitate la transformarea impusă de tehnologie.</p>
<p>Spre exemplu, în SUA, în rolurile de debutanți cele mai afectate de AI, angajatorii cer astăzi cu aproximativ 40 la sută mai multe competențe noi decât în meseriile mai puțin afectate de AI.</p>
<p>Nici tinerii nu mai cred pe deplin în promisiunea diplomei, reiese dintr-un studiu Indeed citat în raport, care arată că 68 la sută dintre angajații din Generația Z sunt convinși că și-ar putea face meseria și fără studii.</p>
<p>Persoanele aflate la primul lor job sunt cele mai neîncrezătoare dintre toți angajații: mai mult de un sfert cred că, peste doar trei ani, cel mult jumătate din ce știu să facă astăzi le va mai fi de folos.</p>
<p>Cu alte cuvinte, oamenii pentru care școala ar trebui să conteze cel mai mult simt că ea nu-i mai pregătește pentru viitor, iar acesta este un semnal de alarmă pentru guverne, instituții de învățământ și angajatori.</p>
<h3>Ce înseamnă adaptarea</h3>
<p>Din raport se conturează patru direcții în care ar trebui să se îndrepte educația.</p>
<p><strong>Învățare integrată în muncă, nu doar despre muncă.</strong> Multe instituții au început deja să se adapteze, integrând în programele de studii proiecte concrete, parteneriate cu angajatori și rezolvarea unor probleme din lumea reală, iar evaluarea s-a mutat de la lucrări scrise clasice la proiecte realizate cu sprijinul AI, completate de stagii și mentorat în industrie.</p>
<p><strong>Parteneriate între companii și universități.</strong> Unul dintre modelele descrise în raport arată cum companiile pot defini competențele de care au nevoie, iar universitățile își pot adapta cursurile în funcție de aceste cerințe. Angajatorii se angajează apoi să recruteze un anumit număr de absolvenți care îndeplinesc standardele stabilite.</p>
<p>Astfel, studenții înțeleg mai bine legătura dintre ceea ce învață și oportunitățile profesionale, iar universitățile primesc mai repede semnale despre schimbările de pe piața muncii.</p>
<p><strong>Accent pe competențele aplicate și centrate pe om.</strong> Cererea nu se îndreaptă doar spre competențe tehnice, ci și spre gândire critică, rezolvarea de probleme și capacitatea de a lucra eficient cu agenți AI. Sunt exact competențele cel mai greu de definit, evaluat și integrat în sistemele formale de calificare, un motiv în plus ca ele să devină nucleul, nu anexa programelor.</p>
<p><strong>Pregătire pentru profesii care se schimbă, nu pentru posturi fixe.</strong> Raportul le recomandă profesorilor să nu îi mai pregătească pe tineri pentru o meserie sau profesie despre care presupunem că va rămâne neschimbată, ci pentru o piață a muncii în care <a href="https://angajatorulmeu.ro/ciprian-chiorean-managing-director-sd-worx-romania-colorful-hr-succesul-viitor-apartine-celor-care-combina-eficient-competentele-tehnice-cu-empatia-capacitatea-de-adaptare-si-dorinta-continu/" target="_blank" rel="noopener">rolurile se transformă permanent</a>.</p>
<p>Asta înseamnă noi metode de evaluare, acces la instrumentele folosite în practică și, mai ales, dezvoltarea capacității de a învăța pe tot parcursul vieții.</p>
<p>Raportul concluzionează că efectele AI asupra tinerilor aflați la început de carieră vor depinde de deciziile luate de angajatori, profesori și autorități. În acest sens, Forumul Economic Mondial va lansa <em>First-Mile Sandbox</em>, un proiect-pilot în care profesorii și angajatorii vor construi împreună noi modele de pregătire pentru piața muncii.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<p>Mesajul pentru sistemele de educație, inclusiv pentru cel românesc, este acela că primul loc de muncă nu este doar punctul de intrare, ci și locul în care tinerii continuă procesul de formare a competențelor și au acces la noi oportunități.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/decalajul-dintre-educatie-si-cerintele-de-pe-piata-muncii-devine-o-problema-economica-importanta-ce-e-de-facut/">Decalajul dintre educație și cerințele de pe piața muncii devine o problemă economică importantă. Ce e de făcut?</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum creezi echipe care gândesc critic, nu doar execută</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/cum-creezi-echipe-care-gandesc-critic-nu-doar-executa/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Aug 2026 21:03:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[colegi]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[echipe]]></category>
		<category><![CDATA[Elena Badea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63317</guid>

					<description><![CDATA[<p>Elena Badea Managing Director @ Valoria Business Solutions &#160; Pentru un CEO, acesta nu este un detaliu operațional. Este o vulnerabilitate strategică. Echipele care doar execută sunt echipe care nu&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-creezi-echipe-care-gandesc-critic-nu-doar-executa/">Cum creezi echipe care gândesc critic, nu doar execută</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-48317" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg" alt="" width="333" height="185" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-1024x569.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-768x427.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-380x211.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-800x444.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-760x422.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-600x333.jpg 600w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa.jpg 1080w" sizes="(max-width: 333px) 100vw, 333px" /></h3>
<h3>Elena Badea</h3>
<h6>Managing Director @ Valoria Business Solutions</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pentru un CEO, acesta nu este un detaliu operațional. Este o vulnerabilitate strategică. Echipele care doar execută sunt echipe care nu pot anticipa, nu pot preveni riscuri, nu pot genera soluții.</p>
<p>Într-o piață volatilă, acest lucru devine costisitor. De aceea, companiile au nevoie astăzi de altceva, și anume de echipe care gândesc critic, nu doar execută.</p>
<p><strong>1. De ce așteaptă echipele indicații</strong></p>
<p>În management, există o regulă simplă: comportamentele organizaționale sunt consecințe, nu cauze. Echipele nu devin pasive din întâmplare. Există trei mecanisme care apar constant în companiile mari:</p>
<p><strong>a. Supraîncărcarea managerială. </strong>Când managerii iau deciziile în orice tip de situație, echipele învață că <a href="https://angajatorulmeu.ro/managere-ce-controlezi-tu/" target="_blank" rel="noopener">„șeful știe mai bine”</a>. În timp, oamenii nu mai procesează situațiile, ci doar așteaptă verdictul.</p>
<p><strong>b. Cultura „nu greșim”. </strong>În companiile unde greșelile sunt penalizate, gândirea critică dispare. Oamenii nu mai explorează, nu mai testează, nu mai pun întrebări. Se refugiază în executarea strictă.</p>
<p><strong>c. Lipsa spațiului de reflecție. </strong>Gândirea critică nu apare în ședințe de 60 de minute cu 14 subiecte. Apare în spații de reflecție, în discuții lente, în momente de analiză. Fără acestea, echipele devin reactive.</p>
<p><strong>2. Ce nu au multe echipe astăzi</strong></p>
<p>Autonomia cognitivă este capacitatea unei echipe de a analiza, decide și acționa fără a depinde de un manager pentru fiecare pas. Nu înseamnă libertate totală. Înseamnă libertate responsabilă și, din păcate, adeseori lipsește în echipe.</p>
<p><strong>O echipă cu autonomie cognitivă:</strong></p>
<ul>
<li>pune întrebări înainte de a cere soluții</li>
<li>analizează impactul deciziilor</li>
<li>anticipează riscuri</li>
<li>propune alternative</li>
<li>își asumă consecințele</li>
</ul>
<p>Pentru directorii executivi, autonomia cognitivă este un multiplicator de performanță. Reduce presiunea pe management, crește viteza de execuție și transformă cultura într-una orientată spre soluții.</p>
<p><strong>3. Infrastructura invizibilă a gândirii critice</strong></p>
<p>Gândirea critică nu se naște în ritm alert, nici în ședințe în care fiecare minut este contabilizat. Ea apare în spații create deliberat, în momente în care echipa are voie să respire, să observe, să pună sub semnul întrebării, să își audă propriile idei înainte de a le exprima.</p>
<p><strong>a. Micro</strong><strong>‑</strong><strong>ritualurile care deschid mintea. </strong>La începutul ședințelor există un moment în care echipa încă nu a intrat în viteză. Este un spațiu fragil, dar extraordinar de valoros. Acolo poate fi introdus un micro‑ritual: o întrebare scurtă, aproape inocentă, care schimbă direcția gândirii. “Ce nu vedem încă?” nu este doar o întrebare. Este o invitație la luciditate. Este un semnal că nu pornim direct în execuție, ci în explorare. În timp, acest ritual devine un reflex colectiv: oamenii nu mai sar la soluții, ci caută unghiuri ascunse, riscuri latente, oportunități neobservate. E modul în care gândirea critică nu este un act excepțional, ci o rutină.</p>
<p><strong>b. Debriefingul care transformă experiența în înțelepciune. </strong>După proiecte importante, echipele tind să treacă imediat la următorul obiectiv. Dar în acest sprint continuu se pierde ceva esențial: procesarea. Debriefingul cognitiv este momentul în care echipa se oprește și își pune întrebările care contează cu adevărat: „Ce am învățat? Ce am fi făcut diferit?”<strong>. </strong>Aceste întrebări nu caută vinovați. Caută înțeles. Ele transformă experiența brută în înțelepciune aplicabilă. În timp, echipa începe să vadă tipare, să recunoască erori recurente, să identifice decizii bune și să le repete. Debriefingul devine un laborator de claritate, un spațiu în care gândirea critică se rafinează și se întărește.</p>
<p><strong>c. Timpul individual în care ideile prind formă. </strong>În multe organizații, oamenii sunt invitați să gândească în timp ce vorbesc. Dar gândirea reală nu se întâmplă în dialogul rapid. Se întâmplă în liniște. De aceea, managerii care cer opinii în scris înainte de discuții creează un avantaj cognitiv enorm. Când fiecare membru al echipei are timp să reflecteze, să analizeze, să formuleze o poziție, conversația devine mai profundă. Oamenii nu mai reacționează la ce spune colegul, ci aduc în spațiu idei deja maturizate. Se schimbă calitatea dialogului, se schimbă ritmul deciziilor, se schimbă nivelul de responsabilitate. Spațiul de reflecție, fie el de cinci minute, de cincisprezece sau de o pagină scrisă, este infrastructura invizibilă care permite echipelor să devină autonome. Fără el, gândirea critică rămâne un concept frumos. Cu el, devine o practică zilnică, un mod de a lucra, un avantaj competitiv.</p>
<p><strong>4. Cum dezvolți gândirea critică a echipei</strong></p>
<p>Un manager nu își dorește <a href="https://angajatorulmeu.ro/comentatorii-chiar-sunt-subordonati-incomozi/" target="_blank" rel="noopener">o echipă care contestă tot</a>, ci una care gândește bine. Diferența nu stă în temperamentul oamenilor, ci în structura în care sunt puși să funcționeze.</p>
<p>Pentru ca acest proces să nu se transforme în haos, managerul trebuie să construiască un cadru în care autonomia are limite, deciziile au criterii, iar responsabilitatea este împărțită corect.</p>
<p><strong>a. Limitele care dau formă autonomiei. </strong>Autonomia nu este libertate totală. Este libertate cu granițe clare. În companiile unde aceste granițe nu sunt definite, echipele trec de la inițiativă și indecizie. De aceea, un manager trebuie să traseze explicit teritoriile decizionale: „Aici decide echipa. Aici decid eu”. Această claritate restrânge gândirea critică, ci o canalizează. Oamenii știu unde pot explora, unde pot propune, unde pot decide. La fel de important, știu unde nu este nevoie să consume energie cognitivă. Limitele devin o hartă mentală care ordonează autonomia, o structură care permite echipei să gândească fără să se risipească.</p>
<p><strong>b. Criteriile care transformă deciziile. </strong>O decizie bună nu este un act intuitiv, ci un demers bine structurat. Când un manager definește criterii clare („o decizie bună este una care…”), echipa primește o busolă. Nu mai navighează după preferințe, ci după principii. Criteriile de decizie sunt un instrument de gândire critică care obligă echipa să analizeze, să compare, să evalueze. În loc să se întrebe „ce cred eu?”, oamenii se întreabă „ce variantă îndeplinește cel mai bine criteriile?”. Astfel, deciziile devin replicabile, coerente, predictibile. Iar gândirea critică se transformă dintr-un atribut individual în competență colectivă.</p>
<p><strong>c. Responsabilitatea maturizează gândirea. </strong>Responsabilitatea este testul final al gândirii critice. Atunci când echipa decide, echipa implementează. Această regulă simplă schimbă totul. Oamenii nu mai propun soluții doar pentru a-și demonstra experiența sau inteligența, ci pentru că vor trăi consecințele lor. Responsabilitatea maturizează gândirea și o face mai atentă, mai realistă, mai conectată la impact. Echipele încep să cântărească riscuri, să anticipeze efecte, să își asume decizii. În timp, se creează o cultură în care gândirea critică nu este doar analiză, ci și acțiune. Această combinație este cea care diferențiază echipele autonome de cele care doar discută.</p>
<h3>În concluzie</h3>
<p>Echipele care doar execută devin bariere în calea creșterii companiei. Echipele care gândesc critic devin factori de accelerare. Pentru un manager, diferența dintre cele două nu este doar operațională. Este strategică. Autonomia cognitivă, întrebările și spațiul de reflecție sunt infrastructura care facilitează performanța echipei. Companiile care le implementează cresc, evoluează, se transformă.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<h3>DESPRE <a href="http://www.valoria.ro">VALORIA</a></h3>
<p>Este o companie de consultanță, training și executive coaching. Prin serviciile sale, ajută antreprenorii să își dezvolte afacerile și să facă succesul concret și predictibil. “Companiile apelează la noi pentru consultanță de marketing, de resurse umane și de vânzări. Răspundem des solicitărilor ca să facem training sau coaching echipelor de conducere. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ce facem. Construim parteneriate și colaborări pe termen lung, deoarece oferim rezultate garantate și cea mai bună calitate, la prețul corect”, spune Elena Badea.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/cum-creezi-echipe-care-gandesc-critic-nu-doar-executa/">Cum creezi echipe care gândesc critic, nu doar execută</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce nu știu directorii de HR despre performanța echipelor în criză</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/ce-nu-stiu-directorii-de-hr-despre-performanta-echipelor-in-criza/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 Jul 2026 05:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajatorim angajați]]></category>
		<category><![CDATA[directori HR]]></category>
		<category><![CDATA[echipe]]></category>
		<category><![CDATA[Elena Badea]]></category>
		<category><![CDATA[HR]]></category>
		<category><![CDATA[Resurse Umane]]></category>
		<category><![CDATA[Valoria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63235</guid>

					<description><![CDATA[<p>Elena Badea Managing Director @ Valoria Business Solutions &#160; În acest context, directorii de HR au devenit arhitecții unei noi realități organizaționale: una în care performanța echipelor nu mai este&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/ce-nu-stiu-directorii-de-hr-despre-performanta-echipelor-in-criza/">Ce nu știu directorii de HR despre performanța echipelor în criză</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-48317" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg" alt="" width="333" height="185" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-300x167.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-1024x569.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-768x427.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-380x211.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-800x444.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-760x422.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa-600x333.jpg 600w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2023/04/Elena-Badea_Presa.jpg 1080w" sizes="(max-width: 333px) 100vw, 333px" /></h3>
<h3>Elena Badea</h3>
<h6>Managing Director @ Valoria Business Solutions</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>În acest context, directorii de HR au devenit arhitecții unei noi realități organizaționale: una în care performanța echipelor nu mai este un rezultat liniar al strategiilor clasice, ci o ecuație complexă, influențată de factori psihologici, neurobiologici și comportamentali pe care majoritatea liderilor nu îi cunosc sau îi subestimează.</p>
<p>Deși multe companii investesc masiv în <a href="https://angajatorulmeu.ro/employee-wellbeing-index-salariul-si-beneficiile-pe-locul-2-pentru-angajati-in-2025-sensul-si-rezultatele-muncii-principala-motivatie-la-locul-de-munca/" target="_blank" rel="noopener">programe de wellbeing</a>, engagement sau leadership, performanța echipelor în perioade de criză nu este determinată de inițiativele vizibile, ci de mecanismele invizibile care modelează comportamentul colectiv.</p>
<p>Aceste mecanisme sunt rareori discutate în ședințele de board, pentru că nu apar în KPI-uri, nu sunt ușor de măsurat și nu pot fi rezolvate printr-un nou software sau un nou training.</p>
<p>Dar care sunt aceste mecanisme ascunse sau perspective pe care directorii de HR adeseori nu le văd, nu le măsoară și nu le includ în planurile lor de acțiune?</p>
<ol>
<li><strong> În criză performanța nu scade, dar se fragmentează </strong></li>
</ol>
<p>Neuroștiința arată că, în situații de stres prelungit, cortexul prefrontal responsabil pentru decizii, planificare și gândire strategică, își reduce activitatea cu până la 20–30 la sută.</p>
<p>Studiile publicate în revistele de specialitate, precum <em>Nature Neuroscience,</em> indică faptul că expunerea repetată la incertitudine produce o fragmentare a atenției, nu o scădere uniformă a performanței. Asta înseamnă că angajații nu devin mai slabi, ci mai imprevizibili. Performanța lor fluctuează în funcție de nivelul de siguranță psihologică, de claritatea sarcinilor și calitatea interacțiunilor cu liderii.</p>
<p>Directorii de HR care tratează performanța ca pe un indicator stabil ignoră realitatea neurobiologică: în criză, performanța este un fenomen oscilant, nu o constantă.</p>
<ol start="2">
<li><strong> Echipele se demotivează din cauza pierderii sensului </strong></li>
</ol>
<p>Un studiu McKinsey din 2023 arată că 70 la sută dintre angajați își pierd motivația în perioade de criză nu din cauza volumului sarcinilor, ci din cauza lipsei de sens.</p>
<p>Psihologia organizațională confirmă faptul că oamenii pot tolera stres intens dacă percep un scop clar, dar se prăbușesc emoțional când nu înțeleg „de ce-ul” din spatele efortului. În criză, datorită ambiguității, sensul muncii se erodează rapid. În astfel de situații, top managementul și directorii de HR se concentrează pe comunicare, dar nu pe reconstrucția sensului.</p>
<p>Dar fără sens, echipele intră în ceea ce psihologia clinică numește <em>learned helplessness</em>, o stare în care oamenii nu mai cred că efortul lor produce rezultate.</p>
<ol start="3">
<li><strong> Conflictele latente prezic scăderea performanței </strong></li>
</ol>
<p>În perioade de criză, conflictele nu dispar, se ascund, iar conflictul latent este mult mai periculos decât cel vizibil.</p>
<p>Cercetările Harvard Business School arată că echipele cu conflicte latente au o scădere a performanței de 40 la sută, chiar dacă indicatorii de engagement rămân aparent buni. Motivul? Creierul consumă resurse cognitive pentru a gestiona tensiunea internă, nu sarcinile de lucru.</p>
<p>Directorii de HR se concentrează pe engagement, dar ignoră tensiunile invizibile. În criză, conflictul latent devine un factor de risc strategic, nu doar un element de disconfort interpersonal.</p>
<ol start="4">
<li><strong> Liderii trebuie evaluați după efectele lor neuropsihologice </strong></li>
</ol>
<p>Un lider poate fi competent, dar neuropsihologic distructiv pentru echipă. Tonul, micro-expresiile, modul de a formula feedback-ul, ritmul deciziilor, toate influențează activarea sistemului limbic al echipei.</p>
<p>Studiile publicate în <em>Journal of Applied Psychology</em> arată că liderii care transmit ambiguitate emoțională cresc nivelul de cortizol al echipei cu 18 la sută, în medie. Cortizolul ridicat reduce creativitatea, flexibilitatea cognitivă și capacitatea de rezolvare a problemelor.</p>
<p>Iată de ce liderii evaluați numai după rezultate, nu după impactul lor neurobiologic, devin factori de risc sistemic pentru organizație, iar în criză, această eroare poate deveni fatală.</p>
<ol start="5">
<li><strong> Echipele performante sunt cele cu dinamici sănătoase </strong></li>
</ol>
<p>Psihologia organizațională demonstrează că performanța colectivă este un fenomen emergent, care nu rezultă din suma competențelor individuale, ci din calitatea interacțiunilor.</p>
<p>Proiectul Aristotle al celor de la <a href="https://angajatorulmeu.ro/romanii-pot-invata-cum-sa-foloseasca-ai-la-locul-de-munca-printr-un-program-gratuit-certificat-de-google/" target="_blank" rel="noopener">Google</a> a arătat că siguranța psihologică este cel mai puternic predictor al performanței echipelor, depășind competențele tehnice, experiența sau senioritatea.</p>
<p>În perioade de criză, dinamica echipei devine mai importantă decât talentul individual. Echipele de management care nu construiesc cu prioritate dinamici de echipă sănătoase, pierd bătălia performanței.</p>
<ol start="6">
<li><strong> Reziliența nu este o trăsătură individuală, ci o proprietate a sistemului </strong></li>
</ol>
<p>Companiile tratează reziliența ca pe o abilitate personală, dar cercetările din neuroștiință arată că reziliența este un fenomen social: creierul uman își reglează emoțiile prin co-reglare, nu prin auto-reglare. Cu alte cuvinte, oamenii devin rezilienți împreună, nu singuri.</p>
<p>În perioade de criză, echipele au nevoie de spații de co-reglare emoțională: siguranță psihologică, conversații reale, ritualuri de echipă, feedback empatic, lideri care normalizează vulnerabilitatea.</p>
<p>Directorii de HR care promovează reziliența individuală, dar ignoră reziliența colectivă, obțin rezultate slabe.</p>
<ol start="7">
<li><strong> Cultura organizațională se rescrie în criză și nu în direcția dorită </strong></li>
</ol>
<p>Crizele nu doar testează cultura, ci o modifică. În perioade de stres intens, oamenii adoptă comportamente defensive: evită riscurile, reduc colaborarea, cresc rigiditatea decizională. Un studiu Deloitte din 2024 arată că 62 la sută dintre companii își pierd cultura colaborativă în primii 12-18 luni de criză.</p>
<p>De multe ori, top managementul și directorii de HR cred că pot conserva cultura prin comunicare. Dar cultura nu se conservă. Se rescrie. Iar dacă nu este rescrisă intenționat, se rescrie în direcția fricii.</p>
<ol start="8">
<li><strong> Performanța în criză este un fenomen psihologic, nu operațional </strong></li>
</ol>
<p>În perioade de stabilitate, performanța este operațională, dar în perioade de criză, performanța devine psihologică. Nu procesele, nu procedurile, nu instrumentele digitale determină rezultatele, ci modul în care oamenii își gestionează emoțiile, relațiile, percepțiile și sensul.</p>
<p>Directorii de HR care nu înțeleg psihologia echipelor nu pot ajuta la susținerea performanței în perioade cu multiple crize. De ce? Deoarece performanța nu este un KPI, ci este o stare mentală colectivă.</p>
<p><strong>Acțiuni recomandate </strong></p>
<ul>
<li>Directorii de HR trebuie să ajute managementul să reconstruiască sensul înainte de a reconstrui procesele, pentru că echipele performează doar atunci când înțeleg de ce merită efortul.</li>
<li>Este esențial să introducă evaluarea liderilor pe criterii neuropsihologice, nu doar pe rezultate, pentru a identifica comportamentele care cresc sau scad performanța colectivă.</li>
<li>Managerii au nevoie de mecanisme de detectare a conflictelor latente, pentru că tensiunile invizibile sunt principalul factor de erodare a performanței.</li>
<li>HR-ul trebuie să creeze spații de co-reglare emoțională, astfel încât reziliența să devină o proprietate a echipei, nu o responsabilitate individuală.</li>
<li>Cultura trebuie rescrisă intenționat în perioade de criză, altfel se va rescrie în direcția fricii și a rigidității.</li>
</ul>
<h3><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></h3>
<h3>DESPRE <a href="http://www.valoria.ro" target="_blank" rel="noopener">VALORIA</a></h3>
<p>Este o companie de consultanță, training și executive coaching. Prin serviciile sale, ajută antreprenorii să-și dezvolte afacerile și să facă succesul concret și predictibil. “Companiile apelează la noi pentru consultanță de marketing, de resurse umane și de vânzări. Răspundem des solicitărilor să facem training sau coaching echipelor de conducere. Competența, încrederea, inovația și pasiunea sunt valorile pe care le susținem prin tot ce facem. Construim parteneriate și colaborări pe termen lung, deoarece oferim rezultate garantate și cea mai bună calitate, la prețul corect”, explică Elena Badea.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/ce-nu-stiu-directorii-de-hr-despre-performanta-echipelor-in-criza/">Ce nu știu directorii de HR despre performanța echipelor în criză</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Inteligența artificială schimbă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/inteligenta-artificiala-schimba-radical-modul-in-care-este-organizata-munca-si-criteriile-dupa-care-companiile-isi-aleg-angajatii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Jul 2026 21:13:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[inteligența artificială]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<category><![CDATA[Oana Munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[PwC]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63185</guid>

					<description><![CDATA[<p>Oana Munteanu Director, Workforce Services Leader @ PwC România Cel mai recent raport global PwC AI Jobs Barometer conturează câteva concluzii importante. În primul rând, oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/inteligenta-artificiala-schimba-radical-modul-in-care-este-organizata-munca-si-criteriile-dupa-care-companiile-isi-aleg-angajatii/">Inteligența artificială schimbă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-63186" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-800x807.jpg" alt="" width="355" height="358" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-800x807.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu-585x590.jpg 585w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2026/07/Oana-Munteanu.jpg 1032w" sizes="(max-width: 355px) 100vw, 355px" /></h3>
<h3>Oana Munteanu</h3>
<h6>Director, Workforce Services Leader @ PwC România</h6>
<p>Cel mai recent raport global <em>PwC AI Jobs Barometer</em> conturează câteva concluzii importante. În primul rând, oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la AI a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse.</p>
<p>Impactul AI nu este uniform: în unele arii, tehnologia face posturile mai accesibile unui număr mai mare de candidați, iar în altele ridică nivelul cerințelor și face intrarea mai dificilă. În ocupațiile cele mai expuse la AI, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu AI sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite.</p>
<h3>Ce ocupații sunt cele mai expuse la AI</h3>
<p>Dintre cele 382 ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au <a href="https://angajatorulmeu.ro/avertismentul-sefului-airbnb-doua-categorii-de-angajati-nu-vor-rezista-in-era-inteligentei-artificiale/" target="_blank" rel="noopener">expunere ridicată la AI</a>, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de AI.</p>
<p>În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat.</p>
<p>Ocupațiile cel mai expuse la AI sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&amp;C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.</p>
<h3>AI nu afectează toate profesiile în același fel</h3>
<p>Impactul AI asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii.</p>
<p>În unele cazuri, AI preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, AI poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale. Acestea sunt ocupațiile <strong>profesionalizate</strong> de AI: joburi în care tehnologia elimină rutina și ridică nivelul cerințelor.</p>
<p>Profesiile în care AI ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii.</p>
<p>În alte cazuri, AI poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază. De exemplu, într-un rol de gestionar de stocuri, AI poate ține evidența stocurilor, iar angajatului îi rămâne partea de manipulare a mărfii. Acestea sunt ocupațiile <strong>democratizate</strong> de AI: joburi în care tehnologia reduce bariera de intrare și le face accesibile unui număr mai mare de candidați. Printre ocupațiile democratizate de AI se regăsesc tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.</p>
<p>Potrivit datelor PwC, puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la AI sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.</p>
<h3>Numărul de oferte pentru joburi profesionalizate crește mai repede</h3>
<p>Deși joburile democratizate sunt mai numeroase, cele profesionalizate par să câștige teren mai repede. Potrivit raportului PwC, numărul ofertelor pentru locuri de muncă profesionalizate de AI crește de două ori mai repede decât al celor democratizate. Asta sugerează că angajatorii au mai multă nevoie de specialiști care să amplifice rezultatele obținute cu ajutorul AI.</p>
<p>Ocupațiile profesionalizate tind să aibă și o <a href="https://angajatorulmeu.ro/salariile-au-crescut-cu-38-la-suta-in-prima-parte-a-anului-dar-raman-sub-asteptarile-candidatilor-cu-30-la-suta/" target="_blank" rel="noopener">evoluție salarială</a> mai bună. Salariile anunțate pentru aceste joburi au crescut cu 37 la sută comparativ cu 2021, față de un avans salarial mediu de 26 la sută pentru ocupațiile democratizate. Mai mult, șapte dintre primele zece ocupații cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global între 2019 și 2025 sunt ocupații profesionalizate de AI: manageri de cercetare și dezvoltare (+81 la sută creștere salarială), medici veterinari (+77 la sută), chimiști (+63 la sută), farmaciști (+59 la sută), operatori centrale electrice (+56 la sută), fizicieni (+56 la sută) și psihologi (+53 la sută).</p>
<p>Dar diferența nu se reflectă doar în salarii, ci și în structura competențelor cerute de angajatori. În ocupațiile profesionalizate, AI elimină partea standardizată a muncii și lasă în centru activități mai sofisticate. Ca urmare, companiile cer un pachet mai amplu de competențe, la nivel de expert, specifice profesiei, adesea legate de certificări sau expertiză greu transferabilă. În ocupațiile democratizate, accentul se mută mai mult spre competențe largi, transferabile, care permit accesul unor candidați din zone profesionale mai diverse.</p>
<h3>Cerințe mai mari inclusiv la început de carieră</h3>
<p>În paralel, AI accelerează schimbarea profilului de competențe în rolurile de început de carieră. Potrivit <em>AI Jobs Barometer</em>, rolurile de debutanți în ocupațiile cele mai expuse la AI sunt de șapte ori mai predispuse să ceară competențe considerate până de curând specifice seniorilor, precum leadership, gândire strategicăsau luarea deciziilor pe bază de date, față de cele din ocupațiile mai puțin expuse. De asemenea, joburile cele mai expuse la IA solicită într-o mai mare măsură abilități precum empatie, discernământ și creativitate.</p>
<p>Aceste evoluții arată că AI nu înlocuiește pur și simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgește accesul și crește numărul oportunităților. În altele, comprimă partea de execuție și mărește ponderea activităților care cer competențe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar și la cerințe profesionale mai exigente.</p>
<h3>Competențele AI sunt tot mai căutate și mai bine plătite</h3>
<p>Raportul arată și că joburile care cer competențe specifice de AI nu mai reprezintă o nișă, ci un segment al pieței muncii aflat într-o expansiune accelerată. La nivel global, numărul de joburi de tip „specialist AI” a crescut cu 69 la sută numai între 2024 și 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6 la sută.</p>
<p>Cerințele pentru astfel de competențe diferă mult între domenii: circa 20,4 la sută dintre anunțurile de angajare din IT și computer science cer competențe legate de AI, față de 12,1 la sută în marketing și PR și 8,8 la sută în știință și cercetare. La polul opus, în sectoare precum transportul, sănătatea sau ospitalitatea, ponderea rămâne încă redusă și reflectă impactul deocamdată mai redus al AI în aceste domenii.</p>
<p>În majoritatea ariilor profesionale, cele mai multe ocupații care cer competențe IA sunt din categoria ”utilizator IA”, adică poziții în care angajații folosesc instrumente AI în activitatea curentă, fără să le dezvolte ei înșiși. În multe domenii non-tehnice, precum marketing, vânzări sau resurse umane, peste 95 la sută dintre rolurile care cer AI sunt astfel de roluri de utilizare. Cererea pentru roluri de dezvoltator AI, adică pentru cei care construiesc astfel de sisteme, rămâne concentrată în IT și cercetare.</p>
<p>Joburile care cer competențe AI sunt mai bine plătite decât cele care nu cer astfel de competențe, ceea ce arată că angajatorii recompensează tot mai mult capacitatea de a folosi IA pentru a obține rezultate concrete. În 2025, diferența salarială pentru posturile cu AI față de cele fără AI ajunge la 88 la sută în vânzări, 87 la sută în relații cu clienții, 75 la sută în zona juridică și de conformitate și 50 la sută în finanțe. În IT, diferența este mai redusă, de 28 la sută, semn că acolo competențele AI au devenit deja mai răspândite.</p>
<h3>Provocări pentru candidați și angajatori</h3>
<p>Pentru candidați și profesioniști, mesajul este relativ simplu: în epoca inteligenței, șansele de angajare cresc dacă știi să faci două lucruri în același timp. Pe de o parte, să folosești AI pentru sarcinile pe care le poate face bine. Pe de altă parte, să îți dezvolți acele competențe pe care tehnologia nu le poate înlocui ușor: judecata, relaționarea, creativitatea, logica și capacitatea de a lua decizii în contexte complexe.</p>
<p>Pentru angajatori, mesajele sunt ceva mai nuanțate. Dacă extinderea adopției s-a dovedit o provocare căreia îi pot face față, cu rezultate diferite direct proporționale cu investiția în instrumente și training, ecuația necesarului de competențe nu este la fel de simplă.</p>
<p>Profesionalizarea AI cere competențe greu, dacă nu imposibil, de dezvoltat sau de dobândit fără o bază în educația timpurie, formală și fără multă expunere (fie că vorbim de competențe cognitive sofisticate, fie că vorbim de competențe emoționale). Mai mult, dincolo de simpla utilizare a unor instrumente care poate crește eficiența personală, profesionalizarea și democratizarea implică modificări în modul de organizare al muncii, de alocare a sarcinilor între oameni și tehnologie în mod structurat și asumat, un exercițiu complex și de durată.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<p>Nu în ultimul rând, pentru decidenții din sfera politicilor publice, este evident că provocarea decalajului de competențe va fi una cu profund impact economic și social. Fără resurse umane de calitate acolo unde contează, singurul avantaj competitiv rămâne costul (oameni mai ieftini decât AI), respectiv fără investiție măcar în competențe de bază legate de AI, dar și cognitive și emoționale, relevante, o mare parte din populație va rămâne în urmă.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/inteligenta-artificiala-schimba-radical-modul-in-care-este-organizata-munca-si-criteriile-dupa-care-companiile-isi-aleg-angajatii/">Inteligența artificială schimbă radical modul în care este organizată munca și criteriile după care companiile își aleg angajații</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/romania-nu-mai-poate-miza-pe-vanzarea-de-munca-ieftina-intr-o-lume-care-cumpara-siguranta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Jul 2026 22:44:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[business]]></category>
		<category><![CDATA[Claudia Sofianu]]></category>
		<category><![CDATA[EY]]></category>
		<category><![CDATA[muncă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=63044</guid>

					<description><![CDATA[<p>Claudia Sofianu Partener, People Advisory Services Leader @ EY România &#160; Până nu demult, argumentele erau simple: costuri competitive, proximitate față de Vest și forță de muncă disponibilă. Astăzi, investitorii&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/romania-nu-mai-poate-miza-pe-vanzarea-de-munca-ieftina-intr-o-lume-care-cumpara-siguranta/">România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-41950" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-300x200.jpg" alt="" width="355" height="236" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-300x200.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-1024x682.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-768x512.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-380x253.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-800x533.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-760x506.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-600x400.jpg 600w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania.jpg 1039w" sizes="(max-width: 355px) 100vw, 355px" /></h3>
<h3>Claudia Sofianu</h3>
<h6>Partener, People Advisory Services Leader @ EY România</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>Până nu demult, argumentele erau simple: costuri competitive, proximitate față de Vest și forță de muncă disponibilă. Astăzi, investitorii întreabă cât de sigură este locația, cât de repede poate livra și dacă există oameni capabili să susțină proiecte complexe.</p>
<p>Ne-am obișnuit să discutăm despre atractivitate ca și cum ar fi o destinație. De fapt, este doar începutul conversației. Nu mai vorbim doar despre lipsa oamenilor, ci despre capacitatea României de a rămâne relevantă într-o economie europeană care se reindustrializează sub presiunea geopolitică.</p>
<p>România concurează acum cu <a href="https://angajatorulmeu.ro/cat-de-simplu-este-procesul-de-infiintare-a-unui-srl-in-romania-comparativ-cu-cehia-ungaria-sau-polonia/" target="_blank" rel="noopener">Polonia, Cehia sau Ungaria</a> pentru proiecte care cer stabilitate, competențe tehnice și viteză. Vulnerabilitatea nu este lipsa interesului. Investiția se câștigă în boardroom, dar se poate pierde pe linia de producție, când apare întrebarea practică: cine proiectează, cine operează, cine certifică și cine livrează la timp?</p>
<h3>Nearshoring-ul nu caută ieftin, caută sigur</h3>
<p>Un efect vizibil al tensiunilor geopolitice este accelerarea reshoring-ului și nearshoring-ului. Pentru România, aceasta este o fereastră de oportunitate, dar nu una automată. Investitorii nu caută doar costuri mai mici; caută locuri în care riscul operațional este mai ușor de controlat.</p>
<p>Schimbarea se vede în <em>EY Attractiveness Survey Romania 2026</em>. Într-un an în care proiectele ISD au scăzut cu șapte la sută în Europa, România a atras 109 proiecte, în creștere cu 16 la sută, și a generat 5.710 locuri de muncă, cu 39 la sută mai multe decât în anul anterior. Nu câștigăm încă prin scară, dar câștigăm vizibilitate într-o Europă în care capitalul este mai selectiv.</p>
<p>Mai importantă este structura investițiilor. Proiectele de extindere au urcat de la 31 în 2024, la 60 în 2025 și reprezintă 55 la sută din totalul proiectelor anunțate. Investitorii care au testat deja România aleg să își mărească expunerea aici – un vot de încredere mai relevant decât simpla intrare pe piață.</p>
<p>Totuși, același studiu arată și limita momentului: doar 52 la sută dintre investitori se așteaptă ca atractivitatea României să se îmbunătățească în următorii trei ani, față de 58 la sută în ediția anterioară și 67 la sută în 2024. România este pe hartă, dar nu este automat și în proiect. Atractivitatea deschide ușa; capacitatea de a duce lucrurile până la capăt decide dacă investiția rămâne aici.</p>
<h3>Investiția se anunță la nivel macro. Se pierde la nivel operațional</h3>
<p>Aici apare paradoxul românesc. Fluxurile ISD (Investiții Străine Directe) au revenit la 8,1 miliarde euro în 2025, potrivit <a href="https://www.ey.com/en_ro/attractiveness/2026/romania-2026--from-attractiveness-to-investment-credibility" target="_blank" rel="noopener">EY Attractiveness Survey Romania 2026</a>, dar revenirea nu rezolvă automat capacitatea de livrare. Putem atrage investiții, dar riscăm să nu avem suficienți oameni pregătiți ca să producem mai multă valoare local. România are o problemă mai mare decât deficitul de forță de muncă: are un deficit de capacitate de implementare.</p>
<p>Conform datelor, România nu mai este percepută ca o destinație bazată exclusiv pe avantajul costurilor reduse. Investitorii urmăresc din ce în ce mai mult proiecte cu valoare adaugată ridicată, orientate către sofisticarea și repoziționarea sectoarelor economice pe segmente superioare ale lanțului valoric.</p>
<p>Deși proiectele de investiții continuă să fie concentrate preponderent în sectorul Utilaje și Echipamente, percepția investitorilor indică faptul că serviciile de Software &amp; ITC vor deveni principalul motor al creșterii economice în anii următori (14 la sută dintre respondenți). În contrast, sectorul Utilaje și Echipamente ocupă doar poziția a opta în ierarhia domeniilor considerate cu cel mai mare potențial de creștere în viitor (2 la sută).</p>
<p>De asemenea, se observă o orientare tot mai pronunțată către investiții menite să crească productivitatea, cu accent pe calitate și valoare adăugată ridicată, prin valorificarea capitalului uman calificat și specializat, în detrimentul modelului bazat predominant pe competențe generale și avantaje de cost.</p>
<h3>Apărarea devine industrie, nu doar buget public</h3>
<p>Al doilea motor al schimbării este industria de apărare. Creșterea bugetelor militare, presiunea NATO și <a href="https://angajatorulmeu.ro/systematic-10-ani-in-romania-software-pentru-aparare-infrastructuri-critice-si-societati-reziliente/" target="_blank" rel="noopener">inițiativele europene de securitate</a> transformă apărarea într-un vector economic. Pentru România, întrebarea incomodă nu este doar cât cumpărăm, ci cât putem produce, cât putem integra, cât putem certifica și cât putem menține local.</p>
<p>Analizele EY privind apărarea arată că România poate beneficia de programe europene, ajutoare de stat, finanțări pentru capacități industriale și proiecte dual-use. Între 2019 și 2025, România a implementat pachete de ajutor de stat de aproximativ 2,53 miliarde euro, iar noile programe pot ajunge la cinci miliarde, cu priorități în tehnologii avansate, R&amp;D și industrii strategice.</p>
<p>Dar apărarea nu creează doar cerere pentru fabrici. Creează cerere pentru competențe rare: inginerie avansată, sisteme integrate, securitate cibernetică, management de proiect complex și conformitate. Un proiect industrial nu se blochează în comunicatul de presă, ci în autorizări, furnizori, lipsa tehnicienilor și echipe care nu pot fi formate peste noapte.</p>
<h3>Mobilitatea globală se strânge. Talentul local devine critic</h3>
<p>În paralel, mobilitatea internațională se schimbă. Dacă înainte companiile puteau acoperi rapid lipsurile de competențe prin relocări, detașări sau recrutare internațională, astăzi acest model este mai dificil. Reglementările devin mai stricte, verificările de securitate mai relevante, iar politicile de imigrație mai selective.</p>
<p>Pentru companii, concluzia este simplă și inconfortabilă: mobilitatea internațională nu mai poate fi singura soluție pentru deficitul de competențe. Presiunea se mută pe dezvoltarea talentelor locale, reconversie, educație duală și parteneriate reale cu universitățile. Este mai puțin spectaculos decât anunțul unei investiții, dar mult mai important pentru succesul ei.</p>
<p>Datele EURES arată dimensiunea provocării: în 2023, rata de ocupare din România era de 63 la sută, sub media UE de 70,4 la sută, iar gradul de ocupare în rândul tinerilor era de doar 18,7 la sută. Datele INS confirmă că presiunea persistă: în 2025, rata de ocupare pentru populația de 15–64 de ani a fost tot de 63 la sută, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior.</p>
<h3>Competențele devin infrastructură critică</h3>
<p>Poate cea mai importantă schimbare este una conceptuală: capitalul uman nu mai poate fi tratat ca anexă a investiției, ci ca infrastructură strategică. La fel ca energia, transportul sau securitatea cibernetică, competențele devin condiție pentru reziliență economică. Fără ele, investițiile rămân pe hârtie, iar proiectele industriale se lovesc de limite concrete.</p>
<h3>Miza pentru România: să nu rămână doar interesantă</h3>
<p>România trebuie să treacă de la un model bazat pe cost la unul bazat pe valoare. Tranziția cere educație tehnică, retenția tinerilor, stimulente pentru R&amp;D, colaborare între stat, universități și companii și o abordare mai inteligentă a imigrației economice.</p>
<p>Geopolitica oferă României o oportunitate rară de a se repoziționa în lanțurile globale de valoare. Dar <em>EY Attractiveness Survey Romania 2026</em> arată că investitorii nu mai cumpără doar potențial. Ei caută dovada că un proiect poate fi dus la capăt: oameni, procese, autorizări, furnizori, infrastructură și ritm. România este pe hartă. Întrebarea este dacă poate rămâne în proiect.</p>
<p>Fără această capacitate, România riscă să rămână „țară de shortlist”: suficient de interesantă pentru a intra în prezentările investitorilor, dar nu suficient de pregătită pentru decizia finală. Într-o Europă în care investițiile se reduc, diferența nu o va face doar atractivitatea. O va face credibilitatea operațională.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<p>România are astăzi o fereastră reală de oportunitate, dar nu una confortabilă. Geopolitica ne poate aduce mai aproape de investiții strategice și industrii cu miză mare, dar nu ne va duce singură acolo. Următorul avantaj al României nu va fi că este mai ieftină, ci că poate fi de încredere. Credibilitatea nu se construiește în prezentări, ci în oameni formați la timp, administrații care răspund la timp și companii care înțeleg că talentul nu se cumpără instant de pe piață. Se crește. Într-o lume care cumpără siguranță, România trebuie să vândă capacitate reală de livrare.</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/romania-nu-mai-poate-miza-pe-vanzarea-de-munca-ieftina-intr-o-lume-care-cumpara-siguranta/">România nu mai poate miza pe vânzarea de muncă ieftină într-o lume care cumpără siguranță</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Piața muncii intră într-o nouă fază: ce schimbă Bruxelles-ul pentru companii?</title>
		<link>https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-intra-intr-o-noua-faza-ce-schimba-bruxelles-ul-pentru-companii/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[A M]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 22 Jun 2026 22:07:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Guest Writer]]></category>
		<category><![CDATA[angajați]]></category>
		<category><![CDATA[angajatori]]></category>
		<category><![CDATA[Bruxelles]]></category>
		<category><![CDATA[Claudia Sofianu]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[EY]]></category>
		<category><![CDATA[Piața Muncii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://angajatorulmeu.ro/?p=62961</guid>

					<description><![CDATA[<p>Claudia Sofianu Partener, liderul departamentului People Advisory Services @ EY România &#160; Pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă (Fair Labour Mobility Package) este, în acest moment, în fază&#8230;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-intra-intr-o-noua-faza-ce-schimba-bruxelles-ul-pentru-companii/">Piața muncii intră într-o nouă fază: ce schimbă Bruxelles-ul pentru companii?</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h3><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone wp-image-41950" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-300x200.jpg" alt="" width="355" height="236" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-300x200.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-1024x682.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-768x512.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-380x253.jpg 380w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-800x533.jpg 800w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-760x506.jpg 760w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania-600x400.jpg 600w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/03/Claudia-Sofianu-EY-Romania.jpg 1039w" sizes="(max-width: 355px) 100vw, 355px" /></h3>
<h3>Claudia Sofianu</h3>
<h6>Partener, liderul departamentului People Advisory Services @ EY România</h6>
<p>&nbsp;</p>
<p>Pachetul pentru mobilitatea echitabilă a forței de muncă (Fair Labour Mobility Package) este, în acest moment, în fază de inițiativă și proiect pilot (în special pentru componenta de digitalizare, precum ESSPASS), cu propuneri legislative așteptate în 2026 și o implementare etapizată ulterior.</p>
<p>În paralel, Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act) se află în fază de consultare, cu obiectivul declarat de a fi lansat în 2026. Mesajul pentru companii este însă deja clar: direcția este stabilită, iar fereastra de pregătire este limitată. Pentru companii, presiunea va fi mai mare, iar spațiul pentru improvizație mai mic.</p>
<h4>De ce contează acum?</h4>
<p>Libera circulație a lucrătorilor este unul dintre pilonii pieței unice europene. În practică, însă, mobilitatea a fost, prea des până acum, o combinație de reguli interpretate diferit, proceduri greoaie și zone gri pe care companiile au încercat să le gestioneze cum au putut. Exact aici încearcă să intervină noul pachet: să simplifice, dar fără să relaxeze controlul. Merită spus că acesta este, probabil, punctul cel mai important.</p>
<p>În paralel, Comisia Europeană a lansat consultările pentru Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act), o inițiativă anunțată pentru 2026, care urmărește să actualizeze reguli europene cu impact direct asupra modului în care este organizată munca.</p>
<p>Mai concret, discuția vizează <a href="https://angajatorulmeu.ro/inteligenta-artificiala-simplifica-viata-oamenilor-la-job-dar-creste-dependenta-de-tehnologie-si-genereaza-anxietate/" target="_blank" rel="noopener">gestionarea algoritmilor și a inteligenței artificiale la locul de muncă</a>, actualizarea regulilor de sănătate și securitate pentru riscuri psihosociale și ergonomice, respectarea regulilor de muncă și SSM în subcontractare, gestionarea echitabilă a restructurărilor și întărirea aplicării drepturilor lucrătorilor și a rolului partenerilor sociali. Nu avem încă obligații finale adoptate, dar direcția este deja suficient de clară, încât companiile să nu-și mai permită să privească subiectul de la distanță.</p>
<h4>Unde se schimbă jocul?</h4>
<p>Pașaportul european de securitate socială (European Social Security Pass), cunoscut și ca ESSPASS, este proiectul prin care Comisia Europeană vrea să digitalizeze documentele de securitate socială folosite în mobilitatea transfrontalieră și să permită verificarea lor rapidă, în timp real, peste granițe.</p>
<p>În fazele pilot, accentul a fost pus inclusiv pe documentul portabil A1, cel care arată în ce stat rămâne asigurat un lucrător mobil din punct de vedere al asigurărilor sociale pe perioada în care muncește într-un alt stat UE. Pentru companii, miza este clară: mai puțină birocrație, verificări mai rapide și un risc mai mic de erori, întârzieri sau fraudă.</p>
<p>Autoritatea Europeană a Muncii (European Labour Authority) este agenția europeană creată pentru a sprijini aplicarea efectivă a regulilor privind mobilitatea transfrontalieră a lucrătorilor și coordonarea sistemelor de securitate socială.</p>
<p>Rolul ei este să faciliteze accesul la informații pentru angajatori și lucrători, să sprijine cooperarea între statele membre UE, inclusiv prin inspecții comune, și să ajute la soluționarea dificultăților care apar în situații transfrontaliere. Pentru companii, beneficiul poate fi o aplicare mai coerentă a regulilor. În același timp, asta înseamnă și mai puțin spațiu pentru interpretări divergente.</p>
<p>Inițiativa privind portabilitatea competențelor (Skills portability initiative) urmărește recunoașterea mai ușoară a competențelor și calificărilor între statele membre, astfel încât mobilitatea să nu se blocheze doar pentru că piața muncii se mișcă mai repede decât mecanismele administrative. Într-o economie aflată sub presiunea deficitului de talent, miza este simplă: să poți muta mai repede (dar și conform) oamenii acolo unde este nevoie de ei.</p>
<p>Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act) mută discuția dincolo de mobilitate, către felul în care este organizată munca în sine. Din ce a anunțat Comisia Europeană până acum, nu vorbim despre o singură obligație nouă, ci despre o posibilă actualizare a mai multor zone sensibile: folosirea algoritmilor și a inteligenței artificiale la muncă, sănătatea și securitatea în noile contexte de lucru, subcontractarea, restructurările și aplicarea drepturilor lucrătorilor. Pentru business, asta înseamnă mai multă disciplină și mai puțin spațiu pentru improvizație. Pentru HR, este un test de claritate, sustenabilitate și încredere.</p>
<h4>Ce risc văd companiile?</h4>
<p>Pentru companii, mesajul este clar: mobilitatea și standardele de calitate a muncii vor deveni mai digitale, <a href="https://angajatorulmeu.ro/transparenta-salariala-cum-arata-implementarea-directivei-in-14-tari-din-uniunea-europeana/" target="_blank" rel="noopener">mai transparente</a> și mai integrate. Asta ajută, dar obligă și mai mult. Mobilitatea nu mai poate rămâne exclusiv în HR. Politicile interne trebuie să se lege între ele, iar HR, payroll, tax, legal și business trebuie să spună aceeași poveste – nu doar pe hârtie, ci și în practică.</p>
<p>În România, pentru companiile cu mobilitate regională, cu structuri de subcontractare sau cu presiune mare pe talent, nu mai vorbim doar despre interpretare juridică, ci despre execuție, viteză și competitivitate.</p>
<p>În materia detașărilor, implicațiile sunt foarte concrete: baza juridică, documentarea, remunerarea, regulile din statul gazdă și consistența informațiilor raportate vor conta mai mult decât până acum. Iar dacă direcțiile anunțate pentru Actul privind locurile de muncă de calitate (Quality Jobs Act) se vor materializa, companiile va trebui să se uite cu mai multă seriozitate și la instrumentele digitale folosite în relația de muncă, la subcontractare și la gestionarea schimbărilor organizaționale. De aceea, tema nu mai poate fi lăsată exclusiv în grija HR-ului: cine adună datele, cine le verifică și cine răspunde pentru ele devine parte din aceeași ecuație de control și execuție.</p>
<h4>Ce ar trebui decis acum?</h4>
<p>Un proprietar clar al subiectului la nivel executiv, o radiografie rapidă a punctelor unde compania pierde timp, bani sau control și o abordare comună între HR, payroll, taxe, juridic și business. Fără această disciplină internă, noile reguli europene vor fi mai greu de administrat decât de înțeles. Iar în practică, costul întârzierii se vede repede.</p>
<p>Mesajul este simplu: Europa ridică standardul, dar nota de plată va ajunge mai degrabă la companiile nepregătite, decât la autorități. Pentru un CEO, concluzia este directă: cine își pune ordine din timp în mobilitate, date și responsabilități interne va câștiga viteză, control și credibilitate.</p>
<p><a href="https://www.sixtgroup.ro/ro/" target="_blank" rel="noopener"><img decoding="async" class="aligncenter wp-image-41470 size-large" src="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg" alt="" width="1024" height="256" srcset="https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-1024x256.jpg 1024w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-300x75.jpg 300w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1-768x192.jpg 768w, https://angajatorulmeu.ro/wp-content/uploads/2022/02/sixt-banner-1.jpg 1584w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></a></p>
<p>Pentru HR, mesajul este la fel de important: fără roluri clare, procese sustenabile și sprijin real din partea organizației, presiunea va crește exact acolo unde implementarea este deja cea mai dificilă. În fond, aici se va vedea foarte repede cine tratează subiectul ca pe o formalitate și cine reușește, în practică, să-l transforme în procese care funcționează și în decizii mai bune.</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Post-ul <a href="https://angajatorulmeu.ro/piata-muncii-intra-intr-o-noua-faza-ce-schimba-bruxelles-ul-pentru-companii/">Piața muncii intră într-o nouă fază: ce schimbă Bruxelles-ul pentru companii?</a> apare prima dată în <a href="https://angajatorulmeu.ro">AngajatorulMeu.ro</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
