Unu din trei români activi pe piața muncii face parte din grupul Avangardiștilor Incluziunii, o categorie de persoane care sprijină incluziunea pe piața muncii.
Ei reprezintă 34 la sută din totalul angajaților care se simt incluși la muncă și 47 la sută din totalul celor care se simt motivați la job. Pe de altă parte, peste trei milioane de români nu se simt incluși la locul de muncă și cei mai mulți se declară obosiți (60 la sută) și descurajați (65 la sută). Investițiile în programe pentru incluziune pot îmbunătăți starea de spirit a echipelor și pot ajuta organizațiile să-și păstreze angajații.
Datele sunt extrase din Barometrul României Responsabile – Ediția Diversitate și Incluziune (BARES.DI), un studiu realizat de Cult Research și GRF+, la inițiativa Asociației OPEN MINDS. Cercetarea prezentată la Conferința despre Diversitate și Incluziune (D&I) identifică patru Românii, grupate în funcție de atitudinea angajaților față de sănătate fizică, sănătate mintală, sănătate emoțională, spiritualitate, ecologie, diversitate, conștiință socială și incluziunea socială la locul de muncă. 28 la sută dintre angajații din categoria Spectatorilor și a Deconectaților Social intenționează să-și schimbe jobul în următoarele șase luni.
- Trendyol, primul decacorn din Turcia, va angaja 250 de oameni în primul depozit pe care îl deschide în România
- Oamenii de la Ursus: Geanina-Cristina Paraschiv, Senior Planner-ul convins că, dacă faci ce-ți place, echilibrul dintre viața profesională și cea personală vine în mod natural
- E.ON a lansat E.ON Energy Challenge, competiția dedicată studenților și masteranzilor care vor să schimbe lumea energiei
„Conferința despre D&I este cel mai mare festival pentru promovarea incluziunii la muncă în România. Celor peste 600 de aliați care au participat le-am oferit, prin BARES.DI, un instrument prin care să măsoare concret cum se simt angajații la serviciu în 2024 și cum putem construi împreună o Românie productivă și motivată. Avem nevoie de lideri care stabilesc obiective de incluziune ambițioase, dar adaptate la ce trăiesc angajații lor în fiecare zi în organizații. OPEN MINDS susține acest demers prin parteneriate public-private care să crească, în timp, nivelul de conștientizare și numărul de români care practică incluziunea la locul de muncă”, spune Mirela Tănase, vicepreședinte al Asociației OPEN MINDS și organizator al Conferinței despre Diversitate & Incluziune.
Cele „patru Românii” de la serviciu și sentimentul de incluziune
- Avangardiștii incluziunii (30 la sută dintre angajații din România) sunt cei mai activi aliați pentru incluziune și se simt deseori incluși la muncă.
- Centrații pe sine (26 la sută din populația activă în România) sunt preocupați mai degrabă de binele propriu și aleg să nu susțină diversitatea și incluziunea la muncă.
- Spectatorii sociali (30 la sută dintre angajații români) nu se implică în problemele de incluziune și nu au o reacție atunci când asistă la discriminare.
- Deconectații social (14 la sută dintre respondenți) se simt cel mai des excluși de la locul de muncă și nu suntmulțumiți de stilul lor de viață.
Angajații care nu se simt incluși sunt mai vulnerabili la discriminare la locul de muncă
Pentru românii din grupul Spectatorilor și al Deconectaților social, discriminarea creează un cerc vicios: angajații se simt excluși, ceea ce le afectează motivația și starea de bine la muncă, iar demisia este soluția aleasă pentru schimbare.
- Doar 12 la sută dintre Deconectații social se simt incluși la locul de muncă, aproape de trei ori mai puțin decât Avangardiștii incluziunii (34 la sută).
- 32 la sută dintre Spectatorii Sociali se simt uneori excluși de la locul de muncă.
- Dintre toți angajații activi din România, Deconectații social raportează cel mai mic nivel de motivație (11 la sută) și doar 10 la sută se simt bine la muncă.
- Retenția are de suferit: acești angajați au cea mai ridicată intenție de a-și schimba locul de muncă în următoarele șase luni – 29 la sută în cazul Deconectaților Social și 27 la sută în rândul Spectatorilor Sociali.
„Cele patru Românii nu au altă variantă decât să lucreze împreună. Cel mai natural loc în care să faci educație pentru incluziune este locul de muncă, iar tema pe care le-o propunem angajatorilor pentru 2024 este să identifice modalitățile prin care îi pot sprijini pe angajații neimplicați – un grup de circa trei milioane de români Spectatori și Deconectați – să se simtă mai bine la muncă și să devină Avangardiști ai incluziunii”, declară Paul Acatrini, Research Director & Managing Partner Cult Research.
Abordări propuse de experți în Conferința despre Diversitate & Incluziune
A doua ediție a Conferinței pentru Diversitate și Incluziune, organizată a reunit 58 de experți și lideri de opinie care au prezentat bune practici pentru profesioniștii care vor să facă din organizațiile lor medii incluzive pentru fiecare angajat.
Printre abordările propuse de experți pentru creșterea sentimentului de incluziune la muncă au prioritate îmbunătățirea politicilor de recrutare și onboarding și crearea mai multor ocazii în care angajații se cunosc și lucrează împreună. Alte soluții includ crearea unor programe de învățare continuă, introducerea serviciilor de consiliere pentru persoanele discriminate și promovarea incluziunii în educație.
- Adela Hanafi, președinte, Asociația CONIL: „Este o linie foarte subțire între a fi valid și a fi invalid. Trebuie să ne dăm seama că avem nevoie să fim diferiți și putem fi împreună”.
- Anca Dumitrescu, președinte, Asociația Autism Voice: „În România, doar unu la sută dintre adulții cu autism au un job, deși până la 50 la sută dintre ei pot face față unui loc de muncă”.
- Laura Grunberg, Prof. Univ. și Coordonator al Planului de Egalitate de Gen, Universitatea București: „În universități avem datoria de a crește contactul studenților cu toți oamenii din jurul nostru”.
Peste 600 de profesioniști din mediul de business, ONG-uri, activiști, reprezentanți din instituții publice și din instituții de învățământ preuniversitar și universitar și reprezentanți din societatea civilă au urmărit dezbaterile în Casa Universitarilor și online, pe pagina evenimentului. Valoarea de 10.000 euro, obținută din vânzarea biletelor, este donată integral Asociației CONIL, care luptă pentru integrarea persoanelor cu dizabilități.
