Industria de software din România va crește cu circa 12,5 la sută în 2020 și va ajunge la un volum de business de circa 8,2 miliarde de euro, potrivit estimărilor specialiștilor KeysFin.
Creșterea este mai temperată decât în 2019, când sectorul a înregistrat o cifră de afaceri de 7,3 miliarde de euro, cu aproape 20 la sută mai mult decât în 2018 și peste 69 la sută raportat la 2015. Industria de software din România se menține în topul industriilor-cheie pentru economia țării. Ponderea întregului sector IT&C în produsul intern brut a fost de 6,1 la sută în 2019 și 7,1 la sută în prima jumătate a lui 2020.
„Considerăm că inovația ar trebui să stea la baza dezvoltării durabile a României, iar industria de software este pilonul principal al inovației locale. Tocmai de aceea, am ajuns la a patra ediție consecutivă a studiului dedicat industriei de software din România, probabil una din cele mai complexe și detaliate analize dedicate IT-ului local, prin care identificăm de fiecare dată tendințele de pe piață și analizăm cei mai importanți indicatori de business. Pentru 2020, ne este deja clar că, paradoxal, pandemia a reprezentat o oportunitate pentru acele companii care au venit cu soluții de digitalizare potrivite pentru nevoile multor industrii, obținând rezultate peste așteptări”, declară Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
În 2019, în România activau peste 24.000 de companii din domeniul software, cu 6,2 la sută mai multe față de 2018 și cu 38,9 la sută mai multe față de 2015. 22.600 sunt companii micro, 1.100 companii mici, 328 medii și 20 companii mari. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 37,4 la sută din total, urmate de corporații (25,7 la sută), companii mici (19,8 la sută) și microîntreprinderi, cu 17,1 la sută. De altfel, industria software este una dintre cele mai echilibrate industrii locale din punct de vedere al repartizării cifrei de afaceri pe tipuri de companii. Diferența de maximum 20 puncte procentuale dintre categorii este relativ minoră față de alte sectoare-cheie.
Performanța are aceleași coduri CAEN
Cea mai mare companie de software din România rămâne Oracle, cu o cifră de afaceri de peste 200 milioane de euro (2,7 la sută din total). Clasamentul este completat de IBM (peste 197 milioane de euro – 2,6 la sută), Ericsson Telecommunications (peste 161,3 milioane, 2,2 la sută), Bitdefender (circa 140,5 milioane) și Endava (circa 135,5 milioane). Cele mai mari zece companii din industrie au cumulat afaceri de circa 1,3 miliarde euro – 17,6 la sută din total.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Și în ceea ce privește profitabilitatea, rezultatele sunt pozitive: profitul net a crescut cu 27,3 la sută față de 2018 si cu peste 110 la sută față de 2015, și a ajuns la peste un miliard de euro în 2019. Dintre cele 24.000 de companii analizate, 16.000 (67 la sută) au înregistrat profit, circa 6.000 (25 la sută) au fost în pierdere, iar restul au avut un rezultat nul în 2019. Numărul de insolvențe a scăzut cu peste 25 la sută față de 2018, la 56 de insolvențe în 2019.
Pe primul loc în topul celor mai profitabili jucători din domeniu se află și în 2019 SAP, cu un profit net de 36,4 milioane de euro, mai mic însă decât în 2018, când a fost de peste 40 de milioane de euro (în moneda națională, scăderea a fost de sub opt la sută). Cele mai profitabile cinci companii au avut în 2019 un profit net cumulat de 104,2 de milioane de euro, respectiv 9,7 la sută din total.
Peste 130.000 români lucrează în software
Numărul de angajați din industria de software a crescut cu 43,3 la sută în ultimii cinci ani, la 130.000, în 2019. Cu toate acestea, potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE la deficitul de angajați în acest domeniu. Necesarul este estimat la câteva zeci de mii de specialiști, conform asociațiilor profesionale.
Cursa de a atrage angajații în IT, și mai ales pe cei mai buni, a dus la creșterea costului mediu per angajat cu aproape 45 la sută în ultimii cinci ani și cu nouă la sută față de 2018, la 25.500 euro în 2019. Cu toate acestea, IT-iștii români au și o productivitate excelentă: productivitatea per angajat a crescut cu peste 18 la sută în ultimii cinci ani și peste 11 la sută față de 2018, și a ajuns la un nivel mediu de 56.200 euro/ angajat în 2019.
În topul celor mai mari angajatori locali din software se regăsesc Oracle (3.400 de angajați în 2019), IBM (3.300), Endava (2.600), Ericsson Telecommunications (2.600) și Atos IT Solutions and Services (2.200). În total, primii cinci angajatori locali au concentrat 10,8 la sută din totalul forței de muncă locale de pe piața de software. Cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 40 la sută din total, urmate de multinaționale, cu 24 la sută, au remarcat experții.
Sectorul software local, concentrat în zone-cheie
Bucureștiul atrage în continuare cele mai mari firme de software locale. Rulajul companiilor din acest sector, cu sediul social în Capitală, este de 4,3 miliarde de euro (58,7 la sută din total). Pe locul al doilea se situează Clujul (1,1 miliarde euro în 2019 – 15,5 la sută), urmat de Timiș (347,7 milioane – 4,8 la sută), Iași (341,4 milioane – 4,7 la sută) și Brașov (185,3 milioane – 2,5 la sută). Primele cinci județe însumează 86 la sută din cifra de afaceri a industriei de software locale.
Pandemia, paradoxal, unul dintre motoarele de dezvoltare în 2020
Pandemia care a debutat rapid în primul trimestru al acestui an a dus la o nevoie imediată și stringentă de digitalizare a multor domenii-cheie din România, astfel că firmele de IT au avut oportunitatea să dezvolte și să livreze rapid soluții de software relevante. De la dezvoltarea site-urilor de e-commerce – procentul cumpărăturilor online a crescut cu cel puțin opt la sută în 2020 – și până la digitalizarea unor servicii-cheie, precum cele ale industriei bancare, dezvoltatorii de software locali au răspuns cu succes cerințelor pieței.
Este și cazul Starbyte, o companie locală cu capital 100 la sută autohton, specializată în soluții B2B, care a adăugat module noi și inovatoare deja popularei soluții de înrolare digitală 4Apply, în 2020. Starbyte a lansat un modul prin care companiile pot afla în timp real dacă angajații sau vizitatorii poartă mască atunci când se află în spațiile proprii și un modul ce adaugă noi funcționalități de verificare și securitate a procesului de înrolare digitală, tot mai des folosit în sectorul bancar, în vederea aprobării de credite online.
„2020 a fost, fără doar și poate, anul digitalizării, iar sectorul financiar a avut un răspuns rapid la realitățile pieței și a accelerat dezvoltarea de soluții potrivite unei experiențe online ușoare pentru consumatori. Expertiza noastră în acest sector și capacitatea de a dezvolta rapid module noi și inovatoare, au fost două elemente care au contribuit decisiv la începerea unor noi colaborări sau la extinderea celor deja existente, astfel că, acum la final de an, nu putem decât să fim mândri de rezultatele echipei noastre”, spune Ana Petrache, Marketing Manager Starbyte.
Potrivit unui studiu Signicat, în momentul creării unui cont nou, 40 la sută dintre consumatori vor abandona procesul de înrolare dacă este prea lung sau complex, iar utilizatorii sunt dispuși să schimbe furnizorii de servicii financiare pentru a obține o experiență mai bună. Drept urmare, băncile sau alte organizații ce solicită clienților să viziteze o sucursală sau să descarce, să tipărească, să semneze și să trimită documente suplimentare, își pot pierde cota de piață în fața concurenților care au adoptat soluții de automatizare și digitalizare.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate la Ministerul Finanțelor de companii care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activități de editare a altor produse software), 6201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activități de consultanță în tehnologia informației), 6203 (activități de management – gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul), 6209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de BNR (la sfârșitul perioadei).
