Economia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut, din ianuarie 2019 până în ianuarie 2020, cu 2,3 la sută, la nivelul pieței muncii (cu 5.818 locuri de muncă), ritm de expansiune similar creșterii anuale din ultima decadă, ceea ce a făcut din Cluj cea mai dinamică economie regională din România, arată o analiză realizată de Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB).

Până la sfârșitul lunii mai 2020, s-au pierdut însă 3.437 locuri de muncă, ceea ce înseamnă o scădere de 1,4 la sută a numărului de salariați. La nivel județean, pierderea a fost de 4.126 locuri de muncă. Unu din patru salariați din județul Cluj a avut contractul suspendat, în contextul pandemiei, iar până în iulie, în județul Cluj au fost suspendate 77.450 de contracte în regim de urgență.

Cele mai multe (67 la sută) au fost suspendate în Cluj-Napoca, fapt previzibil, în condițiile în care municipiul concentrează 71 la sută din forța de muncă a județului. Cei mai mulți dintre salariații cu contracte suspendate au fost în șomaj tehnic. Indemnizația pentru părinți a fost alocată doar pentru șase la sută dintre contractele suspendate.

Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești

Categoria de salariați cel mai puternic afectată a fost cea a muncitorilor. Studiul arată că au fost suspendate 33.600 (43 la sută) de contracte pentru persoane angajate ca muncitori calificați, semicalificați (operatori) și necalificati. În industrie, unu din trei salariați a fost în șomaj tehnic, iar 24 la sută din totalul contractelor suspendate au fost pentru lucrătorii în comerț. În sectorul de ospitalitate, unde lucrează 11.400 de persoane, în Zona Metropolitană Cluj, 62 la sută dintre contractele de muncă au fost suspendate. În sectorul de servicii personale (coafor, frizeri, make-up, fitness), 42 la sută din salariați au avut contractele suspendate.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În perioada stării de urgență, au fost suspendate 3.481 contracte pentru directorii generali și executivi ai companiilor mari, iar o parte dintre companii au folosit contextul creat de pandemie pentru a se restructura și pentru a ține sub control bugetul total de salarii. „Economia este în curs de revenire. În acest moment, în județ mai sunt suspendate 7.728 contracte în termeni de urgență, iar în Cluj-Napoca – 5.756, ceea ce înseamnă că doar 2,7 la sută dintre salariați au contractele suspendate”, afirmă specialiștii care au realizat studiul.

În Cluj-Napoca, sectorul de IT a crescut cu doi la sută, în perioada pandemiei, ceea ce face ca, în acest moment, acesta să fie cel mai mare sector economic al orașului, cu 25.886 de angajați.

Economia Clujului s-a dublat în deceniul de dinaintea pandemiei

Cercetătorii UBB au analizat evoluția economică a municipiului Cluj-Napoca și a Zonei Metropolitane Cluj în deceniul de dinaintea pandemiei și au realizat și o analiză a impactului crizei COVID-19 asupra pieței muncii. Analiza este o premieră, fiindcă analizează o economie la nivel de oraș și de zonă metropolitană, în condițiile în care majoritatea statisticilor naționale publicate periodic se opresc la nivel de județ.   

Studiul arată că, în 2018, Clujul a înregistrat cea mai mare valoare a veniturilor realizate în mediul privat din România, în afara Capitalei. Veniturile private au crescut, în perioada 2008-2018, cu 171 la sută. „Economia Clujului s-a dublat în deceniul precedent pandemiei (date disponibile din 2008) – volumul economiei atât în Cluj-Napoca, cât și în Zona Metropolitană Cluj. Cluj-Napoca este un exemplu de oraș a cărui economie locală și compoziție a forței de muncă s-a schimbat în mod dramatic după criza financiară din 2008-2010. Excelează în patru domenii transnaționale: tehnologia informației & comunicații, servicii de suport pentru afaceri, inginerie & cercetare & dezvoltare, precum și servicii financiare. Indicatorii-cheie de performanță analizați pentru raportul statistic plasează Clujul pe un trend economic ascendent din perspectiva majorității direcțiilor economice relevante. Spre exemplu, în perioada studiată, PIB-ul a avut o rată de creștere de 115 la sută, în timp ce PIB-ul per capita a crescut cu 110 la sută”, subliniază autorii studiului. 

În 2018, Cluj-Napoca a fost unul dintre orașele din UE cu cea mai importantă creștere economică în grupa de PIB/loc. 19.000 – 27.000, se află în top 50 orașe care au demonstrat un angajament credibil pentru promovarea cunoașterii, culturii și creativității, și pe poziția a 16-a ca mărime a economiei bazate pe cunoaștere și creativitate. 

Pe lângă acești indicatori generali, studiul oferă și date concrete despre firme, salariați sau structura economică sectorială ce stă la baza economiei municipiului și a zonei metropolitane. Studiul a fost realizat de UBB prin Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, coordonat de conf. univ. dr. Norbert Petrovici, cu sprijinul Primăriei municipiului Cluj-Napoca. Prezentarea studiului realizat de Norbert Petrovici, Codruța Mare (autori) și Darie Moldovan (inginer date) poate fi consultată  aici.  

Abonează-te la newsletter

Cele mai proaspete știri de pe AngajatorulMeu.ro, direct pe adresa ta de mail.

S-ar putea să-ți placă

Top 20 companii din IT pentru care să lucrezi

eMAG, Amazon și Adobe sunt companiile care ocupă podiumul în studiul realizat…

Prietenie cu beneficii: Cei mai sponsorizați zece medici din România au primit 325.033 euro de la companii farma, în 2016

Conform raportului lansat de Observatorul Român de Sănătate, care a analizat relaţiile…

Cum au evoluat salariile în IT, în România, în ultimii cinci ani: de la 5.000 de lei, în 2014, la peste 10.000, în 2018

În ultimii ani, nivelul salarial din România a cunoscut creșteri constante, pe…

Cum va arăta piața muncii în 2019 – ce caută recrutorii și ce-și doresc angajații de la job-ul lor

Anul 2019 se anunță mai optimist în ceea ce privește piața forței…