Trei evenimente au avut o influență profundă asupra stilului de management al președintelui global al companiei PwC, Bob Moritz: prăbușirea firmei de contabilitate Arthur Andersen, cei trei ani în care a trăit și a lucrat în Japonia, și divorțul său.
Bob Moritz mărturisește că s-a gândit de multe ori la acțiunile partenerilor săi, atunci când Arthur Andersen (n.r. companie din Top 5, grupul select al firmelor de consultanță fiscală, care a dat faliment în 2002, într-un moment în care avea o cifră de afaceri de 9,3 miliarde de dolari) a eșuat și, în cele din urmă, a dispărut, scrie Financial Review. “Asta m-a făcut să mă gândesc cât de important este să fii transparent în tot ce faci, cum faci și de ce faci, și să te asiguri că există transparență la nivelul întregii organizații. În al doilea rând, tu, ca lider, trebuie să faci lucrurile așa cum trebuie, în beneficiul companiei, nu în beneficiul tău. Comunicarea nu înseamnă doar discuțiile cu oamenii din următorul nivel de conducere, ci – în cazul PwC – cu peste 230.000 de angajați din întreaga lume”, spune Bob Moritz.
Pentru a asigura comunicarea și transparența, PwC a organizat recent un stream live al întâlnirii echipei de management, la care a putut să asiste orice angajat. Cei care nu au participat din cauza diferențelor de fus orar au putut să urmărească o înregistrare a evenimentului.
“M-am simțit în minoritate”
Cea de-a doua influență semnificativă asupra stilului său de management a venit din Japonia. PwC l-a trimis acolo atunci când împlinise șase ani în compania căreia i s-a alăturat în 1985. “Când eram în Japonia, am simțit că aparțin unei minorități, iar asta m-a făcut să gândesc diferit despre diversitate. Apoi, am trecut printr-un divorț, iar asta m-a făcut să gândesc diferit despre egalitatea de gen la locul de muncă. Am văzut ce înseamnă să fii obligat să ajungi acasă la timp, ca să ai grijă de copii, să-i duci la școală, să fii lângă ei când adorm sau să gătești pentru ei. Toate astea m-au făcut să văd lucrurile altfel”.
Bob Moritz mărturisește că divorțul l-a obligat să se gândească mai profund la echilibrul dintre viața profesională și la nevoia de a le acorda oamenilor din companie flexibilitatea de care au nevoie.
Criticile din Social Media și gafa de la Oscar
Bob Moritz recunoaște că misiunea managerilor a devenit și mai dificilă din momentul în care social media a intrat în viața majorității oamenilor, fiindcă oricine poate să le critice acum performanțele. Asta nu îl sperie, însă. Iar PwC și-a primit “porția” de critici, cu vârf și îndesat, după seara Premiilor Oscar, de anul acesta. Brian Cullinan, un contabil al firmei, a dat în bară procedura meticuloasă de anunţare a premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun film. El le-a înmânat prezentatorilor plicul greşit, astfel că filmul “La La Land” a fost declarat câştigător, înainte ca “Moonlight” să fie desemnat adevăratul câştigător.
“A fost o eroare umană. Echipa lucrase toată noaptea. Am emis un comunicat de presă, prin care ne asumam responsabilitatea, chiar a doua zi dimineață, am întărit acest lucru miercuri și, de fapt, am fost transparenți și în privința celor două persoane responsabile de acest proces, în spatele scenei. Dar toate acestea înseamnă brand și reputație. În lumea de astăzi, gestionarea încrederii, a brandului tău, ia mult timp și energie, și poate fi ucisă într-o clipă dacă se întâmplă ceva și nu ești pe fază”, afirmă Bob Moritz.
DESPRE BOB MORITZ
Este președintele PricewaterhouseCoopers International Network din 1 iulie 2016. Din 2009, condusese PwC US din calitatea de președinte și senior partner. S-a alăturat companiei în 1985 și a devenit partener în 1995. Pe parcursul carierei sale, a lucrat trei ani la PwC Japan, unde a oferit servicii de audit și consultanță pentru numeroase organizații de servicii financiare din Europa și SUA, care operează în Japonia și în Asia. A deținut o serie de roluri de conducere în cadrul PwC, iar recent a încheiat două mandate ca președinte al board-ului Centrului pentru Calitatea Auditului, un grup nonprofit, dedicat consolidării încrederii investitorilor și publicului în piețele globale de capital.
