Modelul tradițional de evaluare anuală a performanței devine tot mai inadecvat în fața schimbărilor rapide și imprevizibile de pe piață. În acest context, conceptul de Agile Performance Management devine tot mai relevant și le oferă organizațiilor o abordare flexibilă și adaptabilă în evaluarea și îmbunătățirea performanței angajaților.
Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente
Este important să cunoaștem beneficiile și practicile-cheie ale Agile Performance Management și modul în care ele conduc la o cultură organizațională mai adaptabilă și mai colaborativă:
1. Dezvoltarea profesională este susținută de feedback-ul continuu
Feedback-ul continuu este un element central al Agile Performance Management. În locul evaluărilor anuale, angajații primesc feedback în timp real de la colegi și manageri. Feedback-ul continuu implică oferirea de către manageri și colegi a unor opinii avizate cu privire la performanța angajaților. Acest lucru le permite angajaților să-și identifice sau să-și conștientizeze mai rapid punctele tari și slabe și să facă ajustări în consecință, pentru a-și îmbunătăți rezultatele individuale și de echipă. Prin feedback continuu, angajații sunt învățați să se adapteze rapid și să-și îmbunătățească constant performanța.
- Simona Paraschiv (Asociația InspirAction): „Suntem liantul dintre mediul academic și cel de business, formând tinerii de care companiile au mare nevoie”
- [People&Culture in Tech]: Inovație în stilul Silicon Valley – Andrei Bumbu, Engineering Manager, Creative Cloud, despre Garage Week la Adobe
- HR-ul în 2025: ce va rămâne la fel și ce se va schimba
2. Atingerea obiectivelor pe termen scurt securizează obiectivele de termen lung
În loc să stabilească obiective rigide și inflexibile pentru întregul an, organizațiile adoptă abordarea sprinturilor, unde obiectivele sunt definite pe termen scurt și pot fi revizuite și ajustate în mod regulat. Acestea permit o monitorizare constantă a performanței și o intervenție promptă în cazul în care este necesară îmbunătățirea sau recalibrarea obiectivelor și strategiilor.
Prin concentrarea pe rezultatele pe termen scurt și pe adaptabilitatea la schimbare, organizațiile devin mai agile și mai competitive într-un mediu de afaceri tot mai dinamic și imprevizibil. Angajații sunt încurajați să-și stabilească propriile obiective în colaborare cu managerii lor, ceea ce sporește nivelul de implicare și responsabilitate personală.
3. Auto-organizarea și colaborarea sunt procesele care fac echipele performante
Prin încurajarea autonomiei și a luării deciziilor la nivelul echipei, organizațiile își pot mobiliza resursele umane într-un mod mai eficient și inovator. Aceste procese le permit angajaților să-și asume responsabilitatea pentru propriile lor sarcini și să ia decizii în echipă. Această abordare nu numai că sporește nivelul de implicare și motivație al angajaților, ci stimulează colaborarea și sinergia în echipă și conduce la rezultate mai bune și la inovație.
Prin oferirea de oportunități pentru exprimarea creativității și asumarea riscurilor calculat, membrii echipei se pot simți mai implicați și mai valorizați, consolidând încrederea și loialitatea față de organizație. Prin promovarea unui mediu de lucru bazat pe încredere reciprocă și responsabilitate individuală, organizațiile pot stimula angajații să-și dezvolte abilitățile și potențialul maxim, contribuind astfel la succesul pe termen lung al întreprinderii.
4. Îmbunătățirea iterativă și siguranța psihologică conduc la inovație
Prin adoptarea unui model iterativ de evaluare și îmbunătățire, organizațiile pot identifica rapid ce funcționează și ce nu, și să facă ajustări în consecință. Această abordare ajută organizațiilor să fie mai agile și mai receptive la schimbare. Conduce și la îmbunătățiri continue și inovație, iar angajații se simt în siguranță să încerce lucruri noi și să-și asume riscuri într-un mediu în care sunt susținuți și încurajați să-și dezvolte abilitățile și competențele.
Adoptarea unei abordări iterative și siguranța psihologică sunt esențiale pentru crearea unui climat în care oamenii se simt liberi să-și exprime ideile și preocupările fără teama reprimării. Prin promovarea învățării și dezvoltării continue, organizațiile își ajută angajații să-și îmbunătățească constant competențele și să rămână relevanți într-un mediu în schimbare rapidă.
5. Reponsabilizarea individuală și colectivă devine instrument de generare a motivației
Prin abordarea agilă, fiecare membru al echipei este încurajat să-și asume responsabilitatea pentru propriile sale acțiuni și contribuții, în timp ce colaborarea și comunicarea transparentă stimulează responsabilitatea colectivă. Acest model promovează un mediu în care fiecare angajat se simte responsabil pentru succesul general al echipei, ceea ce îl motivează să-și aducă contribuția la nivel maxim.
În acest sistem, feedback-ul constant și recunoașterea sunt integrate pentru a consolida responsabilitatea și motivația individuală și colectivă, alimentând performanța și inovația.
În concluzie
Agile Performance Management oferă organizațiilor o abordare modernă și adaptabilă în gestionarea performanței angajaților. Prin contrast cu metodologiile tradiționale care se bazează pe evaluări anuale rigide, promovează cicluri de feedback continuu și interacțiuni frecvente între manageri și angajați. Acest lucru permite o ajustare rapidă a obiectivelor și a priorităților în funcție de schimbările din organizație sau de evoluția pieței.
Agile Performance Management încurajează o abordare mai orientată spre dezvoltarea personală și profesională a angajaților și promovează învățarea continuă și adaptabilitatea la schimbare. Prin adoptarea acestei abordări, organizațiile pot răspunde mai eficient nevoilor și cerințelor dinamice ale pieței și pot susține o cultură a performanței și inovației.
DESPRE CONSTANTIN MAGDĂLINA
Are 15 ani de experiență profesională, timp în care a lucrat pentru companii multinaționale, în țară și în străinătate. Are un Master în Marketing și Comunicare la ASE București. Este certificat LeanSix Sigma și ITIL (IT Information Library), ceea ce facilitează o bună înțelegere a proceselor și transformărilor din organizații. Certificarea obținută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza în afaceri. A inițiat și a coordonat studii despre mediul de afaceri din România. Participă la numeroase conferințe de afaceri și scrie pe subiecte legate de inovare, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformare digitală, tendințe și tehnologii emergente.
