Cel mai recent raport PwC Global Living Wage Survey indică, în acest moment, că doar un sfert dintre companiile de la nivel global își plătesc angajații cu un salariu care să permită un trai decent, însă peste 50 la sută dintre firmele care nu oferă încă salarii echitabile afirmă că vor să atingă acest obiectiv în cel mult cinci ani.

Oana Munteanu
Director @ PwC România
Sonia Bălănescu
Avocat Senior @ D&B David și Baias
Florina Ilie
Manager @ PwC România
Implementarea unui nivel salarial echitabil devine o prioritate pentru un număr tot mai mare de companii. Această măsură este strâns legată și de multitudinea de reglementări și recomandări din partea Uniunii Europene și a Organizației Națiunilor Unite, prin care se urmărește obținerea unei salarizări care să asigure un trai decent pentru o populație cât mai mare.
Deși la nivel național nu există o definiție oficială a salariului echitabil, o definiție a noțiunii de salariu adecvat a fost consacrată recent la nivel european, prin Anexa nr. 2 la Regulamentul delegat al Comisiei Europene din 31 iulie 2023 – act prin care s-au adoptat Standardele Europene de Raportare de Sustenabilitate (ESRS).
În mod specific, salariul adecvat reprezintă un salariu care îndeplinește nevoile angajatului și ale familiei sale, ținând seama de condițiile economice și sociale naționale. Luând în considerare și standardele ILO (International Labour Organization), poate reflecta un nivel al remunerării ce îi permite unui angajat și familiei sale să-și acopere nevoile de bază, să plătească taxele datorate și să poată economisi ca să aibă rezerve în cazul unor situații de urgență. Salariul echitabil depășește nivelul salariului minim stabilit prin lege în multe țări, acolo unde el există. Cercetarea PwC arată că acest lucru este valabil în cazul a 82 la sută dintre statele pentru care au fost incluse informații în raport.
- Angajatorii pregătesc terenul pentru transparentizarea pieței salariilor: 40% dintre anunțurile de recrutare postate în 2025 au salariul afișat
- Negruțu, Hachiko al Poștei Române, vedeta cartierului Nicolina din Iași
- Julius Meinl are un nou Managing Director
Cele mai mari provocări percepute de companii sunt legate de costurile asociate susținerii unor eventuale măriri de venituri și cele aplicate pentru menținerea diferențierilor între funcții, valabile în cazul a 58 la sută dintre respondenți. Nevoia de informații structurate, mai ales când e vorba despre organizații cu prezență în mai multe teritorii, este menționată de 34 la sută dintre respondenți.
Pentru revizuirea sistemului de remunerare sunt luate în calcul atât sustenabilitatea afacerii, cât și asigurarea unui plafon al veniturilor care să-i motiveze pe angajați și să le permită un nivel de trai bun. Greutățile resimțite în urma creșterii ratei inflației la un nivel-record, și implicit a costului vieții, și a volatilității economice din ultimii ani, sunt factori ce vor contribui semnificativ la această schimbare la nivel global.
Ținte globale și reglementări UE care vor influența nivelul de salarizare în companii
Există deja demersuri pe plan mondial care privesc crearea unui nivel echitabil al salarizării. United Nations Global Compact (UNGC) – o inițiativă globală a ONU – a lansat, în iulie 2023, campania Forward Faster, care stabilește două ținte pe care companiile le au de îndeplinit ca să ajungă la o salarizare echitabilă. Prima țintă este ca, până în 2030, toți angajații să primească un salariu care să permită un trai decent. Al doilea obiectiv este stabilirea unui plan de acțiune comun, cu repere măsurabile și bine delimitate în timp, care să implice partenerii din lanțul de aprovizionare și care, la rândul lor, să se asigure că această măsură este pusă în practică. Aceste ținte sunt susținute de organizația Business for Inclusive Growth (B4IG) – un parteneriat între OCDE și marile corporații din întreaga lume.
O altă inițiativă, ce afectează companiile din țările membre UE, este Directiva privind raportarea în materie de sustenabilitate a companiilor (Directiva)/ Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD). Aceste state au obligația să transpună în legislația națională această Directivă până în 6 iulie 2024. O parte dintre ele au transpus deja această directivă, iar România se numără printre ele. Ordinul nr. 85/2024 pentru reglementarea aspectelor referitoare la raportarea privind durabilitatea emis de Ministerul Finanțelor (Ordinul) este actul legislativ național ce transpune dispozițiile Directivei.
Potrivit Ordinului, entitățile de interes public și societățile listate la bursă sau cu capital de stat, care îndeplinesc anumite condiții, au obligația de a întocmi raportul de sustenabilitate pentru anul financiar 2024, cu obligația de depunere în 2025. Ordinul stabilește și alte categorii de entități ce vor fi obligate să întocmească raportul de sustenabilitate, însă pentru anii financiari 2025, 2026 și 2028, în funcție de tipul societății obligate spre raportare.
Companiile supuse raportării vor fi obligate să raporteze, printre altele, aspecte legate de forța de muncă proprie, cum ar fi salarizarea echitabilă sau adecvată. În acest sens, este necesară, printre altele, furnizarea de informații privind procentul de angajați care nu primesc un salariu care să le asigure un trai decent și categoriile din forța de muncă din care fac parte. Totuși, potrivit standardelor ESRS, companiile sau grupurile ce nu depășesc, la data bilanțului, numărul mediu de 750 de angajați, în cursul exercițiului financiar, pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS privind forța de muncă proprie în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea (deși este prevăzută această excepție, în ipoteza în care aspectele legate de durabilitate au fost evaluate ca semnificative, anumite informații trebuie totuși furnizate).
În cazul în care companiile nu au deja mecanisme pentru a colecta, analiza și raporta datele privind salarizarea echitabilă, nivelurile de salarizare și diferențele interne salariale (ex. la nivel de gen, femei vs. bărbați), ar putea întâmpina dificultăți în a îndeplini cerințele autorităților de reglementare, dar și ale investitorilor, care sunt tot mai interesați de aceste aspecte.
Pentru raportul PwC Global Living Wage Survey au fost intervievați 205 participanți din 43 de teritorii globale – clienți ai PwC și WageIndicator -, pentru a afla poziția lor privind plata unui salariu echitabil și provocările cu care se confruntă pe drumul către găsirea unei soluții la scară globală.