“În opinia mea, existența manualului unic este justificată doar în trei situații: în vreme de război, pe timp de dictatură și în țările din lumea a treia, care nu au puterea financiară de a asigura existența manualelor alternative. Nu este cazul României anului 2017”.
Aceasta este opinia prorectorului Universității din București, Liviu Papadima, prezent, săptămâna aceasta, la un eveniment organizat ca o reacție la amenințarea cu privire la posibilitatea dispariției manualelor alternative. “Nu are sens să ne întoarcem la norma manualului unic, introdus în ’48, de comuniști, din dorința de a avea control ideologic asupra educației. Manualul unic are efectul pervers că, din instrument educațional, devine scop educațional. O nefericită reîntoarcere la manualul unic ar duce la o nefirească uniformizare a actului educațional”, avertizează prorectorul Universității din București.
Reprezentanții editorilor autohtoni și ai societății civile, dar și dascălii prezenți la Librăria Cărturești Verona, consideră că scenariul privind revenirea la discursul didactic unificator este un subiect care ar trebui să îngrijoreze întreaga societate civilă și, în mod special, pe cei preocupați de soarta învățământului românesc. “Există o singură situație în care aș vedea posibil manualul unic: când vom găsi un număr de specialiști incontestabili, în stare să creeze manualul unic perfect. Cum, însă, nu cred că acest profil poate exista în realitate, ideea manualului unic devine stupidă. Și este stupid că purtăm o asemenea un dialog pe această temă în România anului 2017. Ce facem: analizăm evidențe? Problema manualelor nu e o problemă comercială, ci una de esență a educației”, subliniază Liviu Ornea, matematician, profesor al Facultății de Matematică din cadrul Universității din București.
Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, este unul dintre profesioniștii care au reprezentat vocea editorilor la eveniment. “Încep prin a mă mira că beneficiarul final, Ministerul Educației Naționale, este nedumerit că există prea multe oferte. Cum să te mire prezența mai multor oferte? Dacă vrei să ai piață liberă, trebuie să ai posibilitatea de a face mai multe alegeri. Problema nu este la producător, ci la alegător, cel care stabilește regulile. Iar ideea de a muta această responsabilitate pe tărâmul pieței de carte este neproductivă, o neproductivitate care se transmite mai departe și afectează calitatea învățământului românesc”.
Pentru coerență și existența unui cadru stabil pledează și Ana Munteanu, directoarea Asociației “Cartea Școlară”: “Aș vrea ca cei care ne guvernează să nu uite faptul că și domeniul editorial este parte a ansamblului economic al țării, și noi ne dorim să funcționăm într-un cadru previzional, să știm ce facem în anul următor. Vrem să edităm manuale bune, din timp, să nu se schimbe datele peste noapte. În 2014, un ministru al educației ce aparținea aceluiași partid de guvernământ a propus introducerea manualelor digitale, așa cum se întâmplă în sistemul de învățământ din Coreea de Sud. În 2017, actualul ministru al Educației ne propune revenirea la manualele unice, ca în Coreea de Nord. Nu cred că este sănătos să existe programe care, în trei ani, se invalidează total și dau peste cap educația din România”.
La întâlnirea moderată de profesorul universitar și jurnalistul Mircea Vasilescu au luat parte Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, Cristian Greșanu, președintele Uniunii Editorilor din România, Ana Munteanu, directoarea Asociației „Cartea Școlară”, Costin Diaconescu, CD Press (instituția care reprezintă editurile neafiliate în asociații), Dan Iacob, directorul general al Grupului Editorial Art, prof. univ. dr. Liviu Papadima, prorectorul Universității din București, prof. univ. dr. Liviu Ornea – Facultatea de Matematică, Universitatea din București, prof. univ. dr. Ioan Neacșu – Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, Florina Rogalski, profesoară cu o experiență de 40 ani la Școala Centrală și autoare de manuale școlare, și Roxana Gheorghe, învățătoare.
