În anii ’80, un elev din România a învățat rusa corespondând cu sute de pionieri din URSS. Azi, mulți îi sunt parteneri de afaceri și a fost premiat de Putin

Din 11 martie, sălăjeanul Gabriel Lavrincic, directorul comercial al producătorului de mobilă Simex, din Șimleu Silvaniei, este inclus în Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy) din SUA, cu recordul pentru cele mai multe scrisori primite în istoria omenirii.

Potrivit Academiei Recordurilor Mondiale, recordul stabilit de Gabriel Lavrincic este unul special, unic în lume și imbatabil, iar la baza lui “stă foarte multă muncă și pasiune care se reflectă la nivel transnațional”.

Academia Recordurilor Mondiale (World Record Academy) are sediul în Miami, Florida, este cea mai mare organizație care verifică și certifică recorduri mondiale și deține cea mai mare bază de date cu recorduri mondiale. Recunoașterea World Record Academy vine la zece ani de la prima certificare, din aprilie 2011. Guinness World Records, cu sediul în Londra, a emis atunci pe numele lui Gabriel Lavrincic o diplomă care certifică recordul mondial absolut pentru cele mai multe scrisori primite şi trimise în toată istoria omenirii.

Oficialii Guinness au notat că sălăjeanul născut în comuna Marca deține o colecție de 22.018 scrisori primite din URSS, între 1986 și 1991 (colecție “îmbogățită” și în anii următori, până la apariția poștei electronice), care este rodul intensei corespondențe personale purtate cu prietenii săi pionieri din Uniunea Sovietică. Conform specialiștilor din București, Moscova, Londra, Bruxelles și alte capitale europene, această corespondență are o valoare istorică inestimabilă, ocupă un loc important în istoria comunicării umane, reprezintă o adevărată comoară culturală și antropologică și are și o importanță filatelică.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

De la 11 ani, Gabriel Lavrincic a construit un veritabil “Facebook prin scrisori” și a creat o “rețea de socializare” în timpurile când nu existau nici computere și nici măcar scânteia ideii pentru o astfel de rețea. Între 1990 și 1996, a corespondat cu persoane din Finlanda, Turcia, Mongolia, SUA, Olanda, Bulgaria, Polonia, dar și din Germania, Danemarca ori Marea Britanie.  

Era în contact cu persoane din tot spațiul ex-URSS, din Chișinău, Kiev până în Moscova, Kaliningrad, Novgorod, Leningrad, Arhangelsk, Vilnius, Minsk, Kazani, Syktyfkar, Grozniy, Mahachkala, Erevan, Tbilisi, Baku, Ashgabad, Tashkent, Dushambe, Bishkek, Sverdlovsk, Siberia, Omsk, Chelyabinsk, Novosibirsk, Barnaul, Abakan, Irkutsk, Magadan, Kamchatka, Vladivostok, Birobidjan, Habarovsk, Nahodka, Kazahstan și până la Cercul Polar, în Peninsula Yamal.

Gabriel Lavrincic deține o colecție de 22.018 scrisori primite din URSS, între 1986 și 1991.

“O scrisoare scrisă manual are mai multă putere emoțională. Scrisoarea scrisă de mână are un loc important în istoria noastră. Scrisorile oferă și o resursă istorică neprețuită, înregistrând atât evenimente extraordinare, cât și detalii intime ale vieților trecute. Din păcate, mulți tineri de azi nu au scris niciodată o scrisoare cu hârtie cu mâna lor”, spune Gabriel Lavrincic.

Cu mulți dintre prietenii săi de corespondență din URSS, Gabriel Lavrincic ține legătura strâns și în ziua de azi. Mulți au ajuns oameni de afaceri și ocupă funcții importante în Rusia. Toate aceste contacte, cultivate din copilărie, îl ajută enorm azi, în sfera profesională. În 2019, a fost propus consul onorific al Federației Ruse în România, iar în 19 februarie 2021 a fost premiat de Comitetul organizatoric rus “Pobeda”, cu diploma semnată de Vladimir Putin și medalia comemorativă “75 de ani de la Victoria în Marele război pentru apărarea Patriei 1941-1945”.

Pasiunea pentru Rusia și cultura rusă a început de la bunicul său, Juca Petru, care a luptat în al Doilea Război Mondial și a fost prizonier în lagărele din Siberia. Aici a făcut cunoștință cu limba, cultura rusă și frumusețile Rusiei. Bunicul lui Gabriel Lavrincic a fost persoana care i-a inoculat  dragostea pentru limba și cultura rusă, și i-a legănat copilăria cu povești despre Rusia, Siberia, taiga, stepă, măreția și sensibilitatea “sufletului rusesc”, război și viața de după război. Tot bunicul i-a fost primul profesor de limba rusă. Era convins că această limbă o să-i folosească în viață nepotului. Lucru care s-a și întâmplat, chiar peste așteptări.

Articolul anterior

Luminița de la capătul tunelului: piața hotelieră ar putea începe revenirea în a doua jumătate din 2021

Articolul următor

Peste 700.000 de candidaturi pentru joburi pe BestJobs, în martie. Enel, Alpha Bank și Allianz Technology, cei mai căutați angajatori

Articole din aceeași categorie
Total
19
Share