Aproape jumătate (47,7 la sută) dintre angajatorii care vor face concedieri în perioada următoare vor renunţa la toţi angajaţii part-time, arată rezultatele unui sondaj întocmit de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), privind impactul noilor măsuri fiscale adoptate de Guvern.
La întrebarea „Aveţi salariaţi care lucrează doar part-time în societatea dumneavoastră, încadraţi la nivelul salariului minim?”, 45,3 la sută dintre cei chestionaţi au menţionat că nu au angajaţi part-time cu salariu minim, iar 47,4 la sută că au între unu şi patru angajaţi.
Respondenţii au indicat măsurile pe care le vor adopta după modificarea regimului fiscal pentru angajaţii part-time (plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pentru opt ore). 47,7 la sută dintre angajatorii care au evidenţiat că vor face concedieri vor renunţa la toţi angajaţii part-time, 26,1 la sută vor renunţa la un om, iar 22,5 la sută vor concedia între doi şi cinci angajați.
Referitor la măsura prin care se schimbă regimul fiscal al microîntreprinderilor, prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 500.000, 35,8 la sută dintre respondenţi au indicat că sunt afectaţi în mare măsură, 26,8 la sută în mică măsură, iar 37,4 la sută nu au fost afectaţi.
La întrebarea „Aţi fi preferat aplicarea cotei de impozitare de trei la sută din venituri pentru toate microîntreprinderile indiferent de numărul de angajaţi, în locul scăderii plafonului pentru microîntreprinderi?”, peste jumătate (54,2 la sută) au răspuns afirmativ, iar 45,8 la sută nu ar fi preferat această alternativă.
Sondajul CNIPMMR indică faptul că peste o treime dintre firme (37,4 la sută) nu au fost afectate, 15,2 la sută afectate într-o mică măsură, iar 47,4 la sută în mare măsură. Reprezentanţii din HoReCa au evidenţiat că, în urma modificării Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2023, vor opta pentru plata impozitului pentru veniturile microîntreprinderilor (54 la sută) şi pentru plata impozitului pe profit (46 la sută).
Ca urmare a măririi impozitului pe dividende de la cinci la 8 la sută, 55,5 la sută dintre respondenţi vor aplica ambele măsuri, 28,3 la sută vor reinvesti profitul pentru a beneficia de scutirile prevăzute de Codul Fiscal, iar 16,2 la sută vor plăti dividende cu aplicarea impozitului de opt la sută.
În plus, acordarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit va determina o pondere de 41,9 la sută dintre participanţi să reinvestească profitul în aceeaşi măsură ca anul precedent, 38,2 la sută vor mări procentul de profit alocat investiţiilor, în timp ce 19,9 la sută vor reinvesti întreg profitul.
Ca urmare a creşterii impozitului pe clădiri raportat la grila notarială, 47,6 la sută dintre întreprinzători nu vor adopta nicio măsură, 30,9 la sută vor reduce investiţiile pentru a achita impozitul, iar 12,6 la sută se vor reloca într-o clădire mai mică şi 8,9 la sută vor vinde bunurile imobile deţinute.
La întrebarea privind echitatea introducerii unei „taxe de solidaritate” pentru companiile cu o cifră de afaceri de 100 milioane euro în vederea creşterea fiscalităţii pentru IMM-uri, 71 la sută dintre întreprinzători consideră că este o măsură echitabilă, spre deosebire de 29 la sută, care au dat un răspuns nefavorabil privind această taxă.
Respondenţii consideră ca Guvernul ar trebui să adopte următoarele măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat: reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar (87,40 la sută); eliminarea pensiilor speciale (76,60 la sută); creşterea eficienţei colectării prin digitalizarea ANAF (70,70 la sută), reducerea evaziunii fiscale (74,90 la sută) și realizarea de investiţii publice în economia reală (68,10 la sută).
Între 25 și 28 iulie, CNIPMMR a realizat o consultare la care au participat 1.179 de respondenţi din toate cele patru categorii de întreprinderi din sectorul IMM-urilor: microîntreprinderi – cu până la nouă salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la două milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mici – între zece şi 49 de salariaţi şi un rulaj anual net sau active totale de până la zece milioane euro, echivalent în lei; întreprinderi mijlocii – între 50 şi 249 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale ce nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. La chestionar au participat şi reprezentanţi din întreprinderile mari, ONG-uri, PFA-uri şi cabinete medicale.
Conform Ordonanţei 16/3022 pentru modificarea Codului Fiscal, începând cu veniturile salariale aferente lunii august, contribuţia de asigurări sociale şi cea de sănătate, datorate de persoanele fizice angajate în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, nu pot fi sub nivelul celor aplicate la salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care acestea se datorează.
De la această prevedere sunt exceptate câteva categorii de persoane, printre care: elevii, studenţii cu vârsta până la 26 de ani, persoanele cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaşte posibilitatea de a lucra mai puţin de opt ore pe zi, pensionari pentru limita de vârstă în sistemul public de pensii, persoanele care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două saeu mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul de baza minim brut pe ţară.
