Specialiști din domeniul financiar au participat, pe 15 decembrie, la conferința “Financial Outcome. Închiderea anului financiar 2023, aspecte privind IFRS și noutăți fiscale pentru 2024”, organizată în format fizic, la Hotspot Workhub din București, și online.
Evenimentul organizat de BusinessMark a inclus două sesiuni, în care profesioniști de top au adus în discuție cele mai importante noutăți legislative cu impact fiscal și aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea exercițiului financiar 2023.
SESIUNEA I
Prima sesiune a fost deschisă de Raluca Popa, Partener, Departamentul Impozite directe, EY România, care a vorbit despre facilitățile acordate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.
“În ultimul an, foarte multe companii au început să aplice aceste facilități și sunt mai multe motive pentru care se întâmplă acest lucru. Unul este legat de faptul că, de anul acesta, există niște norme mult mai clare cu privire la documentarea certificării de R&D și există un corp de experți care dau aceste certificări și care funcționează.
Un alt motiv pentru care există mai mult interes pentru aceste activități este că au o componentă de scutire de impozit pe venit, care nu e scutită de modificările legislative actuale. Astfel, devine foarte atractivă ca un substitut al eliminării scutirii pentru persoanele din IT. În al treilea rând, au fost mulți ani în care companiile au ezitat să aplice această facilitate fiscală, însă acum încep să prindă curaj. Pentru toate cheltuielile eligibile ale unui proiect de cercetare-dezvoltare, au o deducere suplimentară de 50 la sută”.
- Tudor Ionescu (CBRE): “Noaptea Companiilor e mai mult decât un târg de joburi – este o ocazie unică prin care angajatorii își pot prezenta povestea”
- Evenimente de artă direct la birou: cum poate deveni arta o pârghie pentru reținerea talentelor și creșterea productivității
- Viitorul muncii și al resurselor umane, în prim-planul Share|Care|Dare, a 20-a ediție a conferinței naționale HR Club
Un alt subiect abordat a vizat activitățile ilicite. Mitel Spătaru, Tax Partner, Crowe România: “Avem o serie de prevederi noi, introduse prin Legea 296, referitor la tot ce înseamnă activități economice ilicite. Începem cu o nouă definiție a activității economice, o definiție destul de largă: activități cu scop lucrativ constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, având ca rezultat obținerea de venituri. Nu spune nicăieri aici că are caracter continuu, ocazional – definiția e gândită pentru orice tip de activitate pe care ai putea să o ai în calitate de persoană fizică sau companie. Ce este ilicit? Dacă activitățile respective se desfășoară și nu sunt în conformitate cu prevederile legale.
Sunt exceptate, aici, activitățile care sunt reglementate și au contravenții specifice. A doua condiție se referă la activitatea cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență – vorbim despre bunuri aflate în orice loc: în timpul transportului, depozitare, comercializare. Mă refer la tot ce înseamnă lanțul de distribuție și producere a unui bun. Documentele erau enumerate și în legea veche: facturi, avize de însoțire a mărfii, documente vamale sau orice alte documente justificative, cum ar fi contractul de custodie pentru bunuri aflate în custodie, care pot fi prezentate în format fizic sau electronic. Sunt asimilate bunurilor și numerarul aflat în casierie și substitutele de numerar: bonurile valorice de orice fel, tichetele de masă, de vacanță, de creșă”.
Cristina Săulescu, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre modificările de cote TVA în 2024.
“Niște modificări cu care de-abia ne-am obișnuit în 2023 au suferit deja alte modificări. Din fericire, păstrăm cota standard de TVA, dar avem modificări de la cinci la nouă la sută, de la cinci la 19 la sută. În 2024 vom avea cotă redusă de nouă la sută pentru livrarea de medicamente, livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția NC2022) și a alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut de zahăr este de minimum 10/100g produs, altele decât cozonacul și biscuiții.
De această cotă beneficiază și livrarea apei pentru irigații, livrarea de îngrășăminte și pesticide, semințe, serviciile de alimentare cu apă și canalizare, dar și cazarea în sectorul hotelier și închirierea pentru terenuri de camping și serviciile de restaurant și catering, cu excepția băuturilor alcoolice și codurile NC 2202.
Nu mai intră în categoria de cinci la sută livrarea locuințelor și panourile fotovoltaice. Dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate pe codurile CAEN 9311 și 9319 trece de la cinci la 19 la sută”.
Prima sesiune a conferinței a fost încheiată de Luisiana Dobrinescu, Managing Partner, Dobrinescu Dobrev SCA. “Să vorbim despre modalitățile eronate de a acorda reduceri comerciale. Reducerea comercială presupune, din principiu, ajustarea bazei de impozitare, o diminuare a bazei de impozitare, atât din perspectiva impozitului pe profit, cât și al TVA.
De cele mai multe ori, companiile care practică reduceri comerciale, au un volum extraordinar de mare. Vorbim despre companiile de desfacere, marii producători. ANAF se duce targetat la marii producători în a căror activitate se găsește o mare paletă a reducerilor comerciale acordate.
Inspecțiile fiscale au sesizat probleme de implementare, pentru că, în aceste mari companii, departamentul de vânzări dictează. Aceste facturi trebuie să aibă o mare justificare în spate sau să fie întocmite corespunzător, pentru că, altfel, sumele generate de reîntregirea bazei de impozitare la impozitul pe profit și la TVA sunt enorme. De exemplu, marii producători, în special cei internaționali, emit facturi de tip credit note pentru bugetele de marketing. Aici, riscul se poate muta și la cumpărător, dacă ANAF ar putea considera că s-a încălcat principiul necompensării și că trebuia, în fapt, să factureze serviciile de marketing prestate”.
SESIUNEA A II-A
Camelia Niță, Managing Director – Tax Reporting & Strategy, PwC Romania, a vorbit despre beneficiile acordate angajaților sub forma instrumentelor de capitaluri proprii.
“Avem niște influențe: în primul rând, trebuie să vedem cine acordă beneficiile: compania din România sau altă entitate din grup? Trebuie să ținem cont și de nota contabilă 643 la 1031, dacă sunt cu decontare în acțiuni. Mai este un aspect important: refacturarea. Firma din România refacturează pe cei de afară sau aceștia refacturează spre cei din România?
Legea spune că trebuie să înregistrezi două cheltuieli distincte. Pe de o parte, faci 643 la 1031, cu planul, iar pe de altă parte, dacă vine factură din afară pentru aceste beneficii, faci iar 658 la 451. Din punct de vedere contabil, vorbim de mai multe aspecte: evaluarea inițială – care este suma efectivă și în ce perioadă contabilă se înregistrează, reevaluarea beneficiilor – dacă și când se reevaluează beneficiile înregistrate în contabilitate și de ajustarea beneficiilor – dacă și când se ajustează valoarea contabilă a beneficiilor pentru a surprinde modificările generate de beneficiile aferente angajaților ce nu mai sunt în companie la momentul atribuirii”.
Valentina Saygo, Managing Partner, Ask for, a prezentat aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea anului financiar, precizând: “Să le vorbim micilor antreprenori despre importanța inventarierii și reglarea stocurilor. Să nu mai avem inventare perfecte, unde nu avem nicio diferență. E important să vorbim și despre confirmarea soldurilor clienților și ce vine, de fapt și de drept, cum se prelungește prescripția comercială și care sunt avantajele pe care le aducem antreprenorului cu această ocazie.
Este important să verificăm și condițiile de creditare și/sau finanțare – dacă avem credite pentru investiții și banca ne-a pus niște condiționări, chiar dacă urmează să repartizăm în dividende și poate nu trebuie să repartizăm în dividende toți banii. Învățați-l pe antreprenor să facă lucrurile acestea! Să vorbim și despre majorarea capitalului social din creditare, mai ales dacă nu avem surse de proveniență a banilor din creditare. Să ne uităm și dacă e cazul să se repartizeze sau nu în dividende și dacă se decapitalizează sau nu firma. Ne păstrăm capitalurile proprii pozitive? Putem beneficia de măsura privind bonificațiile pentru creșterea capitalului propriu?”.
Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a prezentat aspectele ce trebuie avute în vedere pentru închiderea anului financiar, în ceea ce privește prețurile de transfer.
“La final de an, sunt foarte interesante ajustările voluntare de transfer pricing. Mai pot fi făcute și în timpul anului, prin majorări de tarife, majorări de preț, dar acestea au regimul fiscal al tranzacțiilor comerciale obișnuite dintre doi parteneri comerciali. În schimb, cele care se practică cel mai des sunt ajustările voluntare de final de an.
România nu are o legislație specifică în acest sens; nu întâlnim în Codul Fiscal posibilitatea de regularizare de ajustări voluntare de transfer pricing. Totuși, Fiscul le recunoaște neoficial, pentru că avem niște notificări de conformare des întâlnite anul acesta, cel puțin la clienții noștri, în care contribuabililor cu pierdere din exploatare sau cu marje mici de profitabilitate și cu tranzacții intra-grup li se recomandă să se ajusteze singuri, să își recunoască singuri un venit suplimentar din tranzacțiile intra-grup, un venit impozabil, să depună rectificativă și să plătească un impozit suplimentar. Ajustările voluntare trebuie să aibă la bază cel puțin un studiu de comparabilitate, dacă nu chiar dosarul de transfer pricing”.
Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta, a vorbit despre măsurile fiscale și schimbările ce intră în vigoare din 1 ianuarie 2024.
“Astăzi ne oprim asupra impozitului minim în cazul firmelor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, impozit introdus prin Legea 296/2023, iar contextul fundamentat de autorități a fost pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung, pentru constituirea unei discipline fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pentru a asigura plata unui impozit pe profit minimal, inclusiv pentru a înlătura practicile de transfer al capitalurilor de marile corporații care funcționează pe teritoriul României.
Cine datorează acest impozit? Impozitul este datorat de alți contribuabili decât cei prevăzuți la articolul 15 din Codul Fiscal (culte religioase, unități de învățământ, organizații nonprofit). Acest impozit este datorat de contribuabilii care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro și care, în anul fiscal în care calculează impozitul pe profit, au un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
Cifra de afaceri se determină la cursul de schimb valabil la închiderea exercițiului financiar la care s-au înregistrat veniturile și se iau în calcul veniturile totale înregistrate în evidențele contabile, toate veniturile din exploatare, plus veniturile financiare, și se scad anumite elemente”.
- Evenimentul a fost organizat de BusinessMark, cu susținerea Camerei Consultanților Fiscali
- Partenerii conferinței: EY România, Crowe, Cabot Transfer Pricing, PwC România, PKF Finconta, Dobrinescu Dobrev SCA, Vitamin Aqua
- Evenimentul a fost susținut de: CCF – Camera Consultanților Fiscali, BRCC
- Partener de monitorizare: MediaTrust
- Parteneri media: AngajatorulMeu.ro, spotmedia.ro, Financial Market, Ziarul Bursa, Contzilla, Juridice.ro, 1asig.ro, Debizz, Revista Piața, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Administratie.ro, Global Manager, EventsMax, Curierul Fiscal, Digital Business, Ziarul 21, PRwave, AntreprenorînRomânia.ro, spațiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Top Business News, MATEK, Femei în Afaceri, Business Voice
BUSINESSMARK – EVENTS DESIGNED TO MAKE AN IMPRESSION!
Din 2013, organizează evenimente business, în principal “concept propriu”, gândite și planificate de echipa BusinessMark, de la idee și concept, până la implementare. Are o abordare all-industries și dedică proiecte unei arii largi de industrii și domenii profesionale. Își dorește să-și pună amprenta în viețile profesionale ale participanților, să producă un impact concret. Își propune să creeze contexte pentru schimb de experiență și lansare de idei, contexte pentru dezvoltare, pentru a fi inspirat și pentru a găsi partenerii potriviți.
Dincolo de evenimentele “concept propriu”, organizează evenimente construite pentru partenerii săi, evenimente gândite împreună cu ei și adaptate obiectivelor lor. Este alături, pas cu pas, de cei aflați în căutarea unei echipe profesioniste care să organizeze evenimente B2B. Ei pot conta pe experiența BusinessMark în consultanță, suport în crearea și implementarea conceptului de eveniment, în managementul evenimentului de la creație, logistică, producție și până la optimizarea eficientă a bugetului.
