Aproape șapte din zece români cheltuie cel mult 25 euro pe lună pentru educație, iar șapte la sută dintre respondenți preferă să utilizeze resurse de învățare gratuite, arată un studiu realizat pentru Upriserz, platformă de educație online dedicată antreprenorilor și profesioniștilor de pe piața muncii. Mai puțin de unu din zece români cheltuiesc bugete mari, între 75 euro și 167 de euro pe lună, în scopul educării.
Conform studiului, un român rezervă săptămânal circa 4,5 ore, în medie, pentru activități dedicate învățării: citit, participat la cursuri, evenimente sau webinarii, podcasturi sau informându-se despre teme de interes. Cel mai mult timp pentru învățare îl alocă tinerii (peste șapte ore pe săptămână) și seniorii (aproape șase ore). Aceștia din urmă dispun de mai mult timp liber. În timp ce persoanele active pe piața muncii petrec circa patru ore pe săptămână învățând.
„Platformele de educație online au reușit să satisfacă nevoile celor care sunt interesați să se perfecționeze, să acumuleze cunoștințe din domenii diverse sau au nevoie de sprijin în orientarea în carieră. Anul acesta, ne-am propus să continuăm să producem peste 25 de cursuri noi, peste 20 de webinarii practice, peste 50 de interviuri și peste 50 de rezumate de cărți, să ne menținem poziția noastră de lideri și pe acest segment și să avem cele mai multe cursuri pe o platformă de educație online din România”, declară Lorand Soares-Szasz, CEO Upriserz.
„Mulți români se îndreaptă spre forme de învățare continuă, ce pot suplini cunoștințele accumulate în perioada de educație formală, mai ales când acestea nu mai oferă instrumente relevante pentru provocările realității contemporane, ca transformările produse de pandemie și alte fenomene. Observăm un parcurs oscilant de-a lungul vieții: cei foarte tineri sau mai în vârstă pot aloca mai multe ore, în timp ce perioada de maturitate profesională și familială oferă mai puține resurse de timp. Deoarece exact oamenii aflați în plină activitate sunt cei care au cea mai mare nevoie de actualizarea cunoștințelor și posedă și resursele materiale pentru accesul la surse de calitate, produsele de învățare continuă trebuie adaptate acestor constrângeri de timp și atenție. Asta explică și popularitatea unor mijloace de comunicare mai succinte sau mai flexibile, precum cursurile online, podcasturile și vloggingul”, explică antropologul Radu Umbreș.
Mai mult de jumătate (52 la sută) dintre respondenți sunt de părere că învățarea se realizează în decursul întregii vieții, în timp ce una din trei persoane (33 la sută) consideră că învățarea se face în perioada de început a vieții, în copilărie sau adolescență. Percepția asupra învățării se modifică odată cu înaintarea în vârstă. Tinerii generației Z (21-25 ani) sunt mai tentați să creadă că învățarea este propice în perioada copilăriei și tinereții, pe când adulții din Generația X și Baby Boomers înclină să spună că învățarea se realizează pe tot parcursul vieții. Millennials și Gen X dedică învățării circa patru ore pe săptămână, în medie, și sunt cei mai puțin dispuși să aloce timp acestei activități.
Aproape toți participanții la studiu au desfășurat cel puțin o activitate de învățare în ultimul an. În medie, o persoană a recurs la 2,6 resurse ori mijloace pentru a se dezvolta personal și profesional. Cei mai mulți citesc articole și cărți de specialitate ori urmăresc podcasturi pe teme de interes. Tinerii sunt mai implicați în educația formală, sub forma cursurilor, și țin pasul cu subiectele lor de interes prin cititul cărților și ascultarea interviurilor, podcasturilor sau vlogurilor care tratează aceste teme.
Efectul net al pandemiei a fost unul mai degrabă pozitiv asupra obiceiurilor de învățare. Aproape trei din zece persoane au alocat mai mult timp dezvoltării personale și profesionale, în această perioadă.
Studiul a fost realizat de compania MKOR pentru platforma Upriserz, pe un eșantion reprezentativ de 1.066 de respondenți, din mediul urban și rural, cu vârsta între 21 și 65 de ani.