Peste jumătate dintre angajații români (59 la sută) sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă, arată studiul Randstad Workmonitor, aflat la a 20-a ediție. O treime dintre ei sunt îngrijorați de pierderea jobului, procent ce crește la 43 la sută în cazul celor între 45 și 54 de ani.
O treime (29 la sută) dintre angajați preferă să fie șomeri decât nefericiți la un loc de muncă și peste jumătate (54 la sută) ar pleca dacă angajatorul nu ar lua în considerare o solicitare a lor pentru condiții mai bune de lucru. În ciuda crizei costului vieții și a noilor preocupări legate de siguranța locurilor de muncă, aceste procente sunt în mare parte neschimbate față de ediția de anul trecut a Ranstad Workmonitor.
Mai mult de lucru pentru venituri mai mari
Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației, la nivel global, i-a împins să caute noi surse de venit:
- Aproape jumătate dintre angajații români (39 vs. 25 la sută la nivel global) au decis să-și ia sau să caute un al doilea job care să-i ajute să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților între 35 și 44 de ani (44 la sută) și mai mic în rândul Gen Z* (31,6 la sută).
- Puțin sub un sfert (23 la sută) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul job, procent mai mare pentru Gen Z (38 la sută) și de 17 la sută în cazul Baby Boomers.
- O cincime (19 la sută) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un job mai bun, ca soluție la contextul economic. Mai mult de un sfert din Gen Z are în vedere această perspectivă, dar numai în jur de zece la sută dintre Baby Boomers o iau în considerare.
Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare: peste un sfert (30 la sută) dintre Baby Boomers amână pensionarea din cauza poziției financiare și 62,5 la sută spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. La nivel global, 50,6 la sută cred că vor putea să se pensioneze înainte de 65 de ani. 69,3 la sută dintre români cred asta. Printre factorii ce-i împiedică pe români să se pensioneze mai devreme se numără poziția financiară (62,5 la sută), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30 la sută) și faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10,5 la sută).
*Gen Z – 18-24 ani, Millennials – 25-34 ani, Baby Boomers – 55-67 ani
Angajații așteaptă sprijin financiar din partea angajatorilor
Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează, pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că e vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale sau de alte modalități. 32,5 la sută dintre români (vs. 41 la sută la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și 32,2 la sută (vs. 39 la sută) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală. 28 la sută (similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.
- Managerii de HR și Generația Alfa. Ce impact vor avea pe piața muncii tinerii născuți după 2010?
- 44 de companii sunt Top Employers în România, în 2025
- Efectele noilor decizii fiscale asupra sectorului IT: doar o treime dintre companiile din România au în plan să-și extindă echipele în 2025
Flexibilitatea și existența unui scop, “moștenirile” pandemiei
Randstad Workmonitor 2023 arată că pandemia a lăsat o moștenire durabilă cu privire la așteptările angajaților privind flexibilitatea. În ciuda contextului economic, 70,8 la sută dintre români (vs. 61 la sută media globală) nu ar accepta un job dacă ar considera că le-ar afecta echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Pentru 98 la sută, echilibrul dintre viața profesională și cea personală este, imediat după salariu, cel mai important factor de evaluare a unui loc de muncă. Pentru marea majoritate (89 vs. 83 la sută, media globală), programul de lucru flexibil este un alt criteriu important, preferat față de politica privind concediul pentru creșterea copilului (73,5 la sută) și aproape la fel de important ca formarea și dezvoltarea (89,3 la sută). Peste trei sferturi (79,4 vs. 71 la sută, media globală) spun că flexibilitatea în ceea ce privește locația de lucru este esențială.
Pe lângă așteptările pragmatice, angajații își doresc în continuare ca valorile și misiunea angajatorilor să se alinieze cu ale lor. Peste jumătate ar renunța la un job dacă ar simți că locul lor nu e acolo, lucru valabil mai ales pentru Gen Z (61 la sută). Două cincimi nu ar accepta un job dacă nu s-ar alinia cu prioritățile lor sociale și de mediu. Doar 37 la sută ar alege să nu muncească deloc, dacă nu ar avea nevoie de bani. Un indicator al creșterii susținerii echității, diversității și incluziunii la locul de muncă, e faptul că nouă la sută au ales trainingurile de combatere a discriminării inconștiente la locul de muncă printre primele trei teme preferate pentru cursuri.
Angajații români și părăsirea locului de muncă
Atitudinea angajaților față de subiectul părăsirii locului de muncă este suprinsă de studiu printr-o serie de statistici interesante:
| Au amenințat că-și dau demisia pentru a negocia salarii sau condiții de muncă mai bune | 18,6% |
| Au renunțat la un loc de muncă din cauza salariului mic | 31,3% |
| Au renunțat la un loc de muncă pentru că nu se potrivea cu viața lor personală | 37% |
| Au renunțat la un loc de muncă fiindcă nu le-a oferit suficientă flexibilitate | 28,5% |
| Au renunțat la un loc de muncă fără să aibă asigurată angajarea în altă parte | 30,5% |
| Și-au dat demisia din cauza unui loc de muncă toxic | 22,5% |
| Au „renunțatîn liniște” la un loc de muncă (s-au rezumat strict la ce s-a cerut de la ei și nimic mai mult) | 40,5% |
| Au renunțat la un loc de muncă din cauza lipsei de oportunități de avansare | 30,9% |
Despre Randstad Workmonitor
A fost lansat în 2003 și acum se desfășoară pe 34 de piețe. Acoperă țări din Europa, Asia Pacific, America de Nord și America de Sud. Se desfășoară online, în rândul persoanelor între 18 și 67 de ani, angajate timp de cel puțin 24 de ore pe săptămână (minimum 90 la sută) sau șomeri care intenționează să-și caute un job. Ediția românească s-a desfășurat online, în octombrie, în rândul a 500 de angajați cu vârsta între 18 și 67 de ani.
„Randstad Workmonitor oferă pieței muncii un tur valoros prin tendințele principale ale pieței și preferințele angajaților. Vedem clar că ei nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea neobosită de talente a angajatorilor”, spune Mihaela Maranca, director general Randstad România.
DESPRE RANDSTAD
Este cel mai mare furnizor de servicii de HR din lume. Oferă companiilor forța de muncă de care au nevoie și ajută oamenii să obțină locuri de muncă compatibile cu abilitățile lor. În 2021, a ajutat peste două milioane de persoane să-și găsească un job, a consiliat 235.000 de clienți cu privire la nevoile lor de HR, de la achiziția de talente la managementul total al forței de muncă, și a oferit instruire pentru mai mult de 450.000 de persoane. Are consultanți în aproape 5.000 de locații de pe 38 de piețe. Compania a fost fondată în 1960 și are sediul în Diemen, Olanda. În 2021, a avut, în medie, 39.530 de angajați corporativi. Este prezentă în România cu două sucursale, în București și în Slatina.
