Interesul pentru activele digitale construite pe tehnologia blockchain, precum criptomonedele sau jetoanele nefungibile (NFT-uri) a crescut vizibil, în ultimii ani, în rândul investitorilor.
Un studiu realizat de Fortune Business Insights estimează că piața globală de criptomonede va ajunge la o valoare de 1,9 miliarde de dolari în 2028, cu o rată de creștere anuală de 11,1 la sută între 2021 și 2028. În ceea ce privește piața globală a NFT-urilor, un studiu publicat în decembrie 2021, de Global Market Estimates, arată că, în 2021-2026, rata medie de creștere va atinge 185 la sută.
Investițiile în criptomonede și jetoane nefungibile sunt un trend în creștere și în România, iar unul dintre cele mai importante subiecte dezbătute frecvent este legat de tratamentul fiscal al câștigurilor generate în urma investițiilor.
Cum se declară veniturile obținute din criptomonede și NFT-uri
În România, modul în care se declară și se impozitează câștigul din tranzacțiile cu monede virtuale a fost introdus în 2019, prin Legea nr. 30/2019, ce modifică și completează, printre altele, Codul Fiscal.
„Veniturile din criptomonede se declară de către persoanele fizice care obțin venituri din astfel de tranzacții prin declarația unică până la 25 mai 2022, pentru veniturile obținute în 2021 din tranzacțiile cu criptomonede. Declarația poate fi depusă online, prin Spațiul Privat Virtual, printr-un certificat digital, pe e-guvernare.ro, și în format fizic, la registratură sau prin poștă, cu confirmare de primire. Pentru contribuabilii cu rezidența fiscală în România, există obligația de a declara câștigurile realizate din criptomonede, indiferent de sursa venitului (România sau străinătate). Câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală se află în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, spune Ioana Dragu, Tax Senior Consultant Soter & Partners.
Pentru NFT-uri, există două situații ce trebuie luate în considerare. „În prima situație, în care o persoană este și creatorul unui jeton nefungibil, aceasta poate realiza venituri din drepturi de autor, ce se declară prin Declarația unică până la 25 mai 2022 pentru veniturile realizate în 2021. În a doua situație, dacă veniturile sunt obținute în urma tranzacționării NFT-urilor, venitul obținut trebuie încadrat în categoria de venit în funcție de esența tranzacției. Spre exemplu, dacă o persoană este înregistrată ca PFA în scopul de a tranzacționa în mod recurent jetoane nefungibile, acestea vor fi declarate ca venituri din activitate independentă. În acest caz, veniturile vor fi supuse impozitului pe venit, CASS și CAS”, explică Ioana Dragu.
Cotele de impozitare aplicabile
„Pentru câștigurile din tranzacțiile cu transferul de monede virtuale, se datorează impozit pe venit în cotă de zece la sută. Dacă veniturile realizate depășesc plafonul de 12 salarii minime brute, adică 30.600 lei pentru 2022 sau 27.600 pentru 2021, se datorează și CASS în cotă de zece la sută pe plafonul anual. Astfel, CASS datorată va fi de 3.060 lei pentru 2022, respectiv 2.760 lei pentru 2021”, precizează consultantul Soter & Partners.
Pentru NFT-uri, creatorul de conținut care obține drepturi de autor va datora impozit pe venit în cotă de zece la sută pe venitul impozabil, calculat după aplicarea cotei forfetare de 40 la sută asupra venitului brut. Dacă veniturile depășesc plafonul de 12 salarii minime brute, vor fi datorate atât CASS, cât și CAS. CAS se datorează la venitul ales, care nu poate fi mai mic decât salariul minim, adică 7.650 lei pentru 2022 și 6.900 lei pentru 2021.
Ce sancțiuni riscă cei care nu declară veniturile
„Putem discuta despre plafoane neimpozabile în cazul criptomonedelor. Pentru tranzacțiile cu criptomonede, soldate cu un câștig sub 200 de lei, Codul Fiscal prevede că sunt neimpozabile, cu condiția ca venitul anual realizat să nu depășească 600 de lei. Peste aceste plafoane, apare obligația de declarare a veniturilor obținute. Nedeclararea obligațiilor fiscale constituie infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la doi la opt ani. Dacă vorbim de un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, limitele se majorează cu cinci ani, iar dacă avem un prejudiciu de peste 500.000 de euro, limitele se majorează cu șapte ani”, adaugă Ioana Dragu.
Pe fondul dezvoltării economiei digitale și al conștientizării de către consumatori a avantajelor deținerii de bunuri digitale și a utilizării tehnologiei blockchain în tranzacțiile globale, piața criptomonedelor și cea a NFT-urilor vor înregistra creșteri semnificative, mai ales când în portofoliul de investitori se multiplică numărul companiilor. Doar în România, în 2021, a crescut cu 600 la sută numărul de companii românești ce au investit în criptomonede și bunuri digitale, potrivit platformei de administrare a activelor digitale Tradesilvania.