Piața locală de servicii de resurse umane își va relua creșterea în 2021, după scăderea de circa zece la sută din 2020, pe fondul revenirii treptate ale economiei, arată o analiză KeysFin, dedicată HR-ului local.
Deși cifra de afaceri a furnizorilor locali de servicii HR a scăzut cu 2,8 la sută în 2019, față de anul precedent, ea a depășit cu aproape 204 la sută nivelul din 2010. La final de 2019, cifra de afaceri a fost de puțin peste patru miliarde de lei. Pentru 2020, analiștii KeysFin estimează scăderea spre nivelul de 3,7 miliarde. Acesta este al doilea an de corecție al acestei industrii, din ultimii zece analizați.
„În analiza de anul trecut, dedicată pieței locale de HR, estimam că momentul maturizării sosise, iar în această industrie vor rămâne business-urile solide. La noua ediție a analizei, constatăm că estimarea noastră s-a împlinit și că acest sector a reușit să depășească pandemia. Cu toate acestea, pentru ca aceste business-uri să rămână în continuare relevante, au nevoie să comunice mai mult și mai bine cu mediul antreprenorial: rata scăzută a muncii de acasă, comparativ cu media europeană, în contextul pandemiei, ne arată lipsa înțelegerii rolului angajaților în digitalizarea unei companii“, declară Roxana Popescu, Managing Director KeysFin.
Circa 3.500 de firme activau la finalul lui 2019 pe piața locală de servicii de resurse umane (grupa CAEN 78), potrivit analizei KeysFin. Analiza nu include performanța unor companii ca Ejobs Group sau Bestjobs Recrutare, fiindcă ele au ca principal domeniu de activitate coduri CAEN aferente sectorului de IT&C. Dacă ar fi luate în considerare, cifra de afaceri a industriei ar crește cu aproape 78 de milioane de lei în 2019.
Rezultatul net (profit minus pierdere netă) al furnizorilor de servicii HR a crescut însă cu 32,6 la sută, față de 2018, și a ajuns la 303 milioane de lei în 2019. Dintre cele 3.523 de companii analizate, mai mult de jumătate, 1.893, au înregistrat profit (53,7 la sută), 1.099 au avut pierderi (31,2 la sută), iar restul au raportat un rezultat nul. Numărul de angajați a fost de 49.000, în 2019, cu zece la sută mai mic față de anul anterior, însă cu 61 la sută peste nivelul din 2010.
Impactul pandemiei: posibile rocade în Top 10
În vârful clasamentului companiilor din domeniu se menține Lugera & Makler, cu o cifră de afaceri de 310 milioane de lei (7,6 la sută din total) în 2019, mai mică decât cea din 2018, când compania făcea afaceri de peste 321 milioane. Topul principalelor trei companii de servicii HR este completat de Adecco Resurse Umane (278 de milioane lei) și Manpower HR (aproape 172 milioane).
Totuși, potrivit datelor centralizate la nivel de grup (în baza structurii acționariatului), Adecco (prin Adecco Resurse Umane și Adecco Romania) conduce industria locală de servicii HR, cu afaceri de peste 403 milioane de lei în 2019, urmată de Lugera & Makler (356 de milioane) și Manpower (253 de milioane).
Impactul pandemiei va fi unul inegal, poate chiar divergent, la nivelul primilor zece jucători: specialiștii KeysFin se așteaptă ca Adecco Resurse Umane (principalul jucător după cifra de afaceri, în 2017) să redevină lider în 2020, iar APT Resources & Services (locul 6, în 2019) să continue să crească după cel mai mare avans procentual din Top 10, de 81,4 la sută în 2019, și să intre chiar în cursa pentru locul 3.
HR-ul post pandemie: puține firme le permit angajaților să muncească de acasă
Piața locală de resurse umane s-a adaptat noilor realități și vine în sprijinul angajatorilor și angajaților cu soluții pentru interviuri online sau chiar târguri virtuale de recrutare. Cu toate acestea, România are mari progrese de făcut la capitolul work from home. Potrivit Eurostat, românii se află în coada clasamentului angajaților cărora li se permite să lucreze de acasă, cu doar 2,5 la sută.
Rata șomajului, măsurată ca pondere a numărului de șomeri în populația activă, a crescut de la 3,9 la sută, în decembrie 2019, la maximul ultimilor aproape cinci ani, de 5,7 la sută, în februarie 2021 – cu un vârf de 5,6 la sută în anul pandemiei, atins în iunie, când au fost 495.000 de șomeri. Totuși, rata șomajului din România a rămas cu cel puțin 1,4 puncte procentuale (p.p.) (circa un sfert) sub media UE de la sfârșitul lui 2019, în martie 2021, și a fost cu 1,8 procente sub media UE, de șase la sută. Numărul de șomeri (15-74 ani) a revenit pe scădere după vârful din februarie și a fost de aproape 464.000 în martie 2021. Pe termen scurt, specialiștii KeysFin se așteaptă la o consolidare a acestui număr, după măsurile de relaxare a restricțiilor și de revenire graduală a activității economice.
Potrivit acestora, economia are nevoie în continuare de angajări, iar cheia o reprezintă echilibrul pe care trebuie să-l găsească autoritățile între atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene, pe de o parte, și repornirea unor sectoare ale economiei, precum horeca sau cel cultural, pe de altă parte. O reducere temporară a impozitării forței de muncă, dacă nu chiar o suspendare pentru sectoarele deja afectate de pandemie, ar reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru mediul de afaceri local.
Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei), care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei 78: activități de servicii privind forța de muncă. Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în prima parte a lui 2021.