Când, în 1997 și 2016, campionii mondiali de șah și la jocul de Go erau învinși de inteligența artificială (AI), mass-media anunța un incipient sfârșit funcțional al speciei.
Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și tehnologii emergente
Mai mult, în 2014, o companie din Hong Kong numea un algoritm în funcția de director, cu drept de vot în consiliul director. Pe de altă parte, progresul inteligenței artificiale din spatele boților, tot mai capabili să scrie texte de o neobișnuită coerență și stilistică, dau perspectiva apropiată a câștigării premiului Nobel pentru Literatură de către inteligența artificială. Și domeniul muzicii este afectat de AI; într-un proces de compoziție interactiv-tehnologică, se generează muzică drept replică la compoziția muzicală receptată de robot. Probabil că, în viitor, vom merge la concerte interpretate pe armonii din muzică de Bach sau Mozart, compuse de inteligența artificială.
Dacă de la domeniul afacerilor până la cel al artelor, AI înlocuiește oameni, avem dreptul să ne întrebăm: încotro mergem? În 2030, între 75 și 375 milioane de oameni vor fi nevoiți să-și schimbe slujba, potrivit McKinsey. Cum va arăta piața locurilor de muncă în 2040? Vom deveni super-oamenii care pot să stăpânească mașinile inteligente sau personajele filmelor Sci-Fi care luptă pentru supraviețuire, într-o lume dominată de mașini? Fricile sfârșitului lumii și istoriei făcute de om astăzi par să aibă un singur nume: inteligența artificială.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
AI nu demite doar oameni care au activități creative, ci și pe cei care credeau că meșteșugul unei meserii nu poate fi replicat de impersonala prestație a unei mașinării. Avem mașini inteligente, care modifică industriile auto și pe cea a transportului, scoțând în ofsaid conducătorii de vehicule.
Lumea se transformă sub impactul AI
Avem magazine cu autoservire și plata electronică, care fac redundantă slujba de casier. Avem oglinzi virtuale, ce simulează probarea articolelor de îmbrăcăminte pentru clienți și fac irelevantă ocupația de asistent în magazin. Lucrători la bandă în fabrici de producție, care sunt înlocuiți de roboți capabili să facă aceeași muncă la costuri reduse și cu rezultate superioare. Meșteșuguri, de la prelucrarea lemnului la țesături sau ceramică, își înlocuiesc meșterii cu mașinării ghidate de inteligența artificială.
Instrumentarul se schimbă din moment ce roțile dințate ale ceasurilor tradiționale, făcute de ceasornicari pricepuți, sunt înlocuite de bytes ale ceasurilor smart. Marile case de orologie sunt înlocuite de companii de tehnologie care introduc inteligența artificială și fac din ceas un instrument multifuncțional. Așadar, se schimbă nu doar instrumentarul, materia primă și oamenii care fac produsele, dar uneori se extinde și funcționalitatea acestora.
Impactul noilor generații
Atitudinile sunt, uneori, foarte diferite, și sunt, de multe ori, separate pe criterii generaționale. Reprezentații Generației X sunt rezistenți la schimbare, în timp ce Generațiile Y și Z abia așteaptă lansarea unui nou gadget. Pe clopotul lui Gauss, identificăm la un capăt comportamentele tehnofobe ale părinților și, la celălalt capăt, comportamentele tehnofile ale copiilor.
Generația celor care privilegiază tradiția și fiabilitatea produselor, preocupați de securitatea slujbelor practicate și generația consumeristă a celor care își înlocuiesc rapid produsele achiziționate pentru altele mai performante și care schimbă slujbele în căutarea de noi provocări. Așadar, coabitează mentalități diferite, pentru că sunt așteptări de generație diferite.
Rezistența la schimbare rămâne
Ceea ce e semnificativ este că tipul uman se schimbă. S-ar putea ca ochii cuprinși de groază că AI ne demite din tot mai multe domenii să facă loc unei explozii de emoji-uri de bucurie ale celor ce vor o viață mai eficient condusă de mașini și își reformulează rolul în societate.
Proiecția demografică pentru 2025 identifică Generația Y drept resursă principală de personal. În acest sens, un studiu al World Economic Forum arată că, pentru generația nativilor digitali, trei aspecte contează cel mai mult când își aleg angajatorul: promovarea în carieră (48 la sută), cultura companiei (38 la sută) și oportunitățile de training/ dezvoltare personală (32 la sută).
Inteligența artificială, în setul de competențe
Compania de headhunting Russell Reynolds a făcut o cercetare pe un eșantion de 300 de companii din SUA, Europa și Asia, și a aflat că 72 la sută dintre membrii consiliului de administrație nu au aptitudini de utilizare a tehnologiei. Așadar, poza contrastantă cu privire la valorile de generație explică diferențele dintre cei speriați de inteligență artificială și cei curioși s-o valorifice.
Potrivit studiului Accenture privind viitorul forței de muncă, peste 60 la sută dintre angajați au o perspectivă optimistă cu privire la impactul AI asupra slujbei lor. Două treimi dintre angajați spun că trebuie să-și dezvolte noi competențe de lucru cu mașinile inteligente, pentru că multe slujbe nici nu s-au inventat încă.
Cinci recomandări practice pentru angajați:
- Observați tendințele din industria în care activați, urmăriți opinia liderilor din industrie și anticipați setul de competențe relevante pentru lucru cu mașinile inteligente.
- Identificați tehnologiile și instrumentele ce se potrivesc cel mai bine competențelor cerute pentru implementarea inteligenței artificiale.
- Consolidați-vă profesional, ca să le utilizați și să-i învățați și pe ceilalți cum să le folosească.
- Faceți din învățare și experimentare un obicei de viață.
- Creați/ afiliați-vă unei comunități de experți în domeniu, pentru transfer mutual de cunoștințe și know-how.
DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA
Are o experienţă profesională de nouă ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare, la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.