Dintre ucrainenii care aveau un loc de muncă înainte de invazia Rusiei, 45 la sută continuă să lucreze, arată un sondaj dat publicității de Grupul Sociologic Rating, în 23 martie.
Dintre angajați, 22 la sută lucrează ca de obicei, 21 la sută muncesc cu jumătate de normă sau de la distanță și doi la sută chiar și-au găsit un job nou. 53 la sută dintre respondenții care erau angajați înainte de război sunt acum șomeri. Aproape jumătate dintre respondenții care au rămas în orașele lor sunt încă angajați. Dintre cei care au plecat, circa o treime continuă să lucreze, iar cinci la sută și-au găsit deja un nou loc de muncă.
Situația economică a familiilor a 18 la sută dintre respondenți nu s-a schimbat în timpul războiului. Pentru 28 la sută, s-a înrăutățit ușor, iar pentru 52 la sută, s-a înrăutățit dramatic. Mai mult de un sfert dintre pensionari spun că situația lor economică nu s-a schimbat, probabil pentru că primesc în continuare beneficii de la guvern.
În cazul în care își pierd sursa de venit, 53 la sută dintre ucrainenii rămași în țară au economii pentru câteva luni sau mai mult – pentru 25 la sută dintre ei, economiile lor vor fi suficiente două luni, pentru 13 la sută – trei luni, iar pentru 15 la sută – cel puțin șase luni.
40 la sută dintre respondenți au economii pentru mai puțin de o lună, dar această pondere este mai mică în comparație cu lockdown-ul din 2020. Atunci, ponderea celor care aveau economii limitate era de 55 la sută.
43 la sută din populație se simte agresivă în acest moment, în timp ce 38 la sută nu se simte așa. Alte emoții resimțite în această perioadă: 27 la sută se simt pesimiști, 47 la sută nu se simt, 31 la sută se simt disperați, iar 53 la sută nu se simt. Doar 17 la sută se simt apatici, iar 66 la sută nu simt asta. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să experimenteze emoții negative, cu excepția agresivității, care este mai pronunțată în rândul bărbaților. Cei care și-au pierdut jobul simt apatia, disperarea și pesimismul mai mult decât cei care continuă să lucreze.
Este interesant că oamenii ale căror case au fost avariate nu trăiesc mai multe emoții negative decât ceilalți. În schimb, cei care nu știu ce s-a întâmplat cu casele lor experimentează mai multe sentimente pronunțate de disperare, apatie și pesimism, din cauza incertitudinii. Unu din patru oameni care și-au părăsit locuințele nu știe care este starea casei lor acum. Casele unuia din cinci astfel de respondenți sunt fie distruse, fie deteriorate.
După război, circa jumătate dintre ucraineni intenționează fie să călătorească în jurul țării, fie să obțină o educație suplimentară sau noi cunoștințe. O treime vor să învețe o profesie nouă, un sfert ar începe o afacere, iar unu din cinci este pregătit să-și schimbe jobul.
Două treimi dintre cetățenii Ucrainei speră că va fi posibilă reconstrucția infrastructurii și economiei țării în mai puțin de cinci ani după război. 13 la sută cred că e posibil peste un an, iar 51 la sută consideră că va dura până la cinci ani. 61 la sută dintre ucraineni sunt gata să contribuie personal la reconstrucția infrastructurii țării – financiar sau prin participarea la lucrări de construcție. Doar cinci la sută consideră că aceasta este responsabilitatea exclusivă a guvernului, nu a oamenilor. Mai mult de 70 la sută dintre bărbați sunt gata să se alăture reconstrucției, comparativ cu jumătate dintre femei.
Publicul-țintă al sondajului a fost populația Ucrainei de peste 18 ani, din toate regiunile, mai puțin Crimeea și Donbas.