Despre iluzia singurătății eficiente în munca de acasă și cum putem scăpa de ea

Un studiu recent, realizat de Bestjobs, a relevat că 52 la sută dintre angajații din România consideră că lucrează mai bine singuri, de acasă, decât în echipă. Un rezultat surprinzător, la prima vedere, dacă ne gândim că Microsoft Teams a avut o creștere a utilizării de 3.891 la sută, Zoom – de 1.788 la sută, Slack – de 1.073 la sută și Webex – de 1.070 la sută. Așadar, utilizarea intensivă a platformelor de colaborare tocmai pentru lucrul în echipă nu a funcționat?

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente

Pare că tehnologia nu poate suplini lipsa conlucrării față în față. O interpretare imediată a acestui procent semnificativ ar fi că lucrul de acasă ne-a separat fizic și emoțional și că percepția angajaților este că pot funcționa mai bine singuri decât împreună.

Oare chiar funcționează managementul la distanță?

Putem specula și întoarce chestiunea pe multe părți. Putem spune că e poate un eșec al managementului la distanță, că s-a amplificat poate cantitatea de situații conflictuale sau de angajamente care nu-i responsabilizează pe cei care sunt parte din echipă. De aici frustrarea tuturor că pot lucra mai bine singuri. Poate că și natura proiectelor a început să se schimbe și a privilegiat modul de lucrul independent. Și putem continua inventarul de posibilități cu diferite dozaje de plauzibilitate.

Dintr-o cercetare despre munca de acasă și provocările sale, echipa Valoria a identificat drept cel mai des menționate de către manageri și antreprenori: menținerea implicării angajaților, monitorizarea progresului în îndeplinirea sarcinilor, autonomia și apartenența, în același timp. Aceste provocări devin imediat explicabile dacă ne gândim la procentul de 52 la sută al angajaților din România care consideră că lucrează mai bine singuri decât în echipă.

Ce impact are asupra echipelor distanțarea fizică? Dar cea emoțională?

Spuneam că distanțarea fizică poate ușor să se transforme în distanțare emoțională, ceea ce duce la izolare. Iar când membrii echipei se simt izolați, nu se simt bine interacționând cu cei care le sunt colegi și nu reușesc să contribuie mulțumitor nici pentru ei înșiși.

Acolo unde echipele au făcut eforturi să poată lucra împreună în noul context – la distanță – aspectele negative s-au diminuat, făcând loc unor moduri de a face lucrurile atât agreate, cât și susținute de membrii echipei. Am putea înțelege că acel 52 la sută atestă că mai puțini sunt cei care au făcut eforturi în sensul colaborării și au ajuns la concluzia că mai bine lucrează singuri.

Dincolo de acești factori endogeni, putem identifica clienții ca fiind unul dintre factorii exogeni semnificativi. Adică cei mai mulți clienți doresc o reașezare a activității lor, ceea ce generează formarea unor noi echipe sau reorganizarea celor existente.

Apar astfel două categorii de provocări la nivelul echipelor:

  1. La nivelul membrilor echipei: Cum mă voi descurca în noua echipă? (rezultate, performanță, contribuție) Cum voi colabora cu ceilalți? (relații, utilizare resurse comune, dezbatere de idei)
  2. La nivelul managementului echipei: Cum poate deveni productivă o echipă în timp optim? Cum pot fi implicați oamenii, iar toți membrii echipei să respecte un anumit cod de norme agreate?

Care este soluția, în acest nou context (hibrid) de lucru?

Soluția este cunoașterea stadiului de dezvoltare a echipei. Autocunoașterea individuală și cunoașterea colegilor conduce la cunoașterea stadiului de dezvoltare a echipei de stabilire a unui drum pentru a ajunge o echipă de neoprit. Cuvintele-cheie ce descriu un astfel de drum sunt: colaborare, claritate și implicare.

Pentru ca aceste cuvinte-cheie să se regăsească în descrierea echipei de neoprit, e bine să avem în vedere următoarele etape: de unde plecăm, unde vrem să ajungem și cum ajungem la nivelul dorit. La final, realizarea unei Cărți ale Echipei, cu rol de contract social între membri, își propune să alcătuiască din indivizii care consideră că lucrează mai bine singuri, o echipă de neoprit.

Carta Echipei este un instrument care dă rezultate. Echipele care și-au creat acest document și-au identificat scopul, obiectivele, resursele, și-au realizat codul de conduită, etapele de evaluare și orice alte elemente prin care și-au (re)definit echipa în noul context hibrid. Nivelul de implicare a membrilor echipei a crescut semnificativ și transformarea de la eu la noi a convertit în rezultatele de business.

Recomandări pentru manageri și antreprenori

Pentru a ajuta echipele și managerii să facă acești pași de recalibrare, există pe piață din România un instrument de coaching de echipă specializat, dezvoltat de Valoria. Din aplicarea acestuia și din rezultatele obținute, principalele recomandări pentru decidenți sunt următoarele:

  • Evaluați cu instrumente de testare organizațională bine calibrate situația din echipă
  • Implicați angajații în conversații despre ce s-a schimbat și cum percep schimbarea
  • Apelați la specialiști pentru a face un plan de acțiune pe termen mediu și lung, care să contracareze efectele latente ale celor 12-14 luni de distanțare socială
  • Reconectați echipele la misiunea (CE-ul), valorile (CUM-ul) și scopul (DE CE-ul) companiei

DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA

Are o experienţă profesională de zece ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la ASE Bucureşti. Este certificat LeanSix Sigma şi ITIL (IT Information Library), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Articolul anterior

Ziariștii Ina Dumitrache, Mirela Nagâţ şi Ovidiu Nahoi, decorați de ambasadoarea Franţei în România

Articolul următor

Cât costă să închiriezi un birou în București, ȋn 2021, în funcție de zonă

Articole din aceeași categorie
Total
0
Share