Cercetător în domeniul cancerului și asistent unversitar la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, Raul Pătrașcu (foto) avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra vulnerabilităților soluției luate în calcul pentru organizarea concursului de rezidențiat în acest an, și anume „ocolirea” Ministerului Sănătății.
„Foarte mulți dintre voi m-ați întrebat, pe bună dreptate, ce se întâmplă cu examenul de rezidențiat, după modificările efectuate legii în Parlament. Detaliez mai jos dar, pe scurt, incertitudinea rămâne, iar amendamentele ridică mai multe probleme decât rezolvă.
Epopeea rezidențiatului continuă – modificările legii votate în Senat ridică mai multe probleme decât rezolvă, un pas spre clarificare, doi pași spre haos.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Această postare nu e una critică, evident s-a făcut un pas înainte astăzi (ieri – n.r.), în Parlament, pentru deblocarea examenului de rezidențiat.
Amendamentele aduse, însă, nu sunt clare. Ele nu asigură o dată certă pentru examen, propun mai puține locuri pentru concurs chiar și decât scosese ministrul demis Sorina Pintea și par să dea monopolul universităților de Medicină, aceleași care sunt mereu tentate să îi favorizeze pe cei <aleși>.
Concret:
1. Art. 2, alin. 3 din OG. 18/2009 se modifică și are următorul cuprins:
<Cifra de școlarizare pentru rezidențiat pentru anul 2019 se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Această cifră va fi egală cu numărul absolvenților de medicină cu diplomă de licență. Ministerul finanțelor asigură resursele financiare necesare școlarizării prin rezidențiat la nivelul cifrelor de școlarizare aprobate>.
LOCURILE SCOASE LA CONCURS SUNT ȘI MAI PUȚINE DECÂT CELE PROMISE.
Această formulare a amendamentului e neclară și interpretabilă. Vorbim de numărul absolvenților din promoția 2019 sau din toți anii? Mă gândesc că vorbim de cei din promoția 2019. Aici intervin două probleme:
- formularea omite absolvenții de medicină dentară și farmacie, tineri care dau și ei concursul – ce se întâmplă cu acea cifră de școlarizare?
- CEL MAI IMPORTANT: numărul de locuri menționate omite absolvenții din promoțiile anterioare, care fie au promovat concursul, dar nu au prins un loc, fie nu au promovat concursul. De asemenea, omite rezidenții care vor da examenul pentru a-și schimba specialitatea sau pe cei care l-au terminat, nu au prins un post în spital și deci dau examenul din nou, pentru a nu rămâne fără un venit.
Numărul absolvenților, doar la medicină generală, conform centralizării acestora, este de aproximativ 3.669.
CONCLUZIE: conform amendamentului, se scot cu aproximativ 300 de locuri mai puține decât anunțase Ministerul inițial și cu aproximativ 1.000 mai puține decât anul trecut.
2. Art. 3, alin. 1 din același OG se modifică astfel:
<Concursul național pentru admiterea în rezidențiat este unic și se organizează de universitățile de medicină și farmacie>.
ÎNTREBĂRI UNICE SAU DIFERITE, DE LA UN CENTRU UNIVERSITAR LA ALTUL?
Față de original, se elimină Ministerul Sănătății din ecuație și se elimină sintagma <cu tematică și bibliografie unică>.
Acest fapt ridică întrebări – ce înseamnă unic? Doar data și forma, nu și tematica și bibliografia pentru fiecare centru universitar? Implicit, nu cumva se lasă loc, din nou, elaborării de către universități de întrebări pentru concurs diferite, de la un centru la altul?
De asemenea, alin. 2 completează și spune:
<Concursul se organizează pe baza unei metodologii unice elaborată de universitățile de medicină și farmacie, aprobată de senatele universitare>.
Acest amendament e și mai problematic.
DATA EXAMENULUI E INCERTĂ.
Având în vedere că nu există metodologie aprobată pentru anul acesta și plasând sarcina în traista Universităților, amendamentul reduce calendarul propus de Minister, cu data de 8 decembrie, la o promisiune goală (ceea ce oricum era deja).
Luând în calcul termenul până când legea va fi votată (și, sper eu, modificată în Camera Deputaților), până când va fi promulgată de președinte (cel mai devreme posibil probabil pe 1 noiembrie 2019), data de 8 decembrie devine nefezabilă.
De ce? Fiindcă universitățile, care au primit acum monopol, trebuie să se întâlnească și să adopte o metodologie unică prin care să stabilească următoarele, în caz că examenul rămâne unul național:
- examenul rămâne în forma actuală (să sperăm)
- cine ajunge în comisiile care formulează întrebări unice (să sperăm, legea, așa cum e acum, nu specifică clar)?
- cine centralizează datele primite din fiecare centru, cu tinerii înscriși, acum că Ministerul e scos din schemă? DSP-urile sunt și ele, deci, scoase din schemă.
- cine centralizează datele cu rezultatele concursului la nivel național și ordonează participanții?
- cine plătește pentru și asigură integritatea soft-ului de notare?
Acestea sunt doar câteva exemple de probleme la care universitățile vor trebui să găsească un răspuns înainte de a se ocupa de organizarea examenului. În opinia mea, deci, data de 8 decembrie nu e una fezabilă.
LIPSA ORICĂRUI TIP DE CONTROL GUVERNAMENTAL ȘI POSIBILITATEA CRESCUTĂ DE FRAUDARE.
Odată eliminat și Ministerul Sănătății din ecuație, UMF-urile, notorii pentru că sunt mereu tentate să îi favorizeze pe cei <aleși>, dețin un control crescut asupra viitorului tuturor absolvenților.
- Cine verifică <greșeli> elementare trecute cu vederea anul trecut, precum plasarea unui <.> în fața numelui sau eliminarea unei litere din numele unui candidat pentru ca acesta să ajungă într-o anumită sală de examinare?
- Cine verifică integritatea elaborării întrebărilor?
- Cine verifică dacă subiectele nu ajung înaintea examenului în mâinile unora sau altora?
- Cine verifică dacă software-ul de notare interpretează corect fiecare caiet de concurs?
- Cine verifică dacă punctajul obținut de un candidat în sală este același cu cel afișat?
CONCLUZIE: Camera Deputaților trebuie să ia în calcul toate aceste aspecte și să le clarifice în beneficiul tinerilor absolvenți de medicină, înainte de a vota legea”.