Economia de campanie electorală

Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, se profilează discuțiile despre bugetul pentru anul 2020. Străbate în spațiul public acuzația unei neprofesioniste gestionări ale banului public, deficite peste așteptări, creșteri sub estimări, nesustenabilitatea unor măsuri.

Constantin Măgdălina

Expert @ Tendințe și tehnologii emergente

Moneda națională se prăbușește sub impactul raportării unui foarte probabil deficit de patru la sută. Campania electorală orientează atenția electoratului spre ce trebuie să știe și nu spre ce e important să afle.

Politichia strică Economia

În anii electorali, mai ales, economia devine teren de lupta pentru combatanți. Rețeta e următoarea: se culeg cu atenție indicatori economici și se amestecă cu promisiuni sau acuzații “după gust”. Se omogenizează pe ecrane și social media cu mult zel. Se coace timp de șase săptămâni, se servește fierbinte ideologic și se percepe bacșiș electoral rapid măsurat în procentele din sondaje.

Credem că te-ar interesa și: Corporatistul din Pipera

Practica fast-food-ului discursului economic a devenit norma campaniei. Nu mai avem timp de dezbateri serioase. De fapt, nu mai avem timp de dezbateri deloc. Dacă am dezbate, ținând cont că România ocupă locul 123 la nivel mondial, în ce privește educația financiară, cine ar înțelege?

Black Friday tot anul

În timp ce tot mai multe companii din România își reduc investițiile de la un trimestru la altul, consumatorii se bucură de Black Friday. Companiile au înțeles, de doi ani încoace, că operează într-o piață tot mai nesustenabilă, fapt confirmat și de rezultatele studiului Valoria, Evoluția afacerilor în România.

Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele

În timp ce companiile au raportat creșteri ale veniturilor și profitului, investițiile sunt la un nivel mai scăzut. Chiar dacă nici una dintre companii nu are globul de cristal din care să afle că o criză începe “marți, săptămâna viitoare”, mecanismele de management al riscului s-au activat în fața amenințărilor venite dinspre mediul politic și legislativ.

Puse să aleagă între câteva procente de creștere din prelungirea creșterii economice și perspectiva unui recul considerabil din cauza unei decizii tardive, companiile din România au ales o medie operațională care să le adreseze pe amândouă. Au scăzut marjele de profit sub potențial și adoptat un mai atent management al lichidităților și datoriilor. Cu alte cuvinte, au devenit mai precaute la perspectiva foarte probabilă a unei inversări de tendință.

Culmea creșterii pe consum

Companiile au înțeles că suișul de creștere al consumului este aproape de culme și că se apropie de o coborâre pe măsură. Situația la nivel internațional nu arată prea roz: Germania este aproape de recesiune, tot mai multe bănci își cresc rezervele de aur ca să-și protejeze economiile, războiul comercial dintre SUA și China este în plină desfășurare. Peisajul geo-politic este complicat.

Orice șoc economic extern antrenează o degradare a situației economice a populației din România. Știm din experiența crizei anului 2008 că șomajul crește, salariile rămân pe loc sau scad, puterea reală de cumpărare scade ca efect al creșterii inflației, refinanțarea creditelor devine o foarte des întâlnită realitate.

Așadar, companiile au ajuns să vadă dincolo de riscurile industriei lor sau a modelului lor de afaceri și să fie atente la riscurile sistemice provocate de factori non-economici care pot influența percepția consumatorilor.

Sentiment de business reținut

Alterarea sentimentului de business nu a început ieri; semințele neîncrederii au fost semănate mai întâi prin acțiuni legislative care au antrenat mișcări sociale. Doar că setul de decizii economice luate din 2018 au afectat încrederea consumatorului din România. Încetinirea evidentă din 2019 a creșterii industriei, creșterea prețurilor, creșterea deficitului extern, dublarea numărului de insolvențe față de țările din regiune, productivitatea scăzută, colectarea scăzută la buget și creșterea costului muncii anunță sfârșitul petrecerii.

În dauna investițiilor în infrastructură, care dau rezultate pe termen lung, a fost luată decizia creșterii salariilor pentru un beneficiu electoral imediat. Creșterea salariilor cu 13 la sută și a productivității cu doar patru la sută arată nesustenabilitatea modelului de creștere ales. Această măsură a pus presiune pe mediul privat ca să susțină creșterea salariilor. În absența unei infrastructuri corespunzătoare, care să asigure creșterea productivității, mediului privat îi este imposibil să susțină creșterea salariilor.

În acest context, studiul Valoria evidențiază că prima provocare pe care mediul de afaceri o resimte pentru anul în curs este creșterea costului muncii. Directorii executivi ai companiilor respondente spun că principalele trei măsuri care ar conduce la îmbunătățirea mediului de afaceri din România sunt: scăderea taxării muncii (84 la sută), controlul și limitarea evaziunii fiscale (72 la sută) și dezvoltarea infrastructurii (61 la sută).

La nivelul “votumatorilor” (consumatori+votanți), Black Friday este asezonat de discursuri triumfaliste și mobilizatoare de campanie. Prelungirea senzației de bunăstare cu salarii și pensii mărite continuă. Un colind al bunăstării se aude în surdină, mesajele vesele pentru noul an au cea mai mare căutare online, click-ul aleargă după reduceri și în casă miroase a scorțișoară și brad. Dar oare cât mai putem continua cu economia de campanie electorală?                     

DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA

Are o experienţă profesională de nouă ani, timp în care a lucrat în companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library), ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.

Articolul anterior

IKEA deschide primul magazin din vestul țării, la Timișoara, în 2020

Articolul următor

FrieslandCampina România are un nou Managing Director

Articole din aceeași categorie
Citește

Vietnamezii și posmagii

Zilele trecute, căutând să-mi lărgesc repertoriul de povești pentru fetița mea, am dat de “Povestea unui om leneș”,…
Total
0
Share