Recent, când mă plimbam prin parcul municipal, am avut o discuție cu fetița mea, care are opt ani, despre ce meserie ar vrea să practice atunci când va veni timpul să intre pe piața muncii. După ce am încercat fără succes să o aud că i-ar plăcea să devină medic, ea m-a întrebat cum e să lucrezi la o bancă.
Ovidiu Halunga
Contributor
Chiar în acel moment, eram în fața unui dinozaur din plastic, în care se zgâlțâie copiii care vin în parc. Știind că are cunoștințe semnificative despre dinozauri, i-am spus sec că meseria de bancher va avea soarta tiranozaurilor și diplodocilor, după care am închis subiectul, fiindcă oricum, conform unor studii, la momentul actual, 60 la sută dintre joburile care vor exista peste 15 ani încă nu sunt cunoscute.
Cea mai vehiculată teorie în legătură cu dispariția dinozaurilor este cea care afirmă că un asteroid cu un diametru de 12 kilometri, care ar fi lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani, ar fi determinat dezastrul acestor vietăți. Unii cercetători sunt de părere că primii dinozauri care au întins gheara, după impact, au fost cei de talie mare, pentru că aveau nevoie de resurse imense de hrană. Cei mai mici s-au descurcat mai ușor. Și criza economică din 2008 a început să se simtă după ce un colos bancar american a dat faliment.
În 2008, primul asteroid a lovit sistemul bancar românesc. Criza economică majoră din 2008 a declanșat reducerea numărului de salariați care activau în bănci, a institituțiilor bancare, a sucursalelor și agențiilor.
Credem că te-ar interesa și: Spune-mi ce ai făcut de COVID-19, ca să-ți spun ce fel de angajator ești
În ultimii 12 ani, sistemul bancar din România a pierdut 19.000 de salariați și peste 2.600 de unități bancare. În data de 4 august 1993, prima mea zi de bancher, sucursala bancară care funcționează și astăzi avea peste 100 de salariați, iar astăzi nu știu dacă mai sunt 15. Tendința de scădere a numărului joburilor din bănci și al agențiilor s-a manifestat și la nivelul țărilor UE. Unii analiști estimează că, până la finalul acestui deceniu, unitățile bancare se vor înjumătăți.
După 2008, băncile s-au confruntat cu o ploaie de meteoriți: fuziuni, achiziții, presiunea pe principalele surse de venit (dobânzile și comisioanele), digitalizarea și creșterea numărului de entități nebancare ce pătrund pe piața bancară.
Un alt asteroid mare a lovit industria bancară din România în martie 2020: pandemia de Covid-19. La începutul pandemiei, băncile dădeau impresia că se află la începutul unei noi perioade prospere. Efectul principal al acestei tragedii asupra băncilor a fost accelerarea digitalizarii și a dezvoltării canalelor alternative. La finalul acestui an, probabil că numărul plăților online va crește cu 70 la sută față de anul precedent.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Dezvoltarea tehnologiilor și pandemia vor crește numărul de clienți care își doresc să rezolve problemele bancare la banca virtuală și, în același timp, îi vor izola și mai tare pe clienții nebancarizati până acum. Foarte multe societăți bancare, prin politicile recente, limitează unitățile care realizează operațiuni cash și probabil că, în următorii doi ani, creditele de nevoi personale vor fi accesate exclusiv online. Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează în tendința de globalizare din ultimele decenii.
Banca viitorului va fi o combinație între digitalizare pentru operațiunile curente și nuanță umană pentru proiectele de anvergură. O combinație de low-cost și interacțiuni memorabile.
Băncile nu vor dispărea. Unii cercetători consideră că dinozaurii sunt reprezentați și astăzi de păsări, adică au supraviețuit prin cele mai mici exemplare. În sistemul bancar, cred că va fi invers, pentru că implementarea noilor tehnologii și cerințele legislative solicită munți de bani.