Cunoaștem că România este țara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet, stim ca specialiști români sunt foarte buni în tehnologia informațiilor și că ponderea industriei de IT&C în PIB-ul României concurează cu producția industrială.
Constantin Măgdălina
Expert @ Tendințe și Tehnologii Emergente
Și totuși, când inventariem factorii ce conduc la această dezvoltare a industriei de IT&C din România, regăsim puține startup-uri și companii antreprenoriale în tehnologie. Puține, prin comparație cu țările baltice și central europene. Cel puțin așa arată datele din The European Digital City Index, realizat de Netguru – digitalcityindex.eu, acolo unde Bucureștiul e abia pe locul 10 în ce privește ecosistemul de startup și locul 6 în privința ecosistemului de scaleup din Europa de Est.
Noua ta carieră poate începe aici – locuri de muncă în toate domeniile, în toate județele
Avem puțini antreprenori în IT
Spiritul antreprenorial nu este foarte prezent în industria de tehnologie a informației din România. Sunt inițiative care se sting rapid din cauza dificultății de accesare a fondurilor necesare, necunoașterii schemelor de finanțare minimis, prin bursă, respectiv pe piața AeRO, sau din lipsa unui business plan riguros. Educația de profil este structurată nerelevant pentru competitivitatea acestei piețe.
Mulți dintre specialiștii de IT preferă să fie salariați și nu parteneri într-un business antreprenorial. Au idei pe care le țin sub obroc, de teamă să nu le “fure” cineva. Spiritul de asociere este deficitar, iar exemplele de succes străbat cu greu în spatiul public.
Mai mult, companiile din România nu prea achiziționează produsele sau serviciile companiilor antreprenoriale locale. Mediul local pedepsește nereușita celor care au pornit un startup care nu a reușit din prima. Susținerea statului, prin programe tip Startup Nation, se împiedică în administrativ și, de multe ori, decelerează dezvoltarea business-urilor foarte agile din tehnologie.
Populația nu are competențe digitale
Însă, dincolo de opinii exprimate frugal, există și realitatea statistică care le susține. Potrivit studiului Barometrul digitalizării companiilor din România, pentru 40 la sută dintre acestea există percepția că în România nu sunt consumatori digitali. Până la un punct, această opinie se poate susține pe statistica Eurostat, care spune că 71 la sută din populație are competențe digitale sub cele de bază, date relevante pentru afacerile din B2C, în mod special.
Generația tinerilor nativi digitali poate schimba, în curând, această realitate. Această generație are mai multă inițiativă și curaj să înceapă o afacere. Vine cu competențe relevante pentru lumea tehnologizată de astăzi. Tinerii acestei generații coagulează mai ușor în jurul unor idei – cunosc limbi străine, folosesc spațiile colaborative și instrumente de transfer și prelucrare de date la distanță. Încă nu sunt majoritari și tocmai de aceea sunt asimilați statistic.
Exportăm, dar prin outsourcing
Poate mai relevante pentru companiile din B2B sunt datele ANIS. Din cele 4,1 miliarde euro, cât reprezintă valoarea totală a pieței de IT&C, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde (18,2 la sută creştere faţă de 2016), în timp ce piaţa locală este puţin sub un miliard de euro (0,5 la sută creştere faţă de 2016).
Întrebarea este: cine exportă? Companiile antreprenoriale sau cele multinaționale? Ne putem da seama rapid că numărul și dimensiunea companiilor locale nu pot susține acest export și că acesta se datorează în mare parte companiilor multinaționale.La nivelul întregii industrii, 73 la sută dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27 la sută celor româneşti.
De cele mai multe ori, companiile locale sunt o bună soluție de outsourcing pentru companiile internaționale și, de puține ori, furnizori de produse proprietare. Startup-urile sau scaleup-urile rar se evidențiază ca furnizori de know-how care au IP (intellectual property). În plus, instrumentele de finanțare tip Venture Capital sunt cvasi-inexistente, iar finanțarea bancară este foarte greu de obținut pentru startup-uri.
Prin urmare, România nu se evidențiază în clasamentele privitoare la antreprenoriatul din tehnologie din următoarele motive: 1. Educație și cultură antreprenorială neconsolidate, 2. Lipsa unor mijloace de finanțare, 3. Colaborarea și asocierea deficitară, 4. Centrarea pe outsourcing și nu pe dezvoltarea de produse proprietare, și 5. Necoordonarea sprijinului din partea statului.
Acțiuni de îmbunătățire la nivel macro
- Parteneriate între agenții guvernamentale, companii și universitățile (poli)tehnice care să susțină crearea de ecosistemeantreprenoriale în tehnologie;
- Asocierea companiilor locale în domeniu pentru crearea unui ecosistem de pre-seed, în vederea finanțării de către fondurile cu capital de risc a startup-urilor aflate la nivel de seed;
- Mentoratul organizat oferit de liderii de business, care prin programe specifice pentru startup-uri și scaleup-uri de tehnologie să contribuie la consolidarea culturii antreprenoriale;
- Consultanță legală gratuită din partea statului pentru startup-uri și scaleup-uri pentru licențierea/brevetarea produselor şi serviciilor proprietare;
- Stimulente fiscale pentru crearea de startup-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie.
Acțiuni de îmbunătățire la nivel micro
- Echipa unui startup în tehnologie să cuprindă cel puțin un om cu experiență de business, vânzări și marketing;
- Business plan solid, care să aibă în vedere curba de progresie și mijloacele de finanțare necesare fiecărei etape;
- Accesarea unor rețele de competențe și relații (techhub-uri, asociații, grupuri de meet-up), care să ajute dezvoltarea business-ului cu resursele limitate pe care le are un startup;
- Afilierea la asociația care reprezintă interesele industriei în care operează startup-ul;
- Dezvoltarea unor produse și servicii proprietare și accesarea finanțării relevante după prototipare.
DESPRE CONSTANTIN MĂGDĂLINA
Are o experienţă profesională de opt ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, în ţară şi în străinătate. Are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT Information Library) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din organizaţii. Pe de altă parte, certificarea obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste patru ani de activitate într-o companie din Big 4, a iniţiat şi coordonat studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în 2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc, utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri, social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat ca vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de business.
