Numărul de business-uri din România, ce utilizează tehnologia cloud, trebuie să crească cu 62 la sută, iar numărul specialiştilor în ITC – cu 660.000, pentru atingerea obiectivelor asumate pentru Deceniul Digital stabilit de Comisia Europeană, arată raportul „Progresul către ambiţia UE privind Deceniul Digital”, realizat de Deloitte şi comandat de Vodafone.
Deceniul Digital, care stabileşte obiective-cheie până în 2030, în diverse arii digitale, reflectă viziunea UE pentru transformarea digitală a Europei şi reprezintă un element esenţial pentru ca Europa să-şi menţină competitivitatea globală într-o lume aflată în schimbare rapidă. Doar 13 la sută dintre afacerile din România utilizează servicii de cloud computing, ceea ce conduce la un decalaj de 62 de procente faţă de ţinta stabilită până în 2030, de 75 la sută.
Serviciile cloud pot contribui la creşterea securităţii datelor, creşterea eficienţei, pot ajuta companiile să se extindă, să obţină informaţii valoroase şi să diminueze costurile, ceea ce înseamnă că sunt esenţiale pentru a le asigura acestora succesul, capacitatea să crească şi să susţină competitivitatea Europei.
Decalajele nu sunt prezente doar la acest capitol, în condiţiile în care ponderea de gospodării din România, acoperite de reţele de foarte mare capacitate, era de doar 76 la sută în 2021. „Reducerea decalajului poate fi o provocare pentru majoritatea, dacă nu pentru toate statele membre, din cauza costurilor ridicate şi provocărilor operaţionale legate de implementarea acestor reţele în zone îndepărtate”, subliniază documentul.
Lipsa de specialişti în ITC împiedică progresul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital și pune în pericol capacitatea Europei de a dezvolta tehnologiile necesare pentru a se poziţiona ca lider global. Numărul de specialişti în ITC, în ţările UE, este de 8,43 milioane. Numărul lor a atins cea mai mare creştere în Germania, Irlanda şi Ungaria, în ultimul an, însă, în UE, numărul trebuie să crească de mai bine de două ori, pentru a atinge ţinta Deceniului Digital, de 20 de milioane de specialişti. Mai mult, în unele state, digitalizarea companiilor mici şi mijlocii a cunoscut un regres.
Nivelul de intensitate digitală al companiilor mici şi mijlocii a rămas relativ constant în ultimii cinci ani, cu o rată anuală de creştere de doi la sută, în UE, între 2016 și 2021. Intensitatea digitală este definită conform Indicelui de Intensitate Digitală, care măsoară disponibilitatea a 12 tehnologii digitale, inclusiv accesul la broadband (30 Mbps sau peste) şi specialişti în ITC. În unele cazuri, statele membre se află acum şi mai în urmă faţă de acum cinci ani în atingerea obiectivului stabilit. România a făcut uşoare progrese în 2021 și este cu un punct procentual mai aproape de ţinta pentru 2030 faţă de 2019.
Statele membre al căror PIB a scăzut mai mult decât era previzionat de Comisie vor beneficia de alocări mai mari de fonduri şi granturi. Germania, Portugalia şi Spania ar putea avea cele mai mari creşteri de granturi, în timp ce România ar putea avea o oarecare scădere, pe fondul unei creşteri mai mari ale PIB, în 2021, decât era prognozat.
Raportul subliniază patru factori-cheie ce ar putea contribui la atingerea ţintelor Deceniului Digital: coordonarea între guverne – colaborarea eficientă între guvernele statelor membre (autorităţi naţionale, regionale şi locale) poate asigura că investiţiile în digitalizare sunt eficiente, sincronizate şi făcute la timp; conectarea ecosistemelor digitale – dezvoltarea de noi ecosisteme digitale va depinde de colaborarea dintre o mare varietate de organizaţii, iar guvernele au un rol de facilitator; partajarea datelor – asigurarea că datele sunt accesibile, reutilizabile şi sigure va facilita partajarea şi va susţine ecosistemele digitale precum smart cities, eHealth, energie şi mobilitate smart; demonstrarea valorii digitale – ilustrarea valorii investiţiilor digitale prin proiecte pilot şi măsurare eficientă poate contribui la încurajarea de noi investiţii publice şi la decizii informate cu privire la investiţii viitoare.