În ultimii ani, am asistat la o serie de schimbări importante ale legislației muncii, determinate de nevoia companiilor de a-și menține angajații motivați și productivi, și de tendințele impuse de noile generații, care acordă mai multă importanță echilibrului dintre viața personală și cea profesională şi care preferă locuri de muncă cu program flexibil, în detrimentul standardelor rigide impuse de legislația în domeniu.
Anca Atanasiu
Managing Associate @ Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
Ana Flueran
Senior Associate @ Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
Legislația europeană a făcut pași importanți în flexibilizarea muncii, atât prin recunoașterea unor noi formule flexibile de lucru, cât și prin reafirmarea unor principii mai vechi, în contextul noilor tendințe.
Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor introduce conceptul de „formule flexibile de lucru” cu ajutorul cărora salariații să-și poată adapta programul de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru.
Directiva prevede obligația statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că salariații care au copii de până la o anumită vârstă, dar nu mai puțin de opt ani, au dreptul de a presta muncă într-o formă flexibilă. În astfel de cazuri, angajatorii vor fi obligați să dea curs solicitărilor angajaților, iar orice refuz va trebui motivat de angajator.
De asemenea, Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană prevede posibilitatea prestării muncii, după un model de organizare parțial sau total imprevizibil, și conceptul de contracte la cerere (on-call).
Săptămâna de lucru de patru zile – un experiment global de succes
Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia se numără printre țările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de patru zile pe săptămână.
În Islanda, între 2015 și 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar patru zile pe săptămână. Testele au vizat circa unu la sută din populația activă. În programul-pilot au fost incluse locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale. În urma testelor efectuate la nivelul forței de muncă, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar acum mai mult de 80 la sută din forța de muncă din Islanda a trecut sau va trece la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.
Spania s-a alăturat recent acestei mișcări și a aprobat un program-pilot pe trei ani. Sute de companii sunt așteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficiența pe scară largă a săptămânii de lucru de patru zile. Membri ai partidelor politice au susținut acest experiment încă dinainte de pandemie și cu atât mai mult în ultima perioadă, după ce pandemia a dovedit că este posibilă o flexibilizare majoră a relațiilor de muncă.
În Marea Britanie, a fost lansat recent un program-pilot, pe o perioadă de șase luni, în care companiile participante vor permite angajaților să muncească patru zile (respectiv 32 de ore) pe săptămână, fără a le diminua salariile și beneficiile. El se desfășoară în paralel cu programe similare ce au loc, spre exemplu, în Irlanda, Australia și Noua Zeelandă. În Marea Britanie, programul se va desfășura din iunie și are în vedere, pentru început, 30 de companii. Programul va funcționa după „modelul 100:80:100”, ce presupune că salariații primesc 100 la sută din salariu pentru 80 la sută din timpul lucrat, în schimbul menținerii a 100 la sută din productivitatea lor anterioară.
Poate cea mai neașteptată inițiativă vine din Japonia, țară renumită pentru numărul deceselor cauzate de suprasolicitarea la locul de muncă și pentru numeroasele ore de muncă suplimentară. Guvernul japonez este implicat activ în stimularea companiilor să adopte programe de lucru de patru zile pe săptămână, menite să îmbunătățească viața salariaților.
În Belgia, programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel național. Salariații au posibilitatea să lucreze zece ore pe zi și să beneficieze de trei zile libere.
Metode de flexibilizare a muncii în România
Recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii, prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații săstabilească de comun acord un program de lucru de zece ore pe zi, timp de patru zile, cu trei zile de repaus.
Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de patru zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în patru zile lucrătoare și acordarea a trei zile libere.
Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii. Companiile au la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat.
Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal sau a celui comprimat, în săptămâna de lucru de 40 de ore. Programul de lucru inegal permite flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, iar programul de lucru comprimat permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la cinci la patru zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore. Pentru a putea fi implementate, aceste programe trebuie prevăzute în mod expres în contractul individual de muncă.
O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă, şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.
Oricare dintre metodele de flexibilizare a muncii enumerate mai sus poate fi dublată de beneficiul muncii în regim de telemuncă, de la domiciliul salariatului sau din alte locuri, astfel cum acestea sunt stabilite de cătrepărți.
Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de patru zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească. O astfel de inițiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislației muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parțială de muncă) și cea a securității sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie).
DESPRE BĂNCILĂ, DIACONU ŞI ASOCIAȚII SPRL
Denumită anterior Radu și Asociații SPRL, este o societate de avocați care oferă servicii juridice complete, ce includ servicii de consultanță juridică și asistență și reprezentare în fața instanțelor de judecată, cu o practică importantă de controverse și dispute fiscale. Este membră a grupului Ernst & Young Global Ltd și face parte din rețeaua globală EY Law, unde lucrează peste 2.400 de avocați în mai mult de 90 de jurisdicții.
Experiența sa a fost recunoscută de piață și de publicații internaționale. Chambers Global 2019 i-a recunoscut practica de Corporate/ M&A în timp ce Chambers Europe 2019, 2020, 2021 și 2022 au plasat practica sa de Controverse și Dispute Fiscale pe banda 1. Totodată, The Legal 500 Europe, Middle East and Africa 2019, 2020 și 2021 au premiat practica de Drept Comercial, Drept Societar și M&A – edițiile 2020 și 2021 au plasat practica de Controverse și Dispute Fiscale pe poziția 1.
